Poeme de Vasile Gribincea

112 vizualizări
Citiți în 6 de minute

partea mea preferată

a trupului
(variantă posibilă)

Motto

și un punct de vedere diferit:

„Partea

Cea mai frumoasă

A corpului

Este

Mișcarea.”

(Riri Sylvia Manor, Save as…)

trece dincolo de trup

n-aș putea spune de unde începe și

mai ales până unde se (va)

întinde (extinde).

n-aș schimba asta[1]


e loc în ea ca nicăieri altundeva[2]

filtru fără egal

fără ea coerența nu e posibilă

pe toate (aproape)

le leagă

și

le distinge


te ajută

rămâi

înțelegi

ce se termină
nu se termină
când se termină


oricât de puțin probabil părea

prima
strângere
de mână
cu gândul
că ar
putea fi
singura
noastră
atingere
s-a
dovedit
o traducere
pentru
te (a)trag definitiv în viața mea


Rapsodie în toate culorile[3]

ce se schimbă când schimbi

în memento

mori cu vivere

(ceea ce se întâmplă când

scrii

depășește

ceea ce se întâmplă

când scrii)

ți-e dor de claritate

de claritatea depășind

evidențele

care ar fi

dus în altă

parte

de momentele când ai putut

să cuprinzi

perspectiva

de jos și de sus deopotrivă

(amintirea pătrunde în
altă amintire în
altă amintire îți
schimbă direcția)

senzații ramificate ca ferigile

dorul

o ușă

nici

închisă

nici

deschisă

construiți din amintiri amintiri construim

dar

amintirile nu se pot înlocui

amintirile nu ne pot înlocui

totuși

poți

să fii

– să rămâi –

un om

pe care ți-ar plăcea

să-l întâlnești

timpul se contorsionează

apoi se întâmplă

ceva care îți amintește

că nu e în zadar

ceva care chiar te face

să crezi

ești într-un loc potrivit
poți să

te bucuri
pur și simplu
pentru că nu e nici mai devreme nici mai târziu

aici nu e nevoie de
schimbări pe care încă nu le poți face
schimbări pe care deja nu le poți face


Another

Unanswered Question

4 vârfuri ale Crucii
33 de ani ai Lui Iisus

Ce-ar fi spus John Cage?

(Oricum,

de-acum

– Cred –

altfel

voi regăsi

Liniștea

       s

     c

  u

l

t

  a

  r

e

A

 din
4’33”)


Încăperea

aici e loc mai mult ca oriunde afară

și doar pentru ceea ce vine de la sine

nicio mișcare

nu e doar o

mișcare

în ea

pătrunzi

ca muzica

în liniște

în tine ea

ca după

muzică liniștea

aici

până și ce ai

spus doar

în gând

s-ar șterge mai

greu ca tatuajele

ce ți se

deschide ascunde

distanța

unui loc plin

de liniște de

unul unde liniște

nu va mai fi

nicio mișcare

nu e

doar o mișcare

cu fiecare 

pas ea

ocupă tot

mai mult

din tine

cu fiecare

pas

eliberează

tot

mai mult

din tine

nicio schimbare

            nu e doar

            o schimbare

aici orice

pas

avansează
în toate direcțiile simultan
și toate

direcțiile devin

cu fiecare pas mai multe

              ce îți dorești

              e oare ce e

              mai profund

              în tine

ce ai în

față

ce e între –

nicio oprire

nu e

doar

o oprire –

se strânge

în tine

strânge

ca ușa

NU-DA…


[1] în legătură cu începutul ei

am o variantă frumoasă

și posibilă.

am aflat și variante ale altora.

fiecare Aparte

[2] e locul în care poți călatori mult
mult chiar și când nu-ți

 schimbi locul

[3]Ascultă Hania Rani, Glass: https://www.youtube.com/watch?v=l0yRNQj2_tc

VASILE GRIBINCEA (1997, Chișinău) este redactor la Muzeul Național al Literaturii Române și doctorand la Facultatea de Litere a Universității din București. A publicat poezii, studii, eseuri, cronici de carte și de film, interviuri în mai multe reviste din Republica Moldova și România. A fost colaborator la Contrafort între 2016 și 2021, până la apariția ultimului număr al revistei. Din 2021, este autorul rubricii „Alternativ/Continuu” în Revista Literară. Prezent în următoarele antologii de poezie contemporană din Republica Moldova: Cartea poeziei 2019 (2019), Antologia tinerilor poeți moldoveni (2021) și ʼ20. Antologie de poezie tânără din Basarabia (2021). A susținut lecturi publice la Festivalul Internațional de Poezie „Gellu Naum” (2018, 2021) și la Cenaclul „Republica” din Chișinău (2021).
Printre altele, laureat al Premiului pentru cea mai bună lucrare de licență în domeniul Științelor Umaniste la Gala Premiilor Senatului Universității din București din 2019 și al Premiului Național pentru Tineret în domeniul Culturii, oferit de Guvernul Republicii Moldova.

„Dacă va continua să scrie poezie – și există suficiente semne că așa va face –, tânărul Vasile Gribincea s-ar putea să ne fie ultimul neoromantic cu apetență textual(ist)-ludică, unul pentru care, atunci când alege să se aventureze pe tărâmuri nedesțelenite, suprarealitatea înseamnă disciplină lăuntrică.” (Mihók Tamás)

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Poezie”