/

Făt-Urât

Un erou – poate chiar Eroul – din literatura română cu care am mari probleme este Făt-Frumos.

232 vizualizări
Citiți în 3 de minute

Din păcate, lumea este plină de oameni antipatici, sau, mai bine spus, de oameni care îmi sunt mie antipatici. Fățarnici, fripturiști, neserioși, mincinoși, făloși, clevetitori, ce să mai…!? Și pentru că literatura este – într-un fel sau altul – oglinda societății, și cărțile noastre sunt bântuite de tot felul de tipi dubioși. Și nu mă refer doar la criminali, asasini, bătăuși, călăi și alți neoameni care au depășit stadiul de a fi doar antipatici. Să ne limităm la personaje antipatice precum Ștefan Gheorghidiu din romanul, genial de altfel, al lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Eroul cărții este hiperorgolios și măcinat de o gelozie bolnăvicioasă. Pe mine oricum mă enervează gelozia (motivată de orice) și mă tot întreb de ce Necuratul m-a pus să traduc O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban, în care personajul principal (eul romanului) este un gelos îngâmfat tare antipatic. Dar sunt destui: moș Costache, zgârcitul obsedat din Enigma Otiliei al lui George Călinescu (un roman plin de personaje antipatice, de altfel), arivistul Gore Pirgu din Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu I. Caragiale, Ion, eroul complex dar și agasant din romanul lui Liviu Rebreanu. Dar să nu mai insist că îi cunoaște oricine.

Un erou – poate chiar Eroul – din literatura română cu care am mari probleme este Făt-Frumos. Mă scoate pur și simplu din sărite. Un băiat de bani gata, arătos prin definiție, crescut în puf, pus pe căpătuială, de un egotism debordant. Își părăsește familia și pleacă de acasă după fata împăratului pe care nici n-a văzut-o în viața lui, dar pe care o vrea doar pentru averea lui tac-su. Pe fată, evident, nu o întreabă nimeni cum își vede viitorul. Făt-Frumos se angajează să ducă la bun sfârșit misiunea sa, profitând de faptul că se trage dintr-o familie înstărită, înlăturând pe oricine care îi stă în cale, zburând capete de zmei în stânga și în dreapta. Și după aceea? O viață de huzur, cu mese bogate, interminabile. Nu îmi provoacă decât sentimente profunde de antipatie. Voi fi acuzat că sunt prea corect politic, dar sincer cred că biografia lui FF ar trebui să fie rescrisă.

Jan Willem Bos a studiat limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam. În perioada 1978-1979 beneficiază de o bursă din partea statului român pe baza acordului cultural care există între România și Olanda. În timpul acestei specializări, a locuit la căminele din Grozăvești, și a fost coleg de cameră cu Steinar Lone, un cunoscut traducător norvegian de literatură română. Jan Willem Bos este traducătorul în limba olandeză a peste 15 autori români, printre care Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu și Urmuz. Pe lângă cele aproximativ 25 de cărți traduse din română, Jan Willem Bos a scris în jur de zece cărți despre România, printre care trei dicționare.

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Anchete”

Totul e relativ

De la bun început vă previn: eu nu cred că un personaj literar reușit poate fi

Urâții

Lipsa de înțelegere, de empatie, am spune acum, îl face pe Ibrăileanu să-l considere pe Chiriac