Eshkol Nevo este unul dintre cei mai populari prozatori israelieni contemporani, citit, apreciat, premiat, ecranizat și tradus în numeroase limbi străine. Este născut la Ierusalim în 1971, iar educația a primit-o în Israel și în Statele Unite, unde familia lui a trăit o vreme, în perioada copilăriei și adolescenței. Este nepotul lui Levi Eshkol, prim-ministru al Israelului în perioada Războiului de Șase Zile. Simetria dorințelor a apărut în 2007, era a patra sa carte publicată (și al doilea roman) și s-a bucurat de o adaptare scenică de mare succes la teatrul „Beit Lessin” din Tel Aviv.
Ediția românească, apărută în 2019, a fost publicată de Editura Humanitas-fiction în colecția „Raftul Denisei”. Traducerea aparține Ioanei Petridean. Am remarcat la lectură câteva poticneli, dar acestea sunt cred compensate de traducerea inspirată a titlului. Este vorba de fapt despre crearea unui echivalent, căci traducerea literală ar fi fost complet nesemnificativă. În limba engleză, de exemplu, titlul cu care s-a ales cartea, „World Cup Wishes” este direct, prozaic și banalizator. „Simetria dorințelor” nu numai că rezonează cu forța emoțională a scrierii lui Eshkol Nevo, dar cred că și sintetizează relația subtilă dintre aspirații și realitate, dintre personaje și acțiunile lor, care reprezintă o parte dintre cheile în care poate fi citit și înțeles cel mai bine romanul.
În viața reală Eshkol Nevo predă și conduce o şcoală de scriere creativă. Și-a permis, precum Alfred Hitchcock în filmele sale, să se insereze pe el însuși ca personaj, într-o apariție „cameo” spre finalul cărții. „Rolul” său este cel de profesor de scriere, și unul dintre eroii săi, autorul manuscrisului care publicat devine romanul „Simetria dorințelor”, este studentul său. Când o schiță a ceea ce avea să devină cartea este propusă ca temă individuală, reacția profesorului sună astfel:
Pe cel de-al doilea dintre comentariile sale, în schimb, l-am respins din capul locului. Susținea că naratorul ar avea foarte multe unghiuri moarte, deranjându-l în special tăcerea legată de perioada în care se petrec evenimentele. „Descrii schimbările prin care trec personajele tale, dar ignori aproape complet schimbările dramatice prin care trec locul și timpurile despre care povestești. Este imposibil ca nimic din toate acestea să nu contamineze viețile prietenilor tăi!” (pag. 321)
Escapism? Locul în care se petrece acțiunea romanului este Israelul iar timpul este perioada dintre două turnee finale ale campionatului mondial de fotbal, cel din 1998 și cel din 2002. A fost o perioadă agitată, dar care epocă nu a fost așa în istoria scurtă dar densă a acestei țări? În această perioadă s-a încercat o consolidare a acordurilor de pace de la Oslo între Israel și palestinieni, dar această consolidare s-a încheiat cu un eșec. Una dintre consecințe a fost a doua „intifadă”, o revoltă a populației palestiniene din teritoriile ocupate de Israel în 1967, care a luat forma luptei armate și atentatelor teroriste împotriva populației civile israeliene. S-a încheiat retragerea trupelor israeliene din Liban, urmare a războiului din 1982, iar la conducerea țării s-au succedat trei guverne și trei prim-miniștri de orientări politice diferite (dreapta, stânga, din nou dreapta). Cartea nu povestește direct despre aceste evenimente, ele sunt reflectate sporadic și indirect, dar influența lor domină psihologia personajelor.
Simetria dorințelor are ca eroi patru tineri israelieni, patru bărbați din generația lui Eshkol Nevo. Patru prieteni, precum mușchetarii lui Dumas, și îmi vin în minte acum încă numeroase alte exemple de prietenii bărbătești din literatura lumii în care numărul 4 pare a fi o cifră magică. S-au cunoscut în perioada liceului, o escapadă în noaptea dinaintea înrolării în armată i-a unit pentru multă vreme, și-au promis să continue să fie împreună și așa par o vreme a se desfășura cursurile vieților lor. Yuval, povestitorul, este absolvent de lingvistică și doctorand în filosofie. Yoav, zis „Churchill”, figura dominantă a grupului, este jurist, cuceritor de inimi și trupuri feminine, inclusiv cel al lui Yaara, marea iubire a lui Yuval, cu care sfârșește prin a se căsători. El este singurul dintre cei patru care pare a avea predilecție spre angajare politică. Amichai pare cel mai stabil dintre toți, el este primul care se căsătorește cu Ilana „plângăcioasa” (militantă împotrivă ocupației) și cuplului li se nasc doi gemeni. În fine, Ofir, maestru al cuvintelor și expert în publicitate, trece printr-o criză identitară, își abandonează profesia, pleacă în India unde o cunoaște pe Maria, o tânără daneză cu o fetiță de vreo opt ani, împreună cu care se întoarce în Israel, dedicându-se tratamentelor holistice. Cei patru sunt uniți, printre altele, și de pasiunea pentru sport. La finala din 1998 a campionatului mondial de fotbal își propun un joc. Fiecare va scrie pe un bilet trei dorințe personale, pentru următorii patru ani. Vor citi prima dorință, și apoi vor pune la păstrare, închise, biletele până la finala din 2002. Atunci când le vor deschide, vor verifica în ce măsură viața le-a validat dorințele.
Periculoase sunt aceste jocuri sociale. Îmi vine acum în minte filmul italian din 2016 „Perfetti sconosciuti” al lui Paolo Genovese, care a generat o serie de localizări printre care una românească, „Complet necunoscuți”, în regia lui Octavian Strunilă, a cărei premieră a avut loc în toamna lui 2021. În film, un grup de prieteni își pun pe masă telefoanele mobile, lăsând acces liber tuturor la mesajele personale. Eshkol Nevo propune în romanul sau un joc asemănător, doar că miza este mai mare – aspirațiile personale ale fiecăruia, confruntarea dintre vise și realitate. Rezultatele pot fi în toate cazurile traumatice prin expunerea distanțelor dintre aparențe și secretele personale.
Puterea prieteniei este una dintre temele centrale ale romanului. Unul dintre eroi observă, și realitatea a validat această observație pentru mulți dintre noi, că prieteniile cele mai solide se cristalizează la vârstele copilăriei și adolescenței. În Israel, țară în care serviciul militar este obligatoriu, perioada aceasta se extinde la cea a armatei, dar în cazul celor patru personaje din carte, prietenia lor precede această experiență. Sunt însă legăturile dintre ei suficient de solide pentru a supraviețui, de exemplu, rivalității pentru o fată, cazul conflictului dintre Yoav și Yuval, care se îndrăgostesc amândoi de Yaara? Răspunsul este ambiguu. În anumite momente se pare că prietenia prevalează, că relațiile trec prin filtrul careului de prieteni, cel puțin până atunci când unul dintre ei trădează principiile („iubirile pot trece, prietenii rămân”):
Niciodată în viața mea n-am mai cunoscut pe cineva care să vorbească atât de mult despre prietenii lui, care să le arate femeilor cu care iese albumele de fotografii ale acestora și care să aibă atârnate pe pereții casei sale fotografii înrămate ale lor. … dacă aș fi fost consiliera ta, ți-aș fi zis că poate trăiești viața prietenilor tăi, în loc să trăiești propria viață. (pag. 223)
Simetria dorințelor propune o formulă puțin obișnuită de roman sentimental, prin aceea că suntem martori ai trăirilor eroilor bărbați, într-o societate aparent machoistă cum este cea israeliană, îmbibată de mituri eroice de sorginte biblică sau militară. Fiecare dintre cei patru tineri trăiesc schimbările prin intermediul femeilor din viețile lor. Cititorii sunt expuși perspectivei lui Yuval, povestitorul, și doar lui îi cunoaștem toate cele trei dorințe. Evoluția lui Yuval și a lui Yoav este determinată de apariția în viețile lor a lui Yaara și de decizia ei de a-l părăsi pe unul și de a se mărita cu celălalt. Viața lui Amichai este dominată de Ilana, chiar după ce aceasta dispare, sau mai corect, mai ales după ce aceasta dispare. La fel, întâlnirea cu Maria schimbă complet cursul vieții lui Ofir. Deciziile hotărâtoare par a aparține femeilor, într-o lume aparent dominată de bărbați, iar legătura dintre ei joacă mai mult decât rolul unui liant, devine mod de viață. Când unul dintre ei se depărtează pentru o vreme, ceea ce lipsește este persoana dar și detaliile rutinelor care fac parte din aliajul unei prietenii:
Și totuși vreau să recunosc că viața fără el era mult mai goală. Îmi lipseau convorbirile telefonice de sâmbătă seara, în care încercam să ghicim titlurile paginilor sportive de duminică, îmi lipseau apelurile neașteptate de la el din timpul zilei… Frate, frate, deschide radioul, e un cântec nou al lui… Îmi lipseau plimbările pe care le făceam împreună la cinema, pentru a vedea un film care din titlu părea a fi o porcărie. Îmi lipseau aventurile precum ziua aceea în care m-a convins să mergem să desenăm modele nud, deși nici unul dintre noi nu avea talent la desen. Sau când îmi cerea să mă așez la o masă alăturată, atunci când ieșea deja de mai multă vreme cu aceeași fată, doar pentru a-i asculta și pentru a-mi exprima apoi părerea, el nereușind să decidă singur. (pag. 67)
Mi-a atras atenția încă un aspect, care merită să fie evidențiat pentru cititorii mai puțin familiari cu geografia socio-economică a Israelului. Cei patru eroi ai cărții sunt originari din Haifa. În pragul armatei decid să se mute la Tel Aviv, metropola care este centrul cultural și economic al Israelului. Există o zicală care spune despre cele trei mari orașe israeliene că „Haifa muncește, Tel Avivul se distrează și Ierusalimul se roagă”. Tranziția aceasta este una comună multora dintre tinerii israelieni:
Uită-te în jur Fried, nu e nimeni pe stradă în afară de noi. Orașul ăsta e mort. Mort și îngropat. Trebuie să ne cărăm de aici imediat după eliberare, altfel, peste vreo doi, trei ani, riscăm să ne îmbolnăvim de omogenizare. (pag. 36)
Peste ani, poate apărea și umbra dezamăgirii:
În absența prietenilor mei din Haifa, străzile marelui oraș îmi păreau din nou fără ieșire, faleza marii îmi părea intrarea într-un hotel, iar lumea care se plimba pe plajă era parca iremediabil diferită de mine. Oamenii păreau a avea o bucurie superficială, mizerabila și materialistă de a trăi. Îi disprețuiam și îi invidiam în același timp. Mă simțeam pur și simplu mai curat decât ei, mai profund. Dar în același timp aveam impresia că ei beneficiau de o magnifică ușurință de a trăi, ușurință pe care eu singur nu o voi cunoaște niciodată, doar pentru simplul fapt că înăuntrul meu am rămas un tip din Haifa. (pag. 37)
O altă temă centrală a cărții este timpul. Intriga cărții este, așa cum am văzut, delimitată de cei patru ani, ciclul campionatelor mondiale de fotbal însemnând pentru eroi un ciclu de viață, în care visele sunt validate sau infirmate de realitate. Simetria dorințelor va fi aliniată la apropierea termenului de expirare a intervalului de timp și consecințele acestei alinieri vor fi dramatice. Nu vreau să dezvălui prea mult pentru a nu răpi din plăcerea lecturii, dar cititorii romanului vor avea parte de unul dintre acele finaluri de carte care răstoarnă destinele eroilor și le pune într-o perspectivă care îndeamnă cititorii să revină la capitolele și evenimentele anterioare. Narațiunea este marcată de fragmente de eseu, care folosesc pretextul lucrării de doctorat în filosofie a lui Yuval, a cărei temă este „filosofii care și-au schimbat opiniile”. Ce determină schimbări fundamentale în viziunile noastre despre viață, fie că este vorba despre mari gânditori (exemplele ilustre menționate în eseuri sunt Wittgenstein, Bertrand Russell, Aristotel), fie că este vorba despre oameni și destine obișnuite?
Cât curaj trebuie să aibă o persoană pentru a-și renega propriile idei, mai ales dacă aceste idei sunt făcute publice, mai ales că acestea au o mulțime de admiratori… Cât curaj, câtă disperare, câtă sinceră onestitate interioară trebuie să aibă un om pentru a lăsa deoparte tot ce a realizat în viață și pentru a începe totul de la capăt. (pag. 46)
Simetria dorințelor și celelalte cărți ale lui Eshkol Nevo oferă cititorului român ocazia cunoașterii Israelului urban și a oamenilor săi, a vieților aflate sub presiunea istoriei, dar care până la urmă sunt compuse din aceleași dileme umane, sunt marcate de aceleași iubiri și prietenii, și mai ales de scurgerea timpului și defilarea vârstelor, ca în orice alt loc de pe Pământ. Scrierea modernă și alertă și perspectiva empatică venind din interiorul generației sale îi cuceresc pe cititori, oriunde s-ar afla. Publicul din România are motive să caute această carte a lui Eshkol Nevo și celelalte cărți ale lui apărute sau care vor apărea în traducere.
