Poeme

bună-ta pe riviera (1937, retușată color)

stă
	până la bazin
în apa mării
	de-o culoare incertă,
	e îndrăgostită.

pe țărm
	un bărbat
	își scoate limba
	în colțul stâng
	al gurii,
	se concentrează.

vântul
	dă de pământ
	c-o umbrelă
	galbenă.

în cabina de schimb
	cineva
	râde
	guițat.

îndărătu’
	lu’ bună-ta
	valul
	s-a bombat
	neașteptat
	de mult.

orizontul e
	un hematom
	pulsând
	lent.

p-ormă
	în curând
	războiul.
 

blues văcăriței

văcărița-și mână vaca
pe câmp la păscut,
văcăriță, ce-ar fi dac-ai
ține-o de-mprumut,

că tu vaca, văcărițo,
s-o mâni ți-e blestem,
urși pândesc la lizieră,
te-ncolțesc, mă tem,

te sluțesc, cu sânge proaspăt
scurs să te împroaște,
că nici eu, trecând pe-acolo,
nu te-oi recunoaște

pe tine, dragă văcăriță,
deplâng ce ți-au făcut,
că n-am fost și nici nu fi-voi
al tău flăcăuș.

mi-s și-am fost un biet păstor,
mulți urși mișunând
am văzut și-a’ vieții valuri,
pentru tine cânt,

văcăriță, văcăriță,
riță, văcăriță,
văcăriță, văcăriță,
riță, văcăriță.


 
croitoreasa fabricii de ciorapi

(toamnă)

Strugurii se culeseseră, ploaia începuse
și stolul de mierle cu cioc de cornalină plecase
pe când mama (suflet tare bun)
a fost internată la clinica orașului industrial.

Zilele treceau.

Lumina lunii demotivate
scăpărând de după nori
proiecta o redresare economică
pe podgoriile împovărate
de prima zăpadă.

Niciodată mucegaiul n-a năpădit 
gemul atât de repede.

(iarnă)

♪ Podgorii, podgorioare,
Zice-voi o întâmplare,
Ba nu pot, că nu am stare,
La fabrică promovare

Ca administrator vreau,
Pe tine să coși te duceau...
Pe tine să coși te-or lua,
Vei croi și vei plia

Șosete de frig să-i țină
De frig să-i țină și să-i vină
Țărișoarei-independente,
brav-mărețe, dulci, cerești,
Căci tu o peticești. ♪

(primăvară)

Păsări traversează văzduhul podgoriilor,
își fac cuib deasupra porții fabricii de textile.
Pe mama (sărmana) a afectat-o iarna.
O iau la pas în sus
legănându-i în mână caserola,
trec prin brațele grase ale fuioarelor
de ceață înțepenite-ntre copaci și
nu mă pot gândi decât la un singur lucru:
ce se va alege de industria noastră textilă.

(vară)

În caz că se va alege ceva.
 

Ezechiel și cazanul fierbinte

pune cazanul pe foc, haide,
rugină pe fund – nu contează,
focul arde bine, întreține-l,
îți aprinde țigara.

curăță piatra
pe care-ai vărsat sângele
de porc, hai, curăță,
să nu vadă margraful.

căci celui ce varsă sânge
zorii de iarnă i se-arată-n ger,
nici degetul nu i se-ndoaie la fel,
aruncă-i carnea-n cazan.

--

cândva soarta ni se va schimba,
pune cazanul pe foc, haide,
după fapte și decizii
vei fi judecat.

cândva soarta ni se va schimba,
pune cazanul pe foc, haide,
după fapte și decizii
vei fi judecat.

--

să nu vadă margraful.
aruncă-i carnea ai’ bună,
doarme copilașul, doarme,
într-o odaie mai frumoasă.

nu aprinde rug imens,
aprinde foc mic, să nu vadă
servitorul margrafului
și fiul grăjdarului.

clocotească dar cazanul,
strașnic clocotească,
fiarbă carnea în bucăți,
ciolanele arză.

--

cândva soarta ni se va schimba,
pune cazanul pe foc, haide,
după fapte și decizii
vei fi judecat.

cândva soarta ni se va schimba,
pune cazanul pe foc, haide,
după fapte și decizii
vei fi judecat.

--

a fost un porc tare frumos,
un porc dintre-ăi’ mai vechi,
cândva soarta ni se va schimba,
l-a văzut pe Horthy Miklós.

n-ai tu treabă cu margraful,
n-ai tu treabă nici cu dracul,
cu iz de-oțel mi-e sufletul,
urmărește doar focul.

tare fain porc a mai fost,
o s’tă de kile carne brută,
l-au ajuns bătrânețile
fără să cunoască foamea.

--

cândva soarta ni se va schimba,
pune cazanul pe foc, haide,
după fapte și decizii
vei fi judecat.

cândva soarta ni se va schimba,
pune cazanul pe foc, haide,
după fapte și decizii
vei fi judecat.


Traducere și prezentare
de Mihók Tamás