După riguroase selecții din poezia olandeză, flamandă, suedeză, maghiară din Transilvania și maghiară din Ungaria, a venit timpul poeziei germane contemporane să iasă la rampă în românește la Casa de editură Max Blecher.
Antologia Salutare, barbarilor!, îngrijită de Manuela Klenke (care este și traducătoarea poemelor) și Joachim Umlauf, cuprinde 26 de voci poetice distincte întinzându-se, din punct de vedere socio-cultural, pe trei generații: una a Războiului Rece, una a perioadei de tranziție de după căderea Cortinei de Fier și una extrem-contemporană.
Dincolo de meritele elective și traducătoricești evidente, diversitatea este, fără-ndoială, punctul forte al acestui pariu editorial. Cititorul neinițiat în spațiul poetic nemțesc va descoperi aici poetici corporale incitante, versuri angajate social sau (vag) ecologiste, defulări grotești sedimentate cultural, incursiuni biografist-confesive, retoric-incomode, poezie de notație, colaje (neo)expresioniste transfigurative ș.a.
În particular, merită pomenită și infuzia realităților cotidiene românești în imaginarul unor poeți precum Ann Cotten, Nadja Küchenmeister, Alexandru Bulucz, Alke Stachler sau Marcel Beyer. „Doar antrenorul meu de atletism încă/ mirosea a pudră de picioare și transpirație la fel ca/ preoții ortodocși, care binecuvântau pentru bani/ orice n-o lua din loc, țara, casa, banii/ pe care îi primea tata pentru chiloții lungi, albi, gri,/ albaștri, pe care îi vindea și pe cei pe care/ îi purta, pentru că nu-i vânduse,/ nu-i putuse vinde, la fel ca ulcerul lui, care/ s-a urcat cu mine într-un autobus spre Germania,/ sau să fi fost o caleașcă și șoferii, doi țigani/ cu bice de piele pentru zorirea amintirilor” – scrie în Amintiri, defragmentări tânărul poet Bulucz, originar din Alba Iulia, unde și-a petrecut primii treisprezece ani de viață.
Internaționalistă, dar și, pe alocuri, de o germanitate pronunțată (și, totuși, nicăieri ostentativă), Salutare, barbarilor!, apărută la șaptesprezece ani de la cel mai recent experiment similar – antologia Poezie concretă. Autori de limbă germană[1] –, reușește să ofere ceea ce și-a propus: un periplu emoționant și edificator în poezia scrisă în Germania ultimei jumătăți de secol.
(M.T.)
[1] Editura România Press, 2005.
