/

Poeme de Ioana Iuna Șerban

Start
634 vizualizări
Citiți în 9 de minute
Bluebook

O, liniile drepte pe plajele lumii
mistere desecretizate
un tată purtându-și fetița pe umeri
prin pădurea jilavă dinspre circ spre oraș
așa cum toți tații în acea seară
își purtau fetițele pe umeri de la circ
prin păduricea dintre parc și terenurile de tenis
de la baza Pescărușul unde sportul miroase
a metal cangrenat de gradene și literele au fost pictate demult
De dinainte să mă nasc eu? Da!
Și tata a bătut mingea acolo dus și adus de tatăl lui
pădurea înfierbântată și pe-atunci 
cuib de bâlci câini fără stăpân un cal
putrezind care o face pe fetiță să-și strângă tatăl de urechi –
la circ căluții și elefanții erau ornați și oamenii – cel mai mare
efect asupra memoriei îl au culorile de bomboană și amprentele din ring 
suspect circulare și coastele animalelor
în pauză tații vorbesc între ei priviți de jos
cu o pișcătură în inimă pe care ți-o dă pădurea în întuneric
cum o gândești că se-ntinde „curând” îți spune
„nu încă dar într-o zi” știi că ți-amenință tot ce ți-e drag dar nu știi cum
acum doar se-ntinde și crește în tumori în bazinele abandonate
și-n liane care-ar trece prin rachete și tenismeni 
pe acele terenuri joacă încă și cei de acum 4-5 decenii 
și jocul se curmă brusc 
la fel veselia: o undă moartă cuprinde circul doar animalele 
se tulbură oamenii i se supun 
mașina de floricele merge în gol
„când îți spun fugi – fugi” spunea
un personaj în filmul pe care-l urmărea tata 
dar aici niciun personaj cu mișcările dragonului nu întrerupe cozile lente
cozile fractalice de oameni care-au pierdut sau câștigat după ’89
măcar speranța la fel ca aburul ridicat din bălțile pădurii 
unde acel cal a putrezit s-a descompus ne urmărește
Ne urmărește toată viața un cal 
pe pistele desenate de tați purtându-și pe umeri fetițele 
după circ ca liniile din deșertul Nazca
în lumea-oglindă 
de sub cupola navei mamă 
un extraterestru pleacă în recunoaștere:
pădurea te va înșela
construcțiile oamenilor nu vor rezista să te apere
luminile lor nu sunt de veghe
Spune-mi ai ajuns acasă în siguranță? 
animalele rămân să se rotească
și gândurile. 

***

O familie cum ai avut-o nu vei mai găsi 
ca un model vechi de Ford care nu se mai face.
În seara când ai ajuns la concluzia asta ești singură
și vinul e pe terminate
ești la vârsta la care știi că problema ta din adolescență
e că în adolescență n-ai avut probleme.

Sunt traume pe care unii le îneacă apoi în lumini puternice
și substanțe sau voințe și mai tari
tu mături cu privirea frunzele de pe o cărare pe care oameni vin și pleacă
vorbind la telefon nici nu-i mai oprești 
redai elementelor naturii (foc sau apă)
un animal mort.

1999 a fost acum 3 ani acum 8 ani acum 16 ani
a fost cât o viață a cuiva care știe să-ți explice 
de ce scaunul de la cinema te cutremură în ritmul acțiunii
poate vorbele și fotografiile vechi spun prea puțin
cine știe? Tu te cufunzi în lumi deja încheiate
nu-ți pui săruri în cadă doar lași apa să curgă fierbinte 
peste tine 

dup-o zi ca asta.
Fast-forward într-un viitor apropiat 
în piața de pește din port între grujoanele de gheață 
vor crește homunculi care vor 
spune tuturor „mama” și „tata” 
și „familia mea”
familia mea mi-a lăsat poze vechi cu Revelioane fericite
mi-a lăsat compuneri cu finalul „totul fusese doar un vis”
în vis urcam o scară spre casa noastră
se întrerupea.


 
Legendele toamnei

Zilele din urmă sunt bune 
de stat în cabană cu o pușcă de vânătoare și un câine flocos
încredințat că spiritele și ielele acestui popor nu au mai mult
chef de comunitate decât ai tu –

Ți-amintești vag cum a început, ca după o lovitură ca după o amețeală, 
tu o numeai trezire
chiar retrezire
răspundeai monosilabic căpătaseși o uitătură lungă și absentă 
„și condescendentă” se spunea 
continuarea venea inevitabil: „chiar nu vrei să te schimbi?
măcar să încerci” 
și-atunci te uitai / asta ții minte nu era condescendență / de parcă o insectă 
ateriza pe fața celui de lângă tine ateriza murdară încă de bălegar /
paltoanele prietenilor dispar în clădiri o ultimă voce spune după ei
așteaptă 
legat de asta nu ai niciun sentiment
dar aseară ai visat un cățeluș alb care sărea în pat și-ți dădea un mozol în ureche 
apoi explicațiile lungile explicații-colocvii despre viață ale prietenilor 
plenarele partidului și sunt mai amuzante / 
oricum părinților tăi le-au plăcut prietenii tăi mai mult decât ție
să nu fie copilul singur printre străini în marele oraș
salută-l pe salut-o pe dar o pieliță tot crește peste tine de ani de zile
chiar nu se vede pielița asta?
pe rând părinții fiecăruia din grup devin părinții tuturor 
ca niște regiuni cu specific: peștele de Brăila dulceața de ardei iute ardelenească
dar sunetul din tine e un sunet de cazan 
o anumită sfârșeală, nu, chiar nu vreau nimic 
chiar vreau să ating acest punct de întuneric nu e un refuz
ci acceptare futu-i.

Razele soarelui pe platou sunt prea gălăgioase
mai blânde pe sub coroane 
pentru tine care ești format dintr-un 
deceniu de hibernare 
alianțele cu spiritele pădurii doar au îngroșat singurătatea
acest popor își va trăda toți zeii 
dure înnegurate sunt
zilele din urmă.

IOANA IUNA ȘERBAN (n. 1990) este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctorand la CESI/Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou în teorii și practici ale artei contemporane. A curatoriat expoziția Fete de vis: Idealul feminin în arta românească. A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii Post-Sistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, volum ce a primit în 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie, Un viitor care se potrivește trecutului, volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan. În 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru Tânărul Poet al Anului.

Comentarii

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „BOX OFFICE. POEZIA”