Start
254 vizualizări
Citiți în 4 de minute
1
7 poeme pe care nu le-am scris dar le citesc așa cum le faci tu în 7 paradoxuri din poezia de azi

1. spiritul ei jură că e socială dar doar ce e personal e așa filmez pentru că te-au crescut cu asta cu anunțul că e mai sigur să știi că e în altă parte ce te privește și acțiunea și narațiunea dar visul îți arată ce MERITĂ să vezi luând în considerare că ești tu și nu un dickpic afectiv nesolicitat cum se mai scrie gen chestie de crez poemul e mereu de partea ta semnez cu răsăritul

2. tipăritul poemului are acțiunea incluzivă dar narațiunea e totalitară uite cum nu adormeam până la o vârstă decât dacă aveam într-o mână biberonul zdrențe pe nume ciungu îl apăsam pe obraz și doiu în CALITATE de suzetă în gură evident când adormeam le pierdeam dar seara următoare nu adorm până nu le găsesc și tot așa semnez cu răsăritul

3. mitul e că își pune problema accesibilității dar se formulează ermetic opac ermetic obscur complet reținut față de orice ți se cere AICI începe relatarea aici are loc orice performance poetic neintenționat te văd și semnez cu răsăritul

4. favoritul meu e că pare lirică dar e dramatică și când fac șotron din ce scriu e și o serie de poze te invit să vezi ce e relație light ca nivel poetic și ce e hard prin poetică uite cel mai beat cum ar fi „bit” poet pe care l-am citit față în față e polonez dar l-a jignit când i-am ZIS sau așa mi-a tradus un tânăr autor slovac era și organizator când mi-a zis, bine eram de o seamă dar un pic l-am jenat cred că îl jenez și acum pentru că nu îmi mai răspunde de câte ori ne nimerim în același oraș cu poezii semnez cu răsăritul

5. meritul e că mizează pe scris dar e definită de citit sau doamne ferește rostit și spus pentru că zis e doar pentru prezis nu în lumile post sau trans ASTA înainte să îl crească pe Daniel Radcliffe să îmi joace rolul în mai multe filme fără legătură doar ca să îmi facă demersul digerabil doar că eu semnez cu răsăritul

6. ritul ei nu are încredere în religios dar accentuează misticul că de-aia nu se duce gabriel la mamaie poți să îți dai cu cele mai bune picături de ochi DAR nu o să ți se pară cine știe ce dacă le folosești ca să te speli pe cap de ajungi să crezi în șamanele semnez cu răsăritul

7. totul e că își asumă perspective punctuale dar performează totalități TE și văd cum alegi ziua de față înainte de care în timp ce după cum semnez cu răsăritul

1 Comment

  1. Răzvan Țupa e, după cum se autodefinește de ceva vreme, autoironic și cu alint, unul dintre anticii poeziei scrise în limba română. Ce-i drept, acea antologie a nouăzecismului poetic a fost făcută împreună cu Adrian Ciubotaru, meritele sintagmei-titlu sunt împărțite, ca atare, măcar din perspectiva selecției operate în lirica unei decade ce continua oarecum optzecismul, dar anunța și tăvălugul douămiist. În orice caz, inclusiv aceste șapte bucăți literare se înscriu pe linia fragilă și teoretic aproape imposibilă a joncțiunii dintre estetica suprarealistă și ludicul postmodern, mai nou hipermodern. Răzvan Țupa experimentează la foc continuu, nestins și, fără nicio exagerare, l-ar putea determina pe Octavian Soviany să reia demersul analitic asupra creației experimentale și experimentaliste, văzute ca efect postbelic și postmodern al viziunii avangardiste interbelice. Un împătimit al performance-ului, al spoken word-ului, Răzvan Țupa știe ca nimeni altcineva să jongleze inspirat atât cu travaliul ecranosferic al televiziunii, cât și cu inefabilul actului poetic rostit în prezența unor cunoscuți ori doar aparent străini.

Comentarii

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „BOX OFFICE. POEZIA”