Trei răspunsuri despre volumul „Chiorpangiu” de la autorul lui, Florin Duțu

„Nu sunt un scriitor. Nu am obiceiuri de scriitor.”

373 vizualizări
Citiți în 3 de minute

1. Cum s-a conturat ideea volumului „Chiorpangiu”?

„Catalizatorul” volumului a fost concursul de debut organizat de Polirom. Povestirile grupate în volumul „Chiorpangiu” reprezintă câteva elemente dintr-un puzzle care este format din 15-20 de piese. Am început să scriu în 2019, în principal, pentru copiii mei, fără niciun scop precis. Soția m-a convins să particip la concurs. M-am ales astfel cu o dată limită până la care trebuia să comunic către editură un manuscris electronic cu un număr important de semne. Am considerat că universul conturat în cele 5 povestiri, chiar dacă nu este complet, e bine conturat, iar experiențele Chiorpangiului merită împărtășite.

2. Cum a decurs scrierea lui?

Greu. Prima povestire am scris-o într-o luna. Pe ultima am scris-o în 2 ani. Nu sunt un scriitor. Nu am obiceiuri de scriitor. Nu îmi propun să scriu în fiecare zi un anumit număr de pagini. Toate povestirile sunt deja „scrise” în mintea mea. Transcrierea este însă un exercițiu foarte dificil. De fiecare dată când parcurg ce am scris, completez, modific. Câteodată sunt mulțumit de ce am scris. De cele mai multe ori nu și nu trec mai departe până nu găsesc soluții. Profesia îmi impune, atunci când redactez texte, să adopt un stil oficial, sec, riguros, fără sinonime, epitete și metafore. Metamorfoza completă a stilului, în cazul meu, presupune o anumită stare de detașare cu care mă întâlnesc rar. Atunci reușesc să scriu.

3. Cum vă doriți să fie citit volumul „Chiorpangiu”?

„Chiorpangiu” este o carte tristă care, pe alocuri, te face să zâmbești. Unii poate chiar vor râde în hohote. Mi-aș dori ca firul tors din zâmbete și melancolie să însoțească cititorul în lumea Chiorpangiului. Unii s-au regăsit în povestirile mele, alții au descoperit teme noi la care nu m-am gândit în mod special când am scris. Mi s-a întâmplat și mie. După publicare, am revăzut într-o seară la TV „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și am întrezărit în jocul răutăcios al bobocilor stârniți de Chiorpangiu, în ciuda securistului zelos, haosul declanșat de McMurphy, care nu a putut să urmărească meciul de baseball din cauza refuzului absurd al infirmierei-gardian. Sunt convins că fiecare cititor va descoperi povestea sa în povestirile Chiorpangiului.


Citiți AICI un fragment din volum.

Comentarii

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Cum?”