Un roman de debut care a cîștigat anul trecut National Book Award. Adică acel rîvnit premiu pe care l-au mai luat Colson Whitehead, Colum McCann, Denis Johnson, Richard Powers, Jonathan Franzen, Susan Sontag, Philip Roth și Cormac McCarthy, ca să amintesc doar cîteva nume cu care cititorul român e familiarizat datorită traducerilor. În plus, și-a mai adjudecat două premii, acestea destinate exclusiv debuturilor și acordate de două mari lanțuri de librării: Barnes & Noble și Waterstones. Un debut fenomenal, despre care au scris laudativ toate marile publicații literare occidentale, de la New Yorker la NYTBR și Publishers Weekly (care a inclus romanul în top 10 cărți apărute în 2022, indiferent de gen). În încheierea deschiderii mai adaug doar că naș literar, adică redactor, i-a fost nimeni altul decît legendarul John Freeman.
La mai puțin de 30 de ani, lui Tess Gunty îi reușește un roman cu multe puncte forte, dar care strălucește cu adevărat prin modul în care trama este țesută. Avem aici povestea unui bloc de locuit (numit The Rabbit Hutch/Cușca de iepuri) ai cărui locatari sînt urmăriți pe rînd în relație cu o întîmplare anunțată din primele pagini ale cărții, cea cu care va culmina romanul: evenimentele mistic-violente din apartamentul C4. Exercițiu de evadare din propriul corp? Încercare de regăsire la un nivel superior? Cititorul primește multe indicii despre soarta tinerei Blandine, dar care va fi aceasta pînă la urmă?
Un roman pe care-l voi reciti cu siguranță dacă vreo editură de la noi va alege să-l traducă.
(M.P.)
