(Earnaness) lumea se pregătește de ceremonie vor da naștere unui nou bătrân barba lui va fi albă acum cu adevărat brațele vlăguite și tremurânde în adâncul pământului în profunzimile limbii umane stă pitit corpul greu înaripat se zbate amușină turbează de furie atacă ar sta de pază îndelung rănește deci se rănește relatările vestitorilor răsună jos în materia ciuruită de caverne (prezice) orfeu se preumblă-n infern prezicătorul când și când desface alcătuirea materiei încă două stări de agregare câte schimbări în plus ale stării de agregare presupun mirosul tomurilor vechi din biblioteci inundă spațiul interioarele instrumentelor muzicale tac în bulele de sub scoarță e liniște tace și specialistul lucrurilor ghețoase geamuri zăbrelite de cuvinte prin ele răzbat toate sensurile îndepărtate (aur) sonete de aur răsună în vuietul avionului toate sunetele se topesc în muzică de zgomot zborul e-un sintetizator de materie brută pășești înainte pe conductele marilor orașe dedesubt în adâncuri clocotesc toate straturile conștientului volbura transformând imaginile în stropi fierbinți te naști pe tine bărbat și femeie mergi pe traseele metrourilor lifturilor submarinelor citești mesajele norilor tot mai albi universul tău stă să se prăbușească doar o saltea și-o pernă îl mai țin am sosit îți spui (dejucare) să dejoci timpul și să dejoci atemporalul nu sunt unul și același lucru cu însuflețire ludică să călătorești pe sub privirile soarelui să te strecori printre firele de iarbă și să răsari în iarbă ca unul dintre fire nu e unul și același lucru ai încercat să-ți croiești drum printre două fire ai resimțit greutatea umbrei căzute pe tine ai auzit freamătul aspru al spinărilor lor frecându-se să tăifăsuiești cu un scaun nu e ca atunci când acolo stă cel care își lasă greutatea în el cel de la amintirea căruia trosnește din cauza căruia se-nclină dar niciodată nu se răstoarnă (cuișoare) gust picant în gingii, mușcătură în carne, corpul amintindu-și extazul de după vis mișcarea evocă obiecte, iar obiectele norii încercăm să ghicim numele imaginilor care ne traversează cerul ciulindu-ne urechile la mesele vecine zarva lăuntrică proprie se șterge, se amestecă în ea bucurii și necazuri barbare, rafinate, încă netrăite (arid) primăvara priveam apa din zonele adânci ale pădurii îi căutam locuitorii când se mișcau tulburam apa primăvara priveam cerul de sub apă uneori îl acoperea ceva alteori apa devenea tulbure și noi o luam la sănătoasa vara colindând pădurea în locul apelor dispărute solul rămânea puțin mai umbrit iar frunzele mai vorbărețe (sigiliu de plumb) zgârieturi în cutie, sunete înfundate ce nu se lasă auzite, doar bănuite frecvențe pe care doar pielea și antenele de puf le interceptează memorie a gheții pârâind de-a lungul suprafeței materiei simțuri îngropate în corp Traducere și prezentare de MIHÓK Tamás
