/

Dileme la despărțire

Tema predilectă a lui Bernard Schlink este timpul, explorat în cîteva dimensiuni ale sale: trecutul, diferența de vîrstă și bătrînețea.

899 vizualizări
Citiți în 8 de minute
Bernhard Schlink, Culorile despărțirii, traducere de Mariana Bărbulescu, Editura Polirom, 2022

Profesorul de drept și avocatul german convertit la literatură Bernhard Schlink (n. 1944), devenit faimos odată cu romanul premiat, tradus și ecranizat Cititorul (1995), revine, după Evadări din iubire (2000) și Minciuni de vară (2010), cu un nou volum de povestiri. Pare că tema sa predilectă este timpul, explorat în cîteva dimensiuni ale sale: trecutul, diferența de vîrstă și bătrînețea. De la secrete și amintiri, trecînd prin relații uzate pînă la doliu și uitare, o întreagă paletă cromatică a despărțirilor, la propriu și la figurat, se regăsește în cele nouă povestiri ale acestei cărți cu titlu de sine stătător.

În „Inteligență artificială” avem monologul/confesiune al unui cibernetician din fosta RDG, care și-a trădat prietenul și partenerul de cercetare în matematici, informînd STASI despre iminenta sa fugă peste graniță, un secret care supraviețuiește morții prietenului său, dar nu și fiicei acestuia, cu care avea o relație filială prin simpatie, confruntarea dintre cei doi fiind o primă punere în conflict a diferenței de generație. În „Picnic cu Ana”, fiica unor imigranți găsește într-un vecin în vîrstă mai întîi un educator privat, apoi un mentor și, în cele din urmă, un prieten senior care, odată cu adolescența fetei și îndepărtarea ei firească, trăiește sentimentul amestecat al abandonului și geloziei („Era tatăl cu o fiică tîrzie, bunicul cu o nepoată precoce, domnul vîrstnic cu tînăra lui iubită – ce credeau oamenii pe stradă?”), pentru ca în cele din urmă să se răzbune prin pasivitate atunci cînd fata este agresată de iubitul ei (bătrînul se află în postura personajului hitchcock-ian din Rear Window).

În „Amuleta”, o femeie este chemată la căpătîiul fostului ei soț, bolnav de cancer, care o părăsise pentru o femeie mult mai tînără („Își însușise o tinerețe pentru care era prea bătrîn, iar acum primise o bătrînețe pentru care era prea tînăr”). În„Aniversare”, un reputat istoric septuagenar pleacă în vacanță cu mult mai tînăra lui iubită, o jurnalistă cunoscută cu ocazia unui interviu, doar pentru a descoperi că timpul este în defavoarea lui și, implicit, a relației („Ce anume putea el să-i dea ce nu i-ar da oricum viața, odată cu înaintarea în vîrstă?”). În „Fiica iubită”, cea mai dramatică situație a scenariilor diferenței de vîrstă, un bărbat care și-a crescut exemplar fiica vitregă, măritată acum cu o femeie și care tocmai se confruntă cu încercările nereușite de inseminare în vitro, este păcălit să se culce cu ea (vezi dubla semnificație a titlului) crezînd-o propria ei mamă /propria lui soție („Chiar îi este îngăduit unui bărbat să ia o femeie drept alta și să creadă că se culcă cu una în timp ce se culcă cu cealaltă?”).

În celelalte povestiri, tema este dragostea confruntată cu timpul însuși, nu cu vreo diferență de vîrstă. În „Vara pe insulă”, un băiat plecat în vacanță doar cu mama lui are parte de o primă experiență erotică, plină de candoare, cu două surori gemene, asta în timp ce devine martorul adulterului, ocazional și deloc trivial, al mamei sale și, totodată, păstrătorul secretului („Tatălui nu i-a spus nimic despre aventura ei nu ca să-l cruțe, ci ca s-o protejeze pe ea; însemna asta oare că aventura mamei a fost mai îndreptătțită decît ar fi fost o aventură a tatălui?”). În „Pete de vîrstă”, un bărbat septuagenar se întoarce după ani și ani la o fostă amantă pentru care, odată, nu avusese curajul să-și părăsească soția, ratînd posibila fericire a amîndurora, dacă nu chiar a tuturor.

Două povestiri sînt însă vîrfurile cărții. În „Daniel, My Brother”, un bărbat stabilit în State se întoarce în Germania pentru dubla înmormîntare a fratelui său octogenar și a bolnavei sale soții, care aleseseră să se sinucidă împreună (Schlink a mai explorat tema sinuciderii în preajma unui boli incurabile chiar în povestirea titulară din Minciuni de vară). Doliul pentru fratele său mai mare este însă „tulburat” de frustrarea și revolta distanțării fraterne pe care fratele cel mic le resimte cumva tardiv: „N-avea legătură cu ce fusese trăit și pierdut, ci cu ce nu fusese trăit și nici n-ar mai fi fost trăit dacă fratele lui nu-și lua viața”.

Tot o situație complexă, deopotrivă a fraternității și a dragostei, apare și în capodopera volumului, „Muzică între frați”, unde un tînăr inteligent este „adoptat” de familia înstărită a fetei de care era îndrăgostit în virtutea faptului că avea toate datele pentru a deveni prietenul ideal pentru celălalt copil al lor, un băiat în scaun cu rotile. După ce îl atrage în familie, fata îl respinge, iar el părăsește casa, lăsîndu-l neconsolat pe prietenul său handicapat, povestirea începînd tocmai cu revederea celor trei după mulți ani. Ca și în cazul celorlalte povestiri, fostul avocat Bernhard Schlink își construiește scenariile despărțirilor în jurul unor probleme/dileme de ordin moral, formulate retoric și lăsate ca atare, să plutească deasupra poveștilor, vieților.

MARIUS CHIVU, n. 1978. Scriitor, traducător şi cronicar literar. În 2003 a câştigat prima ediţie a Festivalului de Poezie „Prometheus“ de la Sfântu Gheorghe, Tulcea. A debutat cu volumul de poezie Vântureasa de plastic (Editura Brumar, 2012 / La ventolière en plastique, traduit par Fanny Chartres, Éditions MEO, 2015; premiul pentru debut al USR şi cel al revistei Observator cultural; nominalizări la premiile Cartea Anului, acordat de revista România literară, şi Cartea de Poezie a Anului, acordat de Radio România Cultural). A publicat jurnalele de călătorie Trei săptămâni în Anzi (Humanitas, 2016) şi Trei săptămâni în Himalaya (Humanitas, 2012, 2016), volumul de proză scurtă Sfârşit de sezon (Polirom, 2014) şi cartea de interviuri Ce-a vrut să spună autorul (Polirom, 2013). A mai publicat poezie în antologiile: Tu, înainte de toate (coord. Cosmin Perţa, Paralela 45, 2018), Bucureşti ’21, Epopee participativă (coord. Svetlana Cârstean, ARCUB, 2015), Lumina din cuvinte (coord. Irina Petraş, Editura Școala Ardeleană, 2015), Poets in Transylvania (coord. Radu Vancu & Dragoş Varga, Editura Armanis, 2014) şi Cele mai frumoase poeme din 2012 (coord. Claudiu Komartin & Radu Vancu, Tracus Arte, 2013). A editat antologiile de poezie: Singurătatea nobleţele ei de Petre Stoica (Cartier, 2017), Dans de Nina Cassian (CD-carte, Casa Radio, 2017), 111 cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română (împreună cu Radu Vancu, Nemira, 2016), 111 cele mai frumoase poeme de G. Bacovia (Nemira, 2015) şi Trandafirul negru de Ştefan Aug. Doinaş (CD-carte, Casa Radio, 2012). Este redactor-editor al revistelor Dilema veche şi Iocan (alături de Florin Iaru & Cristian Teodorescu), precum şi realizatorul emisiunii cu scriitori „All You Can Read“ de pe www.UrbanSunsets.com. Poezia sa a fost tradusă în franceză, suedeză, engleză, polonă, spaniolă şi catalană. Pasaje din Vântureasa de plastic sunt reproduse în Muzeul Mamei din Petrila, creat de ilustratorul Ion Barbu în 2013.

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Flashbook”

Schimbare, schimbări

„De la celulele corpului nostru pînă la narațiunile pe care le numim acasă, schimbarea ne definește

Interioare de femeie

Născută în Ucraina, Clarice Lispector a scris și a publicat nouă romane și opt volume de