levitație capul meu e o pătură plină de găuri prin care îți scoți mâna afară cu totul, și coatele ți se răcesc imediat. capul meu e o cutie perfectă în care pui cu sârg sticlele goale de la masa de prânz. *** sunt un tramvai care se întoarce noaptea la depou singur, fără lumina aprinsă-n interior, cu semnul defect în față, un tramvai în care nimeni nu mai vrea să urce, care nu mai deranjează pe nimeni cu zgomotul produs, care nu mai ajunge de multă vreme pe unde trebuie. *** încă din prima zi singur în carrefour faci cumpărături cât pentru măcar doi. au rămas automatismele, lista de cumpărături învățată pe de rost și toate produsele adunate în coș ca tot ce e mai bun și de valoare după o viitură despre care nu s-a vorbit la știri. *** primele dimineți singur acasă, soarele nu mai face din ochi, se lungește cât poate peste niște nori aduși astă-vară de la mare, și face fix cât trebuie la aeroport ca să decoleze aeronavele, și după aceea primele dimineți se tot repetă și fiecare dimineață e tot prima, fiecare aduce o nouă pereche de mâini care să desfacă jaluzele ca pe o pâine caldă. *** închide ochii și pune-i la curier ca să vezi ce nu ai crezut vreodată un băiat singur prin jysk în inima toamnei cu o pernă și două scaune de plajă în mână mai singur ca orașele bombardate, mai răpus ca economia lor cară baterii fără să știe la ce bun să le ia, și o pătură să acopere golul lăsat de căldura care nu mai e, căldura unei comete bilpolare care vrea să dea cu el de toți pereții sau nu. Cine se scoală de dimineață Cine se scoală de dimineață – Are mici probleme cu odihna, pleacă de acasă repezit, Mănâncă un sendviș de la benzinărie, se ceartă cu alți șoferi în trafic, Înjură mult, caută un loc de parcare, dar nu găsește decât târziu, Se ceartă cu funcționari la ghișee, se ceartă cu bodyguarzi care vin să Ajute funcționarii, ajunge târziu la serviciu, pierde clienți, pierde Comenzi, pierde recepționarea mărfii, este foarte stresat de nevastă, copiii Îi cer bani, plătește parcarea, pierde cuponul de parcare, I se răcește mâncarea, nu găsește toaletă liberă când are nevoie Se schimonosește, se face roșu, face riduri, îmbătrânește prea Repede, își vede fața în oglinda de la baie, se supără, își ia o pauză Fumează țigări, bea cafea, îi este frig, nu mai vorbește cu colegii, Ia amendă că a pierdut tichetul de parcare Pleacă acasă, încearcă să evite traficul, nu poate, ascultă radio și doar reclame, Nu găsește parcare, se oftică, se ceartă pe el, îi bate inima tare Respiră greu, îl doare, cade, se ridică – Acasă ajunge. și-n lift curăță oglinda aburită cu mâneca și vede atâta tinerețe arsă de pomană și nicio fărâmă de liniște o basculantă căzută în temelia casei pe care tocmai o construia.
Cele mai recente din „BOX OFFICE. POEZIA”
de Cătălina Matei
Poeme de Livia Ștefan
de Răzvan Țupa
de Diana Cornea
de Ștefania Mihalache