Sezonul ’25 al Pragului Vaida debutează cu dubla lectură a poeților Radu Andriescu și Bogdan-Alexandru Petcu. Evenimentul va avea loc miercuri, 19 februarie, de la ora 19:00, în sala mare a cafenelei Moszkva din Oradea. Moderator: Mihók Tamás. Gazde: Anca Zaharia, Radu Bejan.
Mulțumită Librăriei Cărturești Oradea, la fața locului vor putea fi achiziționate volume de poezie contemporană, inclusiv cele semnate de protagoniștii serii.
Accesul la eveniment este gratuit. Clubul de lectură Pragul Vaida încurajează manifestarea critică a publicului, însă atacurile la persoană nu vor fi tolerate.
Un eveniment Revista de cultură „Familia” în colaborare cu Revista „Golan” și Communic Ad. Parteneri PV#16: Moszkva Café, Cărturești Oradea, Facultatea de Litere a Universității din Oradea.
Despre invitați:
Radu Andriescu (n. 1962) este poet, eseist și profesor de literatură americană la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Autorul volumului de eseuri Paralelisme și influențe culturale în lirica română actuală (2005) și a douăsprezece volume de poezie: Oglinda la zid (1992), Ușa din spate (1994), Sfârșitul drumului, începutul călătoriei (1998), Eu și câțiva prieteni (2000), Punțile Stalinskaya (2004), Pădurea metalurgică (2008), Metalurgic (2010), Când nu mai e aer (2016), Gerul dintre ei (2017), Jedi de provincie (2018), Animalul diafan (2019) și Fire lungi de wolfram (2022). Longleaf Press a publicat o selecţie din poezia sa, The Catalan Within (2007), iar Twisted Spoon Press, volumul Memory Glyphs (2009), cu poeme în proză de Cristian Popescu, Iustin Panța și Radu Andriescu.
Bogdan-Alexandru Petcu (n. 1995) a studiat filosofie la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul UBB Cluj-Napoca. A câștigat câteva concursuri de poezie și a debutat în 2022 cu volumul transcender, care i-a atras premii și nominalizări importante. A publicat în numeroase reviste culturale autohtone; de asemenea, prezent în antologia de poezie Antologeek. A citit, printre altele, la Institutul Blecher, Nepotu’ lui Thoreau și FILIT.
Pentru că realul îmbină întâmplarea cu determinismul, o imagine edificatoare asupra unui tip de texte sau asupra unei literaturi întregi sau în legătură cu o perioadă anume ar putea fi oferită de o selecție a câte unui rând, aleatoriu, dintr-un număr de minimum zece sau o sută sau o mie de autori de asemenea texte. Numărul variază în funcție de importanța recunoscută istoric a acelui tip de texte sau a literaturii respective ori a epocii. De exemplu, pentru poezia românească din secolul 20 avem sinteza lui Marin Mincu, pornind de la care selectăm câte un vers, la întâmplare, din autorii menționați de către italienist. Vom obține o creație dadaistă formal, dar reprezentativă pentru suflul poetic autohton din cel mai negru secol al istoriei cunoscute. Dar nimeni nu ne împiedică să apelăm și la alți antologatori: E.Lovinescu, G.Călinescu, I.Negoițescu, N.Manolescu, E.Simion, M.Scarlat, O.Soviany, M.Iovănel, C.Komartin, Alina Purcaru și Paula Erizanu. Putem apoi combina, tot aleatoriu, alte versuri din toți antologatorii. Am obține o imagine reprezentativă a poeziei din secolul 20, printr-un poem sui generis. Jocul acesta ar putea continua cu proza, în general, cu tipurile particulare de proză, cu teatrul, cu traducerile, filosofia, științele etc. În fine, o antologie a antologiilor ar cuprinde câte un vers sau un rând din cât mai multe asemenea sinteze, având astfel o interfață a creativității omenești în scris.