Trei răspunsuri despre romanul „Nu mai e nimeni acasă” de la autoarea lui, Sabina Yamamoto

1. Cum s-a conturat ideea romanului „Nu mai e nimeni acasă”?

Ideea romanului a crescut în mine de-a lungul anilor, am trăit cu povestea Sabinei în minte. Am vorbit cu protagonista, am ascultat-o, i-am promis că, într-o zi, îmi voi face curaj și voi scrie tot ce-mi spune. De la primul gând până la terminarea manuscrisului, au fost mai bine de zece ani.

2. Cum a decurs scrierea lui?

Anevoios. Au fost încercări pe care le-am abandonat, au fost diferite perspective din care am început și care, mai târziu, au sfârșit la gunoi. Am scris, am șters, am rescris. Dar când am prins în mâini vocea Sabinei și s-a definit și firul narativ în minte, n-a mai fost nevoie decât de timp. Într-o vară caniculară japoneză, m-am izolat în casă, iar eu și personajul Sabina n-am mai luat o pauză decât atunci când totul a fost gata.

3. Cum vă doriți să fie citit romanul „Nu mai e nimeni acasă”?

Cu răbdare, înțelegere și curiozitate. Povestea Sabinei e în fiecare dintre cititori.