Născut la Alba Iulia, trăiește momentan în Cluj. Lucrează în IT și adoră fotografia de stradă, captivat fiind de forme, geometrii și interacțiuni umane. De odiseea urbană sau rurală adică, după caz.
Intrat destul de recent în lumea bună a fotografiei din România, Andrei Furnea își construiește cu grijă un parcurs ideatic. Lasă senzația fermă că lucrează imaginea, nu o înregistrează, așa cum apare ea în realitate. Toate astea fără a modifica respectiva realitate. Așteaptă clipa până când ea, realitatea, și sinele său se află pe aceeași lungime de undă. Imaginile sale sunt de o sensibilitate plastică scrutată. Pare întotdeauna că știe ce face. În plus, proiectează o intenție emoțională asupra imaginației privitorului imediat ce scena s-a aliniat cu propria sa reacție afectivă.
În seriile sale color („Street in colours”, în mod special), multe dintre cadre nu au o focalizare evidentă, ceea ce ne duce cu gândul la un soi de picturalism în fotografie. Și la un gust pentru o poezie a imaginii, o formă particulară a imaginii artistice: vizuală, „auditivă”, sinestezică, aproape olfactivă și extrem de picturală. Parte a unei emergențe romantice în fotografie.
În alb-negru lucrurile stau un pic mai prozaic. În absența unei tensiuni cromatice, realitatea străzii e mai frustă, vizualul mai direct, metafora mai aspră. N-avem diversitatea și fantezia culorii, juxtapunerile ei, dar la fel de bine avem și aici contraste, alegorice ori grafice, tonuri frumoase de gri și o magie imperceptibilă a observației.
„Încerc să fotografiez tot ce nu pot descrie. Tot ceea ce formează realul propriu. Tot ce consider personal. Nu am filtre cognitive foarte bine întipărite și nici reguli de neîncălcat. Încerc să surprind ceea ce cuvintele nu pot descrie”, spunea la un moment dat Andrei Furnea. Iată definiția unui explorator și pelerin care sondează neostenit realul propriu și îl trimite, cu sau fără bună știință, direct în imaginarul colectiv.
Imaginile publicate în paginile acestui număr nu fac parte dintr-o serie sau dintr-un proiect anume. Ele pot fi lecturate individual, căci sunt povești de sine stătătoare. Că fotografiază color sau alb-negru, pentru Andrei Furnea lumea (ne)verosimilă pare să fie, atât de lejer, la o aruncătură de băț de noi. Și la doar un clic distanță. Iar când vine vorba despre fotografia de stradă, călătoria sa nu e decât într-un singur sens.
