/

Poeme de Miroslav Sosoi (Cehia)

Start
1479 vizualizări
Citiți în 5 de minute
Miroslav Sosoi (n. 20.5.1990 în Klatovy, Republica Cehă) este un scriitor ceh, poet, pictor și muzician. Este autorul cărților Tela, Publishing house AF., 2011; Cruor Bestia, Publishing House AF, 2012; Pokani, Publishing house AF., 2013; Dest, ktery nebyl, Publishing house Herelove, 2015; Zlutej Kral, publishing house HereLove, 2017; Diva Baro, publishing house Herelove, 2018; Černá Dvojka, Publishing house Pro Libris, 2019; Černá Dvojka, LP, label Drug me records 2019; Černá dvojka / Sfânta Doime Neagră, Editura Brumar, 2020, traducere de Mircea Dan Duţă; Jako Ráma, publishing house JT´s, 2021. Cărțile sale au fost traduse și publicate în numeroase antologii străine. Autorul locuiește în prezent în Marienbad (Republica Cehă).
II.
Puteai simți mirosul de benzină emanat de salopeta nespălată a lui Gigory -
trestie de zahăr distilat...
Ulei de floarea-soarelui
Și poate chiar parfumul rezistent al bătrânei Lucy.
... fiind...
Ultima pisicuță care a supraviețuit.
Ultima păsărică de la primul gunoi


Unul dintre clienții mei avea și el ochii unei pisici vagaboande de la miezul nopții.
Dragul meu, iubitul meu, Grigory
Un urs mare de bărbat... Un armăsar...
... dar acei ochi mici, mici și mijiți ai diavolului...
ca doi cărbuni aprinși
care scuipă din focurile rituale
Pe care cei mai mulți țărănoi obișnuiau să ardă vrăjitoarele.
... Ei bine, o istorie lungă scurtă... Acei doi cărbuni infernali care ardeau în ochii lui...
M-au făcut capul să se învârtă până în ziua morții mele...

Când m-a întrebat prima dată despre dragoste
În timpul ritualurilor de lună nouă
Când păsările cântau și se adunau de-a lungul poienilor care pluteau deasupra brumelor de mlaștini...
...
Fiecare întrebare pe care Grigory a trebuit să mi-o adreseze
Eu a trebuit să
Pentru numele lui Dumnezeu!
A trebuit să răspund sincer...
Așa că am rămas tăcut...clipind din când în când
...
M-aș înclina întotdeauna
Mi-aș coborî bluza
Ca un tribut adus zeiței Hecate, curva cea bună
Am stins țigările rulate ale lui Grigory
Cu torentul unei târfe respinse 
Și am stins tot
Cu picioarele mele deschise larg ca o catapultă...
...
Lucy, pisicuța, se întorcea din excursia ei pe câmp și în păduri...
se îndrepta încet spre pragul ușii
... încet...
Cu toarcete și bătăi
Și la fel de elaborat ca un sâsâit de șarpe,
Se răsucea între picioarele lui Grigory cel fără picioare,
Capul lui răsucindu-se
Răsucindu-se fără băutură.
...
Toarcerea blândă și dulce, persistentă ca ochii
O, omul meu
În curând despicat în două și apoi în patru
Cu jocul avansat al tonului negru-și-negru a întunericului
și 
sublimat
în noaptea fierbinte și liniștită
în naiva
inutilitate
a noii zile 
a sacrificiilor...
... Adormeam, cu capul pe umărul lui Gríša...
Și Grigorij Jefimovič însuși
Doar cu o mică oglindă nouă în brațele lui
Într-un pat vechi
Purtând obișnuita legătură la ochi a negării cuiva pe curcubeul violet al nopții
Cu mâna lui dreaptă pe vintrele lui
Ar dormi mereu ´până când vacile se vor întoarce acasă.
...
Și am tors fericit
...
În adâncurile nopții
În adâncurile
În adâncurile nopții
În adâncurile nopților
înapoi în câmpurile de trestie de zahăr
...
Cu osul temporal pe forma temporală.

Traducere din limba engleză și note de Gabriela Feceoru

din vol. Yellow King, Herelove Publishing House, Czech Republic, Hradec Králové, 2016

Comentarii

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Poezie”