Culese din rural

(fragment)

383 vizualizări
Citiți în 9 de minute
Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu vă prezintă în avanpremieră un fragment din volumul de studii transdisciplinare Culese din rural, editat de Valer Simion Cosma și Emanuel Modoc, cu texte semnate de Maria Amarinei, Bogdan Coșa, Florin Dumitrescu, Alexandra Felseghi, Vlad Gheorghiu și Andrada Lăutaru.

Când vine vorba de producția și consumul cultural în contemporaneitate, populația rurală a fost redusă în ultimele decenii la statutul de consumatoare și parțial producătoare de folclor (muzică populară, dansuri, expoziții de costume și țesături), iar lumea rurală este prezentată predominant pe două coordonate majore: 1) a înapoierii culturale și educaționale 2) a escapismului bucolic, folclorizant. Pe de altă parte, în pofida accesului la o diversitate de produse culturale și perspective, o bună parte din populația care locuiește încă în rural se auto-percepe și reprezintă într-un registru puternic folclorizat (Cosma și Constantiniu 2022, 55–80). Fie că vorbim de evenimente și activități culturale cu caracter folcloric, încadrabile revirimentului etnografic din ultimele decenii, fie de reprezentările cu caracter publicitar din industria HoReCa, în spațiul public predomină un registru butaforic al „satului de odinioară” și al salvării/ reînvierii tradițiilor.

În acest context, o serie de inițiative culturale și artistice din ultimii ani au relevat importanța documentării în teren și a valorificării materialelor culese în vederea unor producții artistice contemporane. Astfel de producții dezvăluie atât coordonate generale ale ruralității contemporane, cât și diversitatea lumilor rurale, cu problemele specifice, multe prea adesea ascunse de predominanța unor discursuri hegemonice. Continuarea, multiplicarea și diversificarea unor astfel de demersuri, care îmbină dimensiunea documentară cu creația artistică, este cu atât mai mult necesară pentru o mai bună cunoaștere a lumilor rurale post-țărănești și pentru a îmbogăți producția artistică cu tematică rurală.

(…)

Fiecare autor invitat și-a ales o temă pe care să o exploreze în comunitățile gazdă, după ce au avut în prealabil un răgaz să se documenteze despre satele și comunele în care vor ajunge. Prin discuțiile purtate, deși nu am vrut să influențăm în niciun fel alegerea obiectului de studiu, am căutat să ne asigurăm că se vor evita suprapunerile între subiectele de cercetare. Nu în ultimul rând, am stabilit de la bun început intenția de a integra și fotografia documentară în acest proiect, asumând importanța acestui domeniu, deopotrivă artistic și științific, astfel că autorii au acceptat ideea colaborării cu doi documentariști foto pentru a ilustra materialele rezultate și pentru a realiza o serie de arhive vizuale.

Capitolele care formează volumul de față au la bază o serie foarte diversă de abordări. Eterogen doar la prima vedere, corpusul de texte semnate de Maria Amarinei, Bogdan Coșa, Florin Dumitrescu, Alexandra Felseghi, Vlad Gheorghiu și Andrada Lăutaru structurează, credem noi, un tablou fidel al ruralității contemporane. Articolul Mariei Amarinei, autoare a unui amplu reportaj despre alcoolismul în mediul rural (publicat în Scena9 în 2021), și-a propus să documenteze relațiile maritale ale femeilor de la țară. O explorare a cauzelor și motivațiilor din spatele deciziilor luate de către femei aparținând mai multor generații, studiul se dedică perspectivelor feminine asupra căsătoriei și vieții de familie, dar – mai ales – asupra problemelor marcante (violența domestică, alcoolismul, infidelitatea etc.) care afectează relațiile conjugale în ruralul românesc. Într-o formulă mai degrabă neortodoxă, contribuția lui Bogdan Coșa a vizat un experiment pornind de la cel mai recent roman al său, Cât de aproape sunt ploile reci (Editura Trei, 2020). Pornind de la problematica migrației și a impactului pe care îl are asupra satului românesc, intervenția lui Coșa, structurată în jurul unui interviu luat unei femei trecute prin etape profesionale extrem de diverse, relevă o fațetă inedită a experienței migrației economice, de la șocurile culturale până la relaționările inter-umane. Într-o abordare amplă și exigent structurată, antropologul Florin Dumitrescu realizează o radiografie cvasi-exhaustivă a piețelor agro-alimentare din diverse zone ale României în căutarea unui prezumat „spirit târgoveț”. Mai exact, autorul survolează atât bazele sociale, cât și condițiile materiale care duc la proliferarea acestor forme pre-capitaliste de comerț aflat la zona de confluență dintre rural și urban. Reiese, din cuprinzătoarea analiză a antropologului, un univers topo-social cu motivații extrem de complexe, de la noile trend-uri alimentare la dimensiunea anti-consumeristă a comerțului local. La fel de cuprinzătoare este și intervenția Alexandrei Felseghi, care urmărește atent, în investigația ei, trei studii de caz în încercarea de a extrapola tiparul vicios al abandonului școlar. Tot o analiză sistemică întreprinde și Vlad Gheorghiu, cercetător la Universitatea din Aberdeen (Scoția), care documentează memoria socială a oamenilor din Chieșd (județul Sălaj), localitate minieră până la începutul anilor 2000. Încercând să înțeleagă prin ce au trecut și cum au resimțit localnicii dezindustrializarea, care a venit la pachet cu transformările sociale, economice și culturale specifice unui astfel de fenomen, Gheorghiu examinează cu rigurozitate ciocnirea transgenerațională dintre exigențele și provocările prezentului și moștenirea socialistă. Deloc în cele din urmă, jurnalista Andrada Lăutaru documentează judicios, în investigația ei despre îmbătrânire, o serie de studii de caz din satul Dumuslău (județul Sălaj), o comunitate în care, în vara anului 2022, mai locuiau în permanență 29 de persoane, toate având peste 70 de ani.

(fragment din Introducere, de Valer Simion Cosma & Emanuel Modoc)

*Proiect derulat de Muzeul Județean de Istorie şi Artă – Zalău în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Avanpremiere”

Sevraj
(fragment)

Editura Polirom vă prezintă un fragment din romanul Sevraj de Liviu Surugiu, care va apărea în