Marius Chivu

/

Cine știe de ce facem ceea ce facem

Raymond Carver, Catedrala, traducere de Horia Florian Popescu, Editura Polirom, 2019

Publicată în 1983, Catedrala este a treia și ultima carte de proză scurtă scrisă de Raymond Carver (1938-1988), carte pe care prozatorul, dispărut prematur în urma unui cancer, o considera ca fiind și cea mai bună a lui. Apărută la puțină vreme după faimoasa Despre ce vorbim cînd vorbim despre iubire (Polirom, 2015), într-un moment cînd Carver era pe val (divorțase de prima soție, dar povestirile sale se vindeau, erau traduse, premiate, în curs de ecranizare și formaseră în jurul lui un fel de cult), cartea reprezintă o fină schimbare stilistică, pe care, din păcate, prozatorul „realismului murdar” n-a mai avut timp s-o exploreze.

De altfel, una din povestirile de aici („Ceva mic și bun”) este rescrierea/dezvoltarea unui text din acel faimos volum („nu mi se părea terminată, mai erau lucruri de spus”, mărturisea într-un interviu prozatorul obsedat de rescriere, asemeni lui Hemingway), iar povestirea omonimă, deja scrisă, n-a mai apărut acolo pentru că nu se potrivea cuprinsului. Ambele proze sînt vîrfurile acestui volum, demonstrînd că fina schimbare de optică narativă (rezultată din despărțirea de editorul Gordon Lish, un campion al austerității și brevității) era de bun augur.

Cariera literară a lui Carver a început imediat după ce s-a încheiat cea de alcoolic („Locul de unde te sun”, alt vîrf al cărții, este, poate, cea mai biografică proză a lui – cel puțin în spirit, dacă nu în literă) și a fost o carieră care s-a conturat într-un timp remarcabil de scurt: practic, a fost recunoscut ca un maestru al prozei scurte în decurs de doar cinci ani.

În ciuda premizelor banale, situațiile sînt complicate emoțional și psihologic, conțin detalii stranii, căpătînd, astfel, adîncimea apelor calme.

De aceea, tematic vorbind, Carver scrie și în această a treia sa carte tot despre oameni simpli și banali, confruntați cu anxietatea, lipsa dispoziției și a sensului, cu sentimentul pierderii și rătăcirii; oameni ale căror griji sînt legate de bani, slujbe, acoperișul de deasupra capului; bărbați (o singură proză are ca protagonistă o femeie) cu probleme de relație și în căsnicie („prefer dialogul între oameni care nu se ascultă”, spunea Carver, iar proza „Cu băgare de seamă” ilustrează perfect acest aspect), eșuînd în alcoolism (bețivanii lui triști sînt diferiți de cei charismatici ai lui Bukowski sau de cei violenți ai lui Dennis Johnson), înfruntînd, fără prea multe urme de înțelegere a vieții, pericolul izolării, abandonului și ratării.

Rămîne remarcabilă aparenta banalitate a scenelor și a situațiilor din aceste 12 proze: un cuplu vizitează alt cuplu care au un bebeluș hidos și țin un păun ca animal de companie. Un alt cuplu primește vizita unui vechi prieten al soției, orb și proaspăt văduv. O femeie își vizitează bărbatul mutat de acasă și ajunge să-i scoată cerumenul din ureche. Un bărbat pune la cale o ieșire în oraș și o infidelitate cu angajata soției sale, femeie lefteră pe care un soldat negru proaspăt întors din Vietnam se oferă, chiar sub nasul lui, s-o plătească pentru o felație în parcarea barului. Un bărbat rămîne să se descurce singur cu copiii (și nu prea reușește), în timp ce soția lui, plecată de acasă cu un coleg de serviciu al soțului, îl sună să-i vorbească despre noul curs fericit al vieții ei. Un cuplu își pierde copilul în urma unui accident petrecut chiar de ziua băiețelului și nu mai apucă să ridice tortul aniversar, situație care duce la conflict și hărțuire din partea unui cofetar demn de milă (proză ecranizată de Robert Altman în Short Cuts, 1993).

În ciuda premizelor banale, situațiile sînt complicate emoțional și psihologic, conțin detalii stranii, căpătînd, astfel, adîncimea apelor calme. Schimbarea acestei ultime cărți, de care vorbeam la început, vine din abordarea narativă explicată chiar de scriitor: „Stilul e mai plin, mai generos, iar prozele – mai dezvoltate, au bătaie mai lungă, sînt mai puternice și mai pline de speranță. Dar nu a fost ceva intenționat, pur și simplu circumstanțele vieții mele s-au schimbat, nu mai beau și sînt mai bătrîn. Mi s-au întîmplat lucruri”.

/

Proza scurtă: 5 din 2020

Ted Chiang, Exalare, traducere de Alina Sârbu și Mihai-Dan Pavelescu, Editura Nemira.

Cu numai două cărți publicate în 17 ani (cealaltă fiind Povestea vieții tale, Nemira), multi-premiatul și „ecranizatul” Ted Chiang (n. 1967) sfidează cu multă grație și inteligență limitele genului SF, ai cărui tropi relativ comuni (călătoria în timp, memoria digitală, bioetică și AI, condiția robotică și conștiința speciilor, realitate virtuală și sinele alternativ, determinism și liber arbitru, creaționism și evoluționism), puși în scenă sub forma unor convenții narative clasice (povestirea în ramă, apocrifa, epistola), sînt pretextul explorării unor teme majore: limbajul și memoria, sensul vieții și existența unui Dumnezeu. Probabil cel mai bun, literar vorbind, scriitor SF al momentului! Highlight: „Exalare”.


Flannery O`Connor, Greu de găsit un om bun, traducere de Antoaneta Ralian, Editura Litera.

Orfană, șchioapă și moartă de lupus la doar 39 de ani, sudista catolică Flannery O`Connor (1925-1964) a scris în acest volum publicat în 1955 cîteva parabole clasice despre rasă și diferență, în care personajele sînt marginali confruntați cu situații limită: un criminal în serie, un dulgher ciung, o fată retardată, un impostor vînzător ambulant de Biblii, un hermafrodit expus la un bîlci, un emigrant evreu și mai mulți negri. (De)formată de luptele unei culturi rasiste și încercată de schimbările din epoca segregaționismului și a mișcărilor pentru drepturile civile, conștientă de preconcepțiile rasiale moștenite din familie, ar putea fi scriitoarea acestor timpuri! Highlight: „Dezrădăcinatul”.


Denis Johnson, Generozitatea Zînei Mării, traducere de Anca Dumitrescu şi Elena Marcu, Black Button Books.

Acest volum, pe care americanul Denis Johnson (1949 – 2017) l-a terminat de scris cu cîteva săptămîni înainte să moară, este a treia traducere la noi (Arborele de fum, Polirom, și Fiul lui Isus, Black Button Books) din opera sa diversă, solidă și foarte respectată. Deopotrivă pilde și farse comice, sumbre și violente pînă la limita cu absurdul, aceste povestiri impregnate de moarte (cancer, crime, accidente fatale, 9/11), atingînd deseori și tema dublului, sînt populate de personaje „viciate” memorabile: veterani ologi, alcoolici demenți, pușcăriași vizionari, scriitori nebuni sau muribunzi. Ultima carte a unui scriitor cult! Highlight: „Doppelgänger, poltergeist”.


George Saunders, Pastoralia, traducere de Radu Paraschivescu, Editura Humanitas.

Autorul teribil al prozei scurte americane contemporane, răsfățatul George Saunders (n. 1959) a reușit să-și atragă comparații cu cei mai neconvenționali maeștri ai genului: Pynchon, Vonnegut sau D.F. Wallace. Publicat în 2000, acest volum (i s-au mai tradus Zece decembrie, Black Button Books, și Lincoln între vieți, Humanitas Fiction) avea să traseze „lipsa” limitelor imaginarului său, în care haosul și grotescul vieții și al societății consumerist-tehnologizate se distilează în forme impure, și șocante prin limbaj, de parabolă și parodie, distopie și farsă, naturalism și delir. Cel mai experimental autor de proză scurtă al momentului! Highlight: „Sea Oak”.


Székely János, Armata de Apus, traducere de Marius Tabacu, Editura Curtea Veche.

Născut la Tîrgu Mureș și ajuns, ca adolescent cadet, pe frontul celui De-al Doilea Război Mondial, unde a fost luat prizonier, Székely János (1929-1992) a publicat acest mic volum în 1979, despre experiența războiului, efectele sistemului militar asupra persoanei, dilemele morale ale soldatului, comportamentul uman în situații extreme de dezumanizare. Trăite sau doar relatate de tînărul cadet, situațiile marcate de abuzuri, umilințe, torturi și execuții sînt mici bijuterii stilistice despre hazard și fatalitate, despre noroc, frică, lașitate și regret, despre teribila poezie a distrugerii. Poate cel mai mare scriitor maghiar născut în România pe care încă nu l-ați citit! Highlight: „Cei omenoși”.


Foto: Pexels.com