/

Silviu Gheție: Arheologia gestului

Start
1311 vizualizări
Citiți în 5 de minute
Născut în 1967, la Baia Sprie, Maramureș. Fotojurnalist în presa locală și fotograf freelancer, membru fondator al Grupului „7 Zile”, alături de Cosmin Bumbuț și Vasile Dorolți. Regizorul Radu Jude, cu care lucrează mult în ultima vreme pe platourile filmelor sale îl consideră „cel mai talentat fotograf de oameni din România”.

Inspirat de realitatea imediată și preocupat de latura socială a comunității, Silviu Gheție este un fin și vigilent observator al vieții cotidiene, cu un simț acut al umorului, în combinație cu absurdul și drama. Indiferent de tematică, seriile sale de imagini ne pun în față câteva file din jurnalul întâmplărilor și evenimentelor la care cei mai mulți dintre noi am fost, la un moment dat, martori și actori. Fotografiile sale alcătuiesc un portret nefardat, ironic și plin de umor al lumii care ne înconjoară. Obiectivul său găsește întotdeauna polii unei situații în care extremele fac scurt-circuit și capătă sens. Eclectică în formă și conținut, creația sa fotografică pune privitorul față-n față cu el însuși, cu multiplele lui fațete și cu adevărurile general umane peste care, uneori, e nevoit să tragă cortina.

În ultimii ani, fotograful maramureșean caută insistent detaliul neprevăzut și clipa revelatoare de pe chipul oamenilor. Mai mult, merge contra curentului: în timp ce fotografia europeană se depărtează fizic de om sau se politizează în virtutea unor direcții „globalizante”, sufocate de prea mult political-correctness, Silviu Gheție se apropie de om cât poate de mult și îi sondează resorturile. Dacă fotografiază nunți, iese din ritmul nunții și intră într-un ritm al omului; documentează nunta doar ca modul fizic, dar ca metaforă are mai puțină legătură cu evenimentul în sine și mai mult cu omul însuși și
manifestările lui. Dacă fotografiază oameni nu surprinde doar gestul, în derularea lui instinctuală, ci merge până la natura gestului, dincolo de care nu pare să mai rămână decât ființa goală, seninătatea (la copii) sau abisurile ei (la maturi), realitatea ultimă nefiltrată prin niciun flux al conștiinței. E
o întreagă arheologie a unor mișcări interioare subtile care pentru alții sunt extrem de greu de revelat prin imagine.

Tot în ultimii ani, Silviu Gheție reinventează fotografia de platou, lucrând cu cei mai în vogă regizori români ai momentului, multipremiați la festivalurile internaționale de profil: Radu Jude (Toata lumea din familia noastră, 2012; Aferim, 2015; Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, 2020), Tudor Giurgiu (Legături bolnăvicioase, 2006), Radu Muntean (Boogie, 2008), Florin Șerban (Dacă vreau să fluier, fluier, 2010; Box, 2015), Cătălin Mitulescu (Loverboy, 2011; Heidi, 2019), Anca Demian (Perfect sănătos, 2017; Moon Hotel Kabul, 2018), Daniel Sandu (Un pas în urma serafimilor, 2017) etc. Publică fotografii în Clipa, Graiul Maramureșului, Archeus, Dilema, Gazeta Sporturilor, Academia Cațavencu, Formula As, Poesis, Kilometrul Zero (România), Der Spiegel (Germania), Kurier (Austria), Rzeczopolita (Polonia), Lenswork (SUA), D Photo (Ucraina) etc. Expune în România, SUA, Olanda, Germania, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Marea Britanie, Iran etc.

Într-o lume gri, în care cocoșul cântă a pagubă și câinii hăulesc prelung, fotograful găsește, ca întotdeauna, o rază de lumină în portretizarea copiilor.

Seria din Familia include mai multe fotografii cu copii, portrete sensibile și extrem de expresive, surprinse în tumultul vieții cotidiene, dar și alte câteva imagini care exemplifică informațiile din prezentare.

Comentarii

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Arte”