Există cel puțin două modalități prin care te poți raporta la muzica într-o limbă pe care nu o cunoști. Prima dintre ele, calea dificilă, este să încerci să înveți idiomul respectiv. Varianta călătorului și a colecționarului de muzici este aceea viscerală, în care muzica într-o limbă străină este tratată ca o experiență instrumentală. Fără însă a încerca să descoperi sensuri absconse acolo unde ele nu există sau nu se cer căutate.
Albumul formației Theodor Bastard Volch’ya Yagoda (2020) funcționează și în sensul construcției, dar și în cel al deconstrucției folkului sau a ceea ce a devenit acesta în secolul XXI. Goji, căci aceasta ar fi traducerea titlului albumului, lansează o mie și una de întrebări și nu ne oferă niciun răspuns. Am selectat doar câteva. Așa sună Massive Attack în limba rusă și cu heraldică din Regiunea Carelia?[1] Conservarea muzicii tradiționale se poate face și altfel? De exemplu, prin comoții electro? Elementul pur folk poate supraviețui celor 15 minute 6 secunde de celebritate ale fiecăruia dintre noi? Ne domină nordul instrumentelor tradiționale (nyckelharpa, jouhikko)[2] sau incantațiile și texturile ambientale amestecate în creuzetul Mamei Rusia?
Pedala folkului alunecă pe emoții în deceniul al III-lea
Publicația Grimm[3], specializată în muzici de nișă contemporane, consideră Volch’ya Yagoda o odă închinată frumuseții inițiale și energiei magice, conținută în elementele naturale ale planetei. Cum s-ar spune, întoarcerea la inocența lumii, redescoperirea elementelor primordiale ale Terrei. Fără a abandona de tot tehnologia, ci introducând-o în factorul electro al sonorităților Theodor Bastard.
Asemenea alăturări am mai întâlnit și în alte proiecte folk din anii deceniului al II-lea. Și gândul mă duce mai ales la proiectele solitare ale lui Mariusz Duda, solistul de la Riverside[4]. Vorbim de Lunatic Soul, un electro-folk pur din inima Varșoviei. Discografia polonezului a adunat deja 7 albume, cel mai recent, Through Shaded Woods, fiind lansat în 2023. Dacă acolo domină o atmosferă frustă, cu economie de mijloace artistice, aici, în cazul celor de la Theodor Bastard, fiecare element natural își cântă povestea sau își continuă existența luxuriantă fără să clipească. Mai mult, muzica inclusă pe Volch’ya Yagoda ar putea servi drept suport pentru o meditație ghidată.
O altă punte de comunicare cu Theodor Bastard o găsim și în cazul rușilor[5] de la KAUAN, care sunt legați mai mult de Finlanda datorită versurilor interpretate în limba suomi. Ceea ce reușesc TB prin emoții la vedere (neo-folk) se translatează în abordări insociabile în cazul Ice Fleet[6] (doom-progressive). Acolo unde Volch’ya Yagoda urmează cursul râului, KAUAN se oprește și găsește bifurcații. Pierderea controlului folk în câmpul muzicii electronice ar putea fi moștenirea celor aproape 30 de ani de activitate Theodor Bastard. Pedala bazaltică mizează pe emoții și în 2023.
Piesă cu piesă prin Volch’ya Yagoda
Flute Song e momentul în care îți deschizi mintea și sufletul în fața unei descoperiri ce ți-ar putea schimba optica artistică. Auzim un flaut străvechi, care nu vrea să fie altceva decât un flaut străvechi. Primele inserții de trip-hop apar odată cu piesa Shumi.Totuși, vocea caldă și calmă a Yanei Veva e contrapunctul perfect. Occidentul și Siberia alunecă pe aceeași coardă sensibilă, în care de câștigat are doar audiofilul. Skejgored limpezește orice apă tulbure s-ar îndrepta spre gândurile agitate ale ascultătorului. Legendele rusești și cele scandinave își dau mâna pentru a fi relevante sub demonii prezentului digitalizat.
Dacă Naționala de Rugby a Noii Zeelande ar fi nevoită să renunțe la Ritualul Haka, cel mai bun înlocuitor ar fi Urzala TB. O bucată excepțională, în care ne vorbesc toate elementele naturale și toate dezastrele ecologice care s-au petrecut sau care ar putea să aiba loc într-un anume metavers. Les e unduirea, e dansul, e climaxul meditației ghidate, e genul de melodie care ar putea fi strecurată într-un playlist la o petrecere minimal sau techno. Tobele electrice evocă dorința de reconectare cu ce am pierdut prin tehnologizare și industrializare. Soundul oriental poate fi redus la o singură trăire, și anume la dor. În orice formă s-ar găsi el în mediul ambient. Apoi ne mutăm în atelierul de unelte cu piesa Kamen, Sneg, Metal.Aici Theodor Bastard pune un vagon la trenul rockului rusesc din perioada sovietică. Se văd și se aud influențe din DDT și Kino.
Dacă ar exista un radio folk în vogă în Occident, în Rusia sau în Finlanda, atunci Secrety ar rula de cel puțin cinci ori pe zi. E genul de piesă care, într-o lume artsy, ar câștiga un mare concurs. Poate chiar Eurovisionul. După acțiune, vine reacțiunea unui Requiem duios/dureros. Sunt lacrimile războaielor prezentului, acolo unde cuvintele nu mai produc efecte. Ecoul, spaima, aerul groove și burlescul continuă cursa de urmărire prin grădina cu goji. Nu apucăm să respirăm mult căci e timpul pentru Pozhato. Aceasta dilată spațiul care găzduiește albumul Volch’ya Yagoda, anunțând un final tenebros, dar organic, ascuțit, dar liniștitor.
Volchokpare o melodie rusească de leagăn, în care se concentrează toată esența Theodor Bastard. E un ritual de trecere, în care treptele doar coboară. Nimic nu mai poate urca meleagul electro-folk. Oberege chemarea la luptă căreia nu îi mai răspunde nimeni, e satul în care doar bocetele se mai aud. Doar vocea (ne)liniștitoare a Yanei Veva. Ciclicitatea și revenirea în punctul de origine al axei xOy sunt misiunile epilogului Fjorn Gaden. Aici nu ne rămân decât iarna rusească, mamuții industriali, ceața groasă, triburile celtice și ancestralitatea folkului.
Vă invit să consumați Theodor Bastard în exces. Mai ales că în goji se găsesc 14% proteine.
Setlist:
- Flute Song
- Shumi
- Skejgored
- Urzala
- Les
- Kamen, Sneg, Metal
- Secrety
- Requiem
- Pozhato
- Volchok
- Obereg
- Fjorn Gaden
[1] Pe pagina de Bandcamp Theodor Bastard aflăm că trupa provine din Republic of Karelia, iar Wikipedia ne indică orașul Sankt Petersburg. Nu am reușit să dau de cap acestei dileme.
[2] Am păstrat denumirea acestor instrumente în limba engleză. Mai multe info.rmații, aici: https://folknrock.com/reviews/album-review-theodor-bastard-volchya-yagoda
[3] https://www.grimmgent.com/albumreviews/theodor-bastard-volchya-yagoda/
[4] https://revistafamilia.ro/?p=6093a
[5] Între timp s-au stabilit în Capitala Estoniei.
[6] Album KAUAN din 2021.
