5 poeme din volumul și plath dansa prin bucătărie

Emoționante și viscerale, poemele Denisei Ștefan par a fi gândite după principiile jocurilor de tip escape room. Claustrante, cu indicii pâlpâind prin cotloane, acestea conduc eul prin infrarealitatea unei lumi decadente. Astfel, este resimțită în permanență nevoia unui breakout decisiv. Soluțiile de scăpare amplasate imprevizibil în matricea fluidă a acestor reverii asigură adrenalină lecturii. (Mihók Tamás)

Start
1235 vizualizări
Citiți în 7 de minute

spune-mi că iuna şi-a ferit ochii înainte să dea foc casei

spune-mi că iuna şi-a luat lucrurile din dulap înainte să iasă de acolo
spune-mi că iuna e altcineva
am să cânt până am să rămân fără aer
am să dansez până au să-mi crească degete în loc de sprâncene şi gândacii vor stăpâni universul
până amărăciunea se va înghesui într-un sac şi se va arunca în bega
l-am văzut pe iuna tunzând iarba în timpul stării de urgenţă
fără declaraţie şi fără mască
poate că iuna sunt eu cea care se ascunde cea care nu ştie în cine să creadă
poate că iuna nu se mai ştie privi în oglindă
şi nu mai poate dormi fără dopuri de urechi
am să cânt indiferent de temperatură
am să fiu şi am să visez la iuna mâncând alune fumând ţigară după ţigară
şi eu din visul nostru am să strig nu mai vreau
ascunde-mă tată ascunde-mă de lume şi opreşte-mă cumva din plâns
pentru că nu mai ştiu tată nu mai ştiu cum e să fii viu

într-un colţ de cameră îmi ţin diplomele şi racheta de tenis

coardele stau să-i puşte iar ceasul de perete a rămas fără baterii
nou-născutul vecinilor plânge de câteva ore
am geamul deschis şi deja a intrat un ţânţar
un blestem pus de fosta iubire
şi doi câini care au încercat să rupă sita
fac yoga pentru că am dureri insuportabile
când termin dau pe gât calmante şi arunc salteaua într-un alt colţ de cameră
unde păianjenii aşteaptă lihniţi
să contamineze şi municipiul nostru ascuns în burta unui peşte canibal

bordurile mi-au lărgit frontierele disperării

într-un plan apocaliptic aş fi deja mâncată de zombi
sau un stâlp adâncit în fecalele morţilor

ascunsă după o pereche de ochelari pentru citit
sunt o piesă din anii ’80 pe care nu dansează nimeni
radioul din bucătărie anunţă numărul de morţi
accidentele de pe dn76 şi ziua lui antonio banderas
într-o piesă de teatru aş fi copacul în care eroul îşi înfige sabia
o cutie de carton sau un gropar fără replici

un ţânţar a intrat pe nesimţite în cameră

acum că am în sfârşit timp nu fac nimic

spăl vase spăl haine fac curat mă uit la seriale
dorm şi mănânc
mângâi pisicile şi scot câinele în parc

mereu se găseşte cineva să întrebe ce-am mai făcut
iar eu tac pentru că uit cine pe cine-a ucis în serial

uit că am un manuscris în lucru
uit că am pus parchet nou şi am în sfârşit un pat de la care nu mă doare spatele 

mă plimb pe străzile supte de ploaie ştiind că am să ajung tot acolo
acolo unde vecinii se ascund după uşi subţiri şi boxe date la maxim
unde maică-mea vorbeşte mereu la telefon pe speaker
unde frigiderul e gol dar congelatorul e plin de carne

acum că am în sfârşit timp ascult răspunsurile celorlalţi şi tac
dau din cap răbdătoare şi zâmbesc cu jumătate de gură

n-am ştiut niciodată să vorbesc despre vreme
plouă sau nu plouă
în gând îmi fac lista de cumpărături
alerg până la magazin
şi abia la intrare îmi dau seama că am uitat masca pe noptieră

iuna s-a născut într-un colţ de cameră în lumină albastră

după o călătorie lungă cu trenul în care foştii colegi ai lui băsescu au plâns (fuseseră înşelaţi
de neveste şi de sistem şi de viaţă) şi după o pipă într-o baie la etaj (după ce n-am avut bani
să plătesc uberul)
iuna este ceafa mea o umbră alunecoasă cu un singur obiect contondent în loc de ochi
o mână ascunsă între omoplaţi un dinte cusut cu ac şi aţă de interiorul obrazului
şi din colţul ăla de cameră a intrat într-o cameră ovală fără geamuri şi fără uşi
din care nu mai ştie să iasă
           poate că-i imposibil
îi zic dar nu se dă bătut
trage de riduri în stânga şi-n dreapta deschide larg gura până când buzele se înfig în cârlige
tunde tot părul de pe corp şi din cap aruncă hainele şi găsesţe o gaură perfectă pentru el
în care se aruncă
o gaură din care iese pe partea cealaltă şi o ia de la început


Volumul și plath dansa prin bucătărie a apărut la Casa de Pariuri Literare, în 2021, și poate fi comandat de pe site-ul editurii.

Denisa Ștefan (n. 1999, Oradea) a absolvit Literele la Universitatea de Vest din Timișoara, iar în prezent urmează cursurile masterale de Studii Americane. Frecventează Cenaclul „Pavel Dan” şi lucrează la un roman despre ultimii ei ani petrecuţi în Timişoara. A susținut lecturi publice la Institutul Blecher și la Citadel Delivery Oradea. Poemele ei pot fi citite în reviste și pe platforme literare precum „Orizont”, „O mie de semne” sau „Poetic Stand”. A debutat în volum cu și plath dansa prin bucătărie (Casa de Pariuri Literare, 2021).

Comentarii

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Poezie”

Poeme

de Vajna Ádám, în traducerea lui Mihók Tamás