căpușa vitruviană câmpul ăsta a ajuns prea deformat câmpul ăsta nu mai vreau să-l căpușez prefer să fiu cinetic invalid ori un gândac alfa-lăbărțat până și cele mai mari structuri din univers au început să se învârtă nu știm de ce dar știm în ce sens tăcem și grădinărim printre metafore mai departe măcar de ne-ar încolți vendetele deoparte sau de lângă acoperișul cu gheretă când nu va mai înflori copacul țigaretă să plecăm – ar fi cazul – să parazităm alt câmp unul perfect anecoid și blând CMYK (0, 0, 0, 48) imens și gol iar îmi dai stomacul rostogol între puieți de trandafir japonez spui trei tatăl nostru și-un crez măcar de m-ai fi lăsat hidrogen sulfurat trăiesc numai în interstiții &-aș vrea să accesez beneficiile navetei cu sateliții [ un petic de umbră pestriță sub stejarii tineri se despică și doar mesmerizat mai pot ajunge destresat ] ca bilele de biliard suntem imobili – aliați dar în mișcare ne tamponăm & ricoșăm vectorial în apartamentele noastre серый-советских de treij de metri pătrați și vezi cum într-un an jumate doi am copiat comportamentele vecinilor [ și doar mesmerizat mai pot ajunge destresat un petic de umbră pestriță sub stejarii tineri se despică ] eu și mașina de gunoi septici pufăitori limbaj egal violență egal boală comisia a constatat &-a votat nu e etic să eradichezi mutația ea are o croială future-ready de organism privilegiat bildungsmüll am văzut în unirii o pubelă roasă de rugină roasă – adică se vedea tot gunoiul prin ea și mi-am amintit de una la fel de la defileul crișului pe lângă care treceam des când eram copil și de parfumul ierbii arse și al pietrelor pestrițe dintre tronsoane pe-atunci rugina de pe pubele îmi părea un pigment al peisajului necesar cu desagi pe umeri căutam viața dormeau fluturi ușor de prins pe ciulini și brusturi găunoși am căutat viața – dar – și mie – ca și vouă – tot piața mi s-a arătat cum ies de aici Mamă Sustenabilă și spune-mi dacă nu e prea târziu organigrame și branduri și targeturi îmi înăbușă sângele-n colesterol vag mai interacționez cu viața iar porumbeii care-mi ciugulesc din merdenea se aseamănă tot mai mult cu converșii ăștia gonflați cu polimeri a-ntâia Mamă Sustenabilă nu mai e nevoie săru’mâna am aflat că rugina e dictată de tine de la centru din monoliți travestiți în culori de casino că e construct și lipsă de implicare deruralizare și poleială neaoșă am aflat și acum că știu iarba arsă din copilărie e aproape inodoră discriminat pozitif [colaj] energii feminine motoare trosnesc ultimele vreascuri în foc alergi pe banda transportatoare demonetizezi carbonul de smog menții metempsihoza în mișcare tei și cenușeri paulownia și soc oceanul te zvârle în zone crepusculare de voluntariate complot s-a zbătut specia extinctă cât s-a zbătut în lunca asediată de mulinete și sevraj dar tu ești discriminat pozitif neabătut în nada florilor și nuri de mare tonaj tragi fermoarul de teama chiriei te retragi cu aleanul în tribul tău de saprofagi gaia [mândră brună] n-am mai filmat nimic din tot ce-am primit coroane burzuluite cicade spunând lucruri trăsnite cu manșete fluflu și autan m-am dichisit nimic nu-nregistram dănțuiam pripit pe glia tratată înțelepciunea muntelui m-a ocolit încă o dată mândră brună erodată – supurezi? de limbajul meu ai fost violată? în prag de veac ce păcat aborigenii ți s-au terminat te-ai lepădat de fundele chic ce ți-am dat mândră brună cu ochi de suicid când nu respir empatic tu transpiri acid?
