Henry Kissinger

Aplecarea fanatică spre muncă, zelul aproape religios spre rezultate, poate și un dram de noroc, au fost factori care au contribuit la crearea unui om a cărui putere era cel puțin egală cu cea a președintelui american.

230 vizualizări
Citiți în 15 de minute
Niall Ferguson, Kissinger: 1923-1968: The Idealist, Penguin Press, 2015, Volume

Niall Ferguson este un reputat istoric și profesor la celebrele universități Harvard, London School of Economics și cercetător la Universitatea din Oxford sau Cambridge. De asemenea a fost titularul unor cronici la Newsweek, Daily Telegraph și Bloomberg. A scris cărți extrem de interesante și bine cotate, fiind perceput ca un adept al imperialismului britanic, în general un conservator din punct de vedere al opțiunilor sale ideologice. Este specializat pe istorie contemporană, istorie a politicii contemporane și pe istorie economică. Ferguson a mai fost și consilier pentru campania prezidențială a lui John McCain și consultant la Morgan Stanley. Pentru o perioadă a colaborat și cu BBC.

O bună parte din cărțile sale au stârnit o oarecare controversă, fiind nu de puține ori catalogat ca mai puțin corect politic. Avem în vedere lucrări precum Civilizația. Vestul și Restul, Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea, apărute la noi la editura Polirom. În prima, Niall Ferguson subliniază prevalența Vestului ca un far călăuzitor în construcția lumii așa cum este ea azi. Moștenirea clasicismului greco-roman, tiparul, lumea capitalistă, protestantismul, gândirea comercială, marile invenții, iluminismul sunt creații pur occidentale din perspectiva sa. Nu degeaba există un Vest și Restul planetei, conform autorului. În cea de-a doua carte, cititorul simte o oarecare nostalgie a autorului cu privire la imperialismul britanic și epoca sa de glorie și o nouă odă adusă Occidentului și realizărilor sale.

Poate nu întâmplător, Niall Ferguson s-a apucat să scrie o monumentală biografie a lui Henry Kissinger. La momentul scrierii acestui articol, autorul a scos primul volum de aproape 1000 de pagini, care se intitulează Kissinger 1923-1968: The Idealist, apărut la editura Penguin, și pentru moment disponibil doar în limba engleză.

Kissinger, așa cum reiese el din biografie, se arată ca un individ destul de auster, extrem de disciplinat, cu alcătuiri mai degrabă mecanicist-deterministe, concentrat pe eficiență măsurabilă, cu o gândire contabilicească dar și cu valențe și profunzimi filozofice, înțelegând fenomene în desfășurare, anticipând, măsurând și acționând într-un mod extrem de strălucit în a-și construi viitorul.

Volumul explorează în mod extrem de amănunțit perioada primilor 40 de ani din viața viitorului secretar de stat american și consilier pe probleme de securitate națională, Henry Kissinger. Volumul oferă pe lângă valoroase informații inedite și o oarecare idealizare a autorului vis-à-vis de viitorul om de stat american. Nu degeaba titlul primului volum are în componență și cuvântul „the idealist”.

Kissinger se naște într-un orășel provincial și gri, Furth, unde marea majoritate a locuitorilor săi erau luterani. Henry Kissinger provine dintr-o familie de evrei progresiști dar și cu elemente ortodox-conservatoare destul de bine conturate Un copil obișnuit, dominat de o sete extraordinară de a citi, a cunoaște, un intelectual în devenire, cu o „sete religioasă pentru cunoaștere” așa cum îl descria un fost coleg de școală.

Parcursul inițiatic a lui Kissinger dintr-o Germanie devastată de plaga nazistă, refugiați în ultimul moment din calea lichidării fizice iminente, are note cu adevărat epopeice.

Kissinger, așa cum reiese el din biografie, se arată ca un individ destul de auster, extrem de disciplinat, cu alcătuiri mai degrabă mecanicist-deterministe, concentrat pe eficiență măsurabilă, cu o gândire contabilicească dar și cu valențe și profunzimi filozofice, înțelegând fenomene în desfășurare, anticipând, măsurând și acționând într-un mod extrem de strălucit în a-și construi viitorul. Un om în egală măsură ambiguu, flexibil, fiind gata în orice clipă să-și schimbe loialitățile dar dând impresia fiecărei părți cu care este în legătură că ei îi este loială. Poate nu degeaba Kissinger a fost singurul om de stat din istoria Statelor Unite ale Americii care a reușit să dețină simultan funcțiile de Secretar de Stat (ministru de externe) și pe cea de consilier pentru securitate națională. Aplecarea fanatică spre muncă, zelul aproape religios spre rezultate, poate și un dram de noroc, au fost factori care au contribuit la crearea unui om a cărui putere era cel puțin egală cu cea a președintelui american.

Inițial, viitorul om politic american a urmărit o carieră de contabil în New York. Însă având în vederea izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, se va înrola voluntar ca ofițer în armata americană. Chiar și în timpul serviciului militar Kissinger nu va abandona studiul sistematic și obsesia sa pentru perfecționare. Un coleg de arme descria felul în care Kissinger „îngurgita cărți și trăia cititul”.

Cunoașterea nativă a limbii germane îl va propulsa pe Kissinger ca ofițer de contrainformații, viitor anchetator al naziștilor în Germania și Europa devastate de război. Datorită acestor realizări, el va obține ulterior o bursă din partea armatei pentru a studia la cea mai bună universitate din lume, Harvard.

Cu siguranță un rol hotărâtor în formarea intelectuală și a mentoratului lui Henry Kissinger l-a avut și Fritz Kraemer, un intelectual german de influență și gândire prusacă, un bismarckian, filozof și conservator, ce se va stabili ulterior în Statele Unite. Legătura intelectuală și amicală dintre cei doi își va lăsa amprenta asupra omului de stat american. Kraemer a fost cel care i-a insuflat lui Kissinger o conceptualizare de tipul „convingeri profunde, credință și disciplină”, elemente care vor trebui sa conducă societatea internațională, altminteri colapsul va fi o certitudine.

Nucleul inteligentsiei de la Harvard, din care făcea și Kissinger parte, va deveni un important nod și punct de pornire a numeroase acțiuni și tactici care vizau URSS în proaspătul Război Rece. Kissinger va rămâne activ și în cadrul armatei, devenind consultant și ulterior colaborând cu aceasta în Războiul din Coreea. El își va dovedi din plin expertiza din nou pe zona informativă pe acest front.

Foto Credit: © Flikr,Christian Deville/Apis/Sygma/C Corbis

Datorită lui Kissinger și a altor colegi și asociați de la Harvard, această universitate va primi fonduri extrem de generoase de la CIA, sau de la Departamentul Apărării, Fundația Ford, pentru a organiza conferințe internaționale, dezbateri și întâlniri care să faciliteze și să prospecteze posibile noi resurse și aliați în războiul purtat cu URSS. CIA finanța nu numai arealul academic dar se va implica activ prin diverse donații și acțiuni de sprijinire a unor fundații catolice, expoziții de artă și chiar filme. Harvard va deveni un hub academic internațional frecventat fiind de personalități precum președintele francez Valéry Giscard D’Estaing, viitorul prim ministru turc Bulent Ecevit, viitorul prim ministru belgian Leo Tindemans sau viitorul om politic și prim-ministru malaezian Mahathir bin Mohamad. De asemenea, la Harvard s-a inițiat planul pentru finanțarea viitorului post Radio Libertatea, devenit Radio Europa Liberă pe continentul european.

Kissinger va fi principalul arhitect al unor idei strategice extrem de interesante și cu rezultate concrete pe scena internațională. Încă de la începutul activității sale de la Harvard, acesta va încerca să destabilizeze cooperarea sino-sovietică și să restabilească relațiile diplomatice dintre China și SUA. De asemenea, nu a ezitat să formuleze deschis posibilitatea ca Statele Unite să utilizeze arsenalul nuclear într-un mod cât mai restrâns împotriva unor obiective industriale sovietice. Perioada la care se referea această informație sunt anii 1950-1953, când URSS era abia la începutul înarmării sale balistice. Ideea folosirii armelor nucleare era încă pe hârtie chiar și în timpul președintelui Nixon. De data aceasta se urmărea a fi folosite în fosta Indochină pentru a opri conflictul generalizat și a îngrădi răspândirea comunismului.

Henry Kissinger va ajunge la Casa Albă într-o perioadă extrem de tulbure, în care decizii și soluții concrete trebuiau să fie luate pentru a gestiona un Război Rece care amenința să se transforme în ceva mult mai dramatic. Criza Rachetelor, problema Indochinei, răspândirea comunismului în fostele colonii, Criza Berlinului, chestiunea sino-sovietică sunt doar câteva dintre dilemele la care Kissinger trebuia să ofere consiliere președintelui american.

Familia Rockefeller a fost rampa de lansare a lui Kissinger în lumea politică americană. Puterea financiară, conexiunile politice ale acestei familii i-au înlesnit viitorului secretar de stat noi posibilități de afirmare și înțelegere a complicatelor realități din sferele puterii de la Washington.

Henry Kissinger va ajunge la Casa Albă într-o perioadă extrem de tulbure, în care decizii și soluții concrete trebuiau să fie luate pentru a gestiona un Război Rece care amenința să se transforme în ceva mult mai dramatic. Criza Rachetelor, problema Indochinei, răspândirea comunismului în fostele colonii, Criza Berlinului, chestiunea sino-sovietică sunt doar câteva dintre dilemele la care Kissinger trebuia să ofere consiliere președintelui american. Principalul consilier al președintelui american va găsi diferite formule pentru a redeschide căile de comunicare cu noua Chină comunistă. Ce formulase încă de la Harvard, ajungea să devină realitate după o perioadă de foarte mulți ani. Poate trebuie precizat că și România a jucat un rol extrem de conturat în destinderea sino-americană, fiind unul din canalele prin care Washington comunica cu Beijing. De asemenea, destinderea sovieto-americană avea să devină și ea realitate odată cu „pensionarea” forțată a lui Hrușciov iar Kissinger a jucat un rol extrem de concret în deschiderea politică dintre cele două superputeri.

Kissinger rămâne încă un personaj destul de puțin înțeles. A fost un cumul de influențe, opțiuni filozofice, ambiguități, multe umbre, controverse. Fie că este văzut ca un kantian, machiavelic, bismarckian sau pur și simplu un strateg excelent, Kissinger va rămâne un capitol important al istoriei și relațiilor internaționale.

Absolvent al Facultății de Drept – Universitatea din Oradea. Studii postuniversitare: Academia Diplomatică, Master în Științe Politice și Relații Internaționale (Facultatea de Științe Politice – Universitatea București), cursuri de formare diplomatică și consulară la Institutul Diplomatic Român, doctorand în Istorie al Universității din Oradea. Activitate profesională: jurnalist, diplomat, cadru didactic, colaborator al revistelor de cultură – Familia, și istorie - Crisia

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Istorii repovestite”