Amuleta de cupru
Și la noi în oraș există un tunel sau tuneluri
și câteva turnuri un heliport pe spitalul județean de urgență
obiceiul acela pe care oricine îl are când se trezește
față în față
cu o copleșitoare natură cu pești zburători cu secretul acela
de-a nu te aștepta la nimic bun
din partea unora care te fixează cu o mie de ochi
o mie de ochi dinspre apele răsfrânte ale cerului
de la capătul lumii
unde cornelia maria
pe care-o cunosc aproape de-o viață
poartă la gât o
amuletă de cupru
ea face cafele pentru cei însetați de cafea
vorbește cu morții ei dragi
unii plecați de tineri dintre noi
ea nu e niciodată prea confuză
soarele era de o strălucitoare frumusețe strălucea
deasupra meleagurilor noastre natale
imediat după sfârșitul nopții
Să nu cazi în păcatul poeților care la nici 40
au fost sinuciși
și nici să crezi în prostia aia că poezia a murit
că toți vom trăi liniștiți până la
adânci bătrâneți
cu miresele noastre cu tot
sigur toamna noi ceilalți mergem acasă
să ne odihnească Dumnezeu
să ni se spună: bine ați venit!
Iar noi să răspundem: a fost panică mare, îmbulzeală, monșer,
cu zborul acela anulat.
Cu vocea până în creierii creierilor să strigi ca
un șarpe până când se vor rezolva lucrurile
faci gesturi numai și numai din dragoste în mijlocul
tăcerii crește o imensă neliniște un arbore
care te sufocă
la prova corabiei acolo șezum
dinspre mare spre țărm pe malul unde se află
un oraș de sticlă cu după-amiezi oameni și locuri
expuși la o umbră intensă
stau și îmi place să stau
să citesc din poemele acelui tânăr poet furios
despre portretul feminin și timpul cosmic
despre fricile noastre sonore care mușcau din noi
tot se materializează în tot
merg pe o stradă extrem de zgomotoasă
nu mă gândesc la nimic mă bucur de vântul ușor și
de soarele călduț de-abia ieșit din iarnă
ca o lăcustă uriașă cu picioroange de zinc
adevărat îmi spun mie însumi vocea ta
ne zgârâie encefalul și se pornește așa ca o avalanșă de
vorbe
Doamne
ne tulbură
luna cerul noaptea și ziua moartea
depresia moartea
termenii și condițiile instrucțiunile în caz de incendiu
putin războiul laguna veneției berlinul
premiul nobel biserica anglicană ortodoxă
catolică
inscripția de pe tort cu glazură de zahăr
La mulți ani să trăiți!
în nordul îndepărtat al europei am văzut aurora boreală
mărturisesc:
frunzele de satin ale unui migdal înflorit m-au fascinat
dintotdeauna
mi-a plăcut
odată o salată cu avocado
am recitat versuri la conacul brăteanu de la florica
pe vremuri în luna septembrie acolo am purtat
un coif de război
fenician
În catedrala din Reims
Un roi de evenimente lugubre și mai puțin lugubre în zori
zorile unui ev aprins o zi indiscutabil memorabilă
ca aspida și norul din versurile lui
sergiu vaida mort la fix 40
va fi fost prea curând
urcându-ne în turla bisericii –
că e vorba de tine
și de bujorii sălbatici care zburdă pe un câmp
deplin însorit
Privirea și intrusul
Noi cei care locuim în nord în zona de campare
altădată a triburilor unite ale cumanilor
degrabă lesne vărsătorii de sânge
făuritori de ceramică și securi din piatră de silex
sau din granit verde
în megalopolisul nostru cotidian am otrăvit fântânile
și am construit o pădure lego cu mesteceni pitici
am filmat cu drona atât cât era necesar într-o viteză
uluitoare oameni melci șoareci
animale tăcute cu blana galben-aurie și un singur corn
ascuțit în frunte
ca în orașul închipuit de murakami
haruki
în subconștient
La o răspântie explozivă a istoriilor poeticilor contemporane
Îți începi ziua
și te gândești la mircea eliade cum a căzut între scaune
la evenimentele care depășesc timpul oamenilor
la faptul că sunt zgomotul și tăcerea pe care le produc
punând cap la cap secvențe și imagini în lumina mai bună
a dimineții
în trenul de la cairo la alexandria
el doarme
visează că Dumnezeu nu-l iubește,
doar marx
