Editorial nr. 10

630 vizualizări
Citiți în 3 de minute

Văzut din dronă, cortul Filit amplasat în Piața Unirii din Iași pare mai curând scena unui festival de teatru, film sau muzică de nișă: grupuri numeroase de tineri forfotesc neîncetat încolo și-ncoace, până târziu în noapte. Coborând perspectiva însă, ni se revelează nu doar spațiile tip lounge pentru invitați și presă și scena propriu-zisă, dar și unele detalii lămuritoare: standurile de cărți și zonele dedicate autografelor. Carevasăzică, suntem la un eveniment dedicat literaturii!

            Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, aflat deja la a X-a sa ediție, își merită din plin locul fruntaș printre festivalurile noastre literare. La fel și cuvintele care-l descriu, care mai de care mai elogioase, enunțate de scriitorii și jurnaliștii de talie mondială care i-au călcat pragul. Nu doar datorită clasicelor dezbateri între scriitori, a meselor rotunde între traducători sau a maratoanelor de lectură, ci și pentru dinamica și energia întâlnirilor dintre scriitorii invitați și elevii liceelor din județ. Sau invers, ale elevilor cu scriitorii, pentru că surprizele se țin scai din ambele părți.

Invitat, alături de poetul Ion Buzu, la Liceul Teoretic „Miron Costin” din Iași, nu mică mi-a fost mirarea să întâlnesc în amfiteatrul școlii privirile cercetătoare a aproape două sute de elevi! Și mai impresionante mi s-au părut întrebările tinerilor participanți la dialog, majoritatea complexe și de actualitate. „De unde știe un scriitor în jurul cărei idei își va circumscrie următorul volum?”, „Cum se poartă negocierile dintre autori și graficieni în realizarea copertelor?”, „Ați introduce scriitori contemporani în programa școlară?”, „Considerați că este benefică actului creator invidia dintre scriitori?”, iată câteva curiozități ale căror răspunsuri nu se află în manuale.

Fiind un festival internațional de mare succes, Filit e, nu încape îndoială, un model cultural de urmat de centrele universitare din țară. Pentru că un astfel de plonjon în miezul literaturii prezentului poate provoca, în rândul generațiilor mai tinere, cele mai puternice reacții adverse. Față de anomaliile societății, desigur.

Mihók Tamás (1991, Oradea) este poet bilingv, traducător literar, redactor de carte și redactor-șef adjunct „Familia”. A absolvit Literele orădene. A studiat la ELTE Budapesta timp de doi ani, ca bursier. Din 2019, doctor în litere (coord.: Al. Cistelecan, UMFST Târgu Mureș). Autor a cinci volume de poezii (dintre care două apărute și în maghiară) și al studiului Bihorul poetic postbelic. O perspectivă critică asupra liricii româno-maghiare. A tradus texte din peste șaptezeci de autori, publicându-le în reviste, antologii respectiv volume individuale. A susținut lecturi publice atât în țară, cât și în orașe din Ungaria, Anglia, Germania, Belgia, Suedia, Republica Moldova și Polonia. Selecții din poemele lui pot fi citite în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană, suedeză, polonă, daneză, croată, greacă și hindi.

Comentarii

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Editorial”

Editorial 4/2023

Nu se discuta încă despre cea mai recentă grevă din învățămînt cînd, la o întîlnire cu