Foto: Dan Vatamaniuc
* * *
se va spune a plecat spre apus
pe drumul mătăsii spre miazănoapte
într-o garnizoană la poalele zidului
pisica te va căuta prin casă
cîteva zile apoi își va vedea de ale ei
dacă va găsi o haină veche
se va culca pe ea parcă
amintindu-și
pisica nu are omenie de aceea
e pe cale nu are
dreptate dar știe
în orice caz
calea ei de pisică
大道廢,有仁义[1]
* * *
maestrul spunea apoi ai citit
în cărți
că trebuie să ai corpul atît de relaxat încît
o pasăre ținută în palmă să nu se poată împinge
să-și ia zborul
tot exersezi asta pisica
te ajută și ea culcîndu-se pe tine
e mai relaxată decît ai reușit tu
vreodată
pleacă lăsîndu-te cu speranța
că data viitoare se va cufunda în tine
ca în nisipuri mișcătoare
că te vei cufunda lin în pămînt
devenind una cu el
人之生也柔弱,其死也坚强。[2]
* * *
dorințe mici marmote care scot o clipă
capul din pămînt îl bagă înapoi
fug prin galeriile vizuinii ies
prin altă parte privindu-te șugubăț
ai vrea să mîngîi una
sau s-o mănînci
te uiți în zare în toate părțile
pe cîmpul nemărginit
恒无欲也,以观其妙; 恒有欲也,以观其徼。[3]
* * *
pentru Xieerban
înțelepciunea se hrănește cu
lumina unei flăcări mici
uneori
ți se pare că
o zărești o clipă
în privirea unui prezicător care
s-ar zice că vorbește în dodii
dîndu-i ascultare descoperi că
scînteia aceea nu era o părere
maestrul
pe care îl așteptai
te aștepta și el
acolo unde s-a fost zis
l-ai recunoscut după aceeași lumină
荒兮其未央哉![4]
* * *
un ceaun cu apă pe foc
fiecare
pune cîte o bucățică de merinde
din traistă o lasă
cîteva clipe o pescuiește
și o mănîncă apoi
pune alta
și tot așa la sfîrșit
iese o zeamă caldă
întăritoare
din care sorb toți
în zare cerul se întunecă
vine o furtună
sau un dragon
使民复结绳而用之。
甘其食,美其服,安其居,乐其俗。[5]
* * *
nor de praf furtună
sau încă o năvălire
să fugi ești mai încet
decît călăreții
și săgețile lor
să stai să te ascunzi
poate nu te-or
găsi
să lupți
îi auzi gîndind ești mai puțin
decît praful
stîrnit de copitele cailor
祸莫大于轻敌,轻敌几丧吾宝。
故抗兵相加,哀者胜矣。[6]
* * *
cuvintele sînt doar niște prieteni
lipsiți de credință
o pînză de păianjen în care s-a prins
amintirea înțelepciunii
ești un barbar de la miazănoapte
vorbele tale n-au înțeles
nici gîndurile
dacă chiar ești în stare
de așa ceva
așadar
希言自然。[7]
* * *
amăgirea e o mîzgă
ce îți acoperă fața
încît ajungi să nu ți-o recunoști
în apa rîului
iei apă în pumni
ți-o umezești
rupi
cîteva frunze
ale unei buruieni
ce crește pe mal le strivești
le freci în apă
te speli cu spuma lor clătești
te privești din nou
în cap îți răsună vorbele
unui cîntec
amăgitor
不是我不明白[8]
ești de o imperfecțiune
perfectă îți zici
绝学无忧。[9]
[1] „Cînd marele Dao e părăsit, apar omenia și dreptatea”, Dao de jing, 18; traducere de Su Yan.
[2] „[Când] se nasc, oamenii sunt moi și slabi, iar [când] mor, sunt tari și puternici”, Dao de jing, 76; traducere de Șerban Toader.
[3] „[De aceea] cel ce nu are niciodată dorințe, îi va cuprinde taina, iar cel împovărat de dorințe îi va zări hotarul [numai]”, Dao de jing, 1; în românește de Șerban Toader.
[4] „O! Năpădit de ierburi; omul rătăcește încă”, Dao de jing, 20; în românește de Șerban Toader.
[5] „Oamenii să împletească iarăși noduri, slujindu-se de ele. Să-și socotească hrana gustoasă și veșmintele arătoase, să-și socotească locuința tihnită și datinile demne de a-i bucura”, Dao de jing, 80; în românește de Șerban Toader.
[6] „Nu se află prăpăd mai mare decât nesocotirea arătată dușmanului; nesocotind dușmanul, îmi voi pierde comoara curând. Prin urmare, [când] oștirile potrivnice se înfruntă, cei îndurerați vor birui”, Dao de jing, 80; în românește de Șerban Toader.
[7] „A vorbi puțin înseamnă a urma rânduiala firii”, Dao de jing, 23; traducere de Su Yan.
[8] Nu că n-aș înțelege; melodie a cîntărețului Cui Jian.
[9] „Leapădă învățătura și păstrează-ți inima netulburată”, Dao de jing, 20; în românește de Su Yan.