Mâinile mele
grămezi pufoase plutesc deasupra
toată tulburarea asta adunată cu o spumieră
se duce în jos, pe scurgere
las legumele cu coajă, câteva oase
culori spectaculoase de fiertură
nu uit să înțep vinetele
să întorc ardeii
fulgi de sare pe coaja arsă
să transpire
scobesc cu lemn mijlocul copt
aici dragoste și primire
pun iuțeală să desfunde nasul
să roșească obraji și buze
ceapa stoarsă în căușul mâinii
până își lasă aroma în piele
linia vieții acum tot mai curbată
aluatul se umflă la dospit
sub prosopul aspru
cu dungi
degetele bine unse cu ulei
mă scufund și tremur ușor
până rămân gropițe
uit durerea, uit atrofierea
mâine
să ne facem bine
Vârsta de fată
e ziua mea în trenulețul mcdonald’s
tot cu pulover gros m-am îmbrăcat
stau pe tronul sărbătoritului
și, din când în când,
trag de gulerul strâmt
deasupra capului meu
e o rotiță unde mi-am selectat vârsta
cea de ieri e deja ridicolă
mă temeam că lorena nu va mai ajunge
și mă scărpinam pe gât cu tristețe,
dar lorena a venit ultima
obrajii ei roșii s-au atins de ai mei
fiindcă acum suntem la vârsta
când ne pupăm și ne zicem fată
sub geacă purta doar un maieu
piele goală și sâni mari
umărul lorenei strălucește
când se apleacă spre porția de cartofi
eu nu am niciun maieu așa frumos ca al ei
cu pietricele
eu port maieu
doar sub haine
raiat și cu bretele late
uneori îmi iese din pantaloni
și atârnă la poale
cu degete unsuroase
învârt rotița vârstei până la lorena
închid ochii strâns
să fiu și eu frumoasă
să am sâni mari
și maieu cu pietricele
Vârsta de fată 2
în fiecare zi
îmi dezlipesc bretonul de frunte
ca mai apoi să îl așez la loc –
să nu se vadă coșurile
nu-mi place ora de sport
miroase a cauciuc
a copii unsuroși în supraelastic
și nu-mi stă bine în singurul meu trening
pe lorena o doare când aleargă
și băieții se uită la ea
nu-mi poate explica
cum e acea durere
profesorul suflă în fluier
și când ne așezăm în linie
mă doare ceva în piept
ating acolo
simt pentru prima dată
un dul sub piele
plesnesc mâinile de corp
mă întorc spre stânga
și încep să alerg
Andreea Marin
n-ai avut mașinuță cu telecomandă
nici bebeluși de jucărie să facă pipi și caca
ai tăi n-au prea știut ce treburi să mai învârtă
atunci când au rămas fără bocanci de lins
atunci când tot ce conta era să ai
ușă tapițată și termopane
pervaz cu plușuri sticker maggi
poate n-ai avut noroc
dar nici suficient ghinion încât
andreea marin cea mai frumoasă femeie din lume
să-ți dăruiască la televizor
o masă de fussball
casele noastre arătau,
în fond, la fel
și toate miroseau a mame neobosite
cărora, după 8 ore de serviciu,
li se părea că ceapa strălucește în tigaie
exact ca ochii lui mircea radu
și casele noastre miroseau a tați absenți
care n-au niciodată suficienți bani
și niciodată nu vor fi chuck norris
seara puneai capul pe pernă
saliva strămoșilor și amintirea celei mai bune ciorbe de găină
sub stelele fosforescente de pe tavan
închideai ochii
și, înfundat, auzeai cum îți șoptesc penele
surprize surprize
