Editorial 4/2021

Ne-am gîndit să vă propunem pentru acest număr o temă de discuție foarte actuală.

550 vizualizări
Citiți în 2 de minute

Cancel culture sau cultura anulării este în același timp o „practică” veche de cînd lumea. Înainte să prindă rădăcini pe solul fertil al corectitudinii politice, s-a dezvoltat cu succes alimentată de vechea voință umană: aceea de putere.

Se spune pe drept cuvînt că istoria este scrisă de învingători. Adevărul factual este că aceasta se face inclusiv ștergînd părțile din istoriei care nu convin. Fenomenul se poate observa, în această logică, dar cu fundament religios, pînă în zilele noastre. Căci ce altceva fac talibanii și întreaga pletoră a fundamentaliștilor de orice fel dărîmînd la propriu monumentele vechi de milenii dacă nu să aplice într-o formă extremă bătrîna ideologie a „anulării” religioase, culturale, istorice, sociale?

În același fel, dar cu mijloace mai… civilizate, acționează adepții reașezării societății în toate datele ei după principii pe care el le consideră „sănătoase”, „echitabile”.

Să fie aceasta o culme a evoluției gîndirii în civilizația occidentală sau doar o reîncălzire a unei „supe” din care omenirea se ospătează cu nesaț cam de cînd a apărut organizarea socială și conștiința timpului? Care sînt implicațiile acestui nou avatar al unei mișcări revoluționare care a ajuns – din nou, inevitabil – să pună mai mult preț pe negație, pînă acolo încît să-și facă din asta o identitate asumată?

Vă poftim să aflați de la invitații lui Mihai Maci la dosarul acestui număr.


Ilustrația copertei este realizată de Felicia Simion.

Mircea Pricăjan s-a născut pe 2 septembrie 1980, în Oradea. A absolvit Facultatea de Litere din orașul natal, cu o teza despre Stephen King. A debutat editorial în 1997, cu proză scurtă, în suplimentul unui ziar local. A publicat romanele În umbra deasă a realității (Editura Universității din Oradea, 2002), Calitatea luminii (Editura Polirom, 2016), Pumn-de-Fier (Editura Polirom, 2018) și volumul de proză scurtă Perseidele (Charmides, 2019). A tradus din limba engleză peste 60 de volume. A îngrijit apariția mai multor reviste literare electronice și a fondat în anul 2012 Revista de suspans. A editat două antologii tematice de proză scurtă. Este membru al Asociației Române a Traducătorilor Literari, în intervalul 2003-2020 a fost redactor al revistei de cultură Familia, iar din anul 2021 este redactor-șef al aceleiași publicații.

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Editorial”

Editorial nr. 5/2022

Așa cum video-ul a ucis radioul și rețelele de socializare, blogul, prevăd un viitor nu foarte

Editorial nr. 4/2022

Scriitorul se profesionalizează încetul cu încetul și la noi. Nu atît în practica gestionării producției proprii

Editorial 2-3/2022

Trăim sub iluzia afurisită a linearității, cînd în fapt totul pe pămînt se întîmplă ciclic. Rotația

Editorial 1/2022

Culturile mici sînt mici din multe pricini, însă pe-un loc fruntaș aș spune că este dorința

Editorial 11-12/2021

Ne-am obișnuit să spunem că din literatură nu se poate trăi și ne-am obișnuit să credem