caviar
ref.:
ba mi se întâmplă iarna,
ba mi se întâmplă vara,
ba-mi așezi în palmă palma,
’n colțul gurii curge bala,
tre’ să știi cât valorezi,
în gură să-mi fii caviar,
tot ce-mi ceri eu îți cedez,
ce meriți îți voi da în dar.
strofe:
iarnă îmi ești – îmi dârdâi în gură.
vară îmi ești – îmi scapi prin spărtură.
pe tine te caut la sud nord est vest,
anotimp preferat, tu-n mine-nflorești.
joacă-mă, hai, la sfântu gheorghe, mureș, ciuc,
să-mi adaste-un timp orice iminent bucluc,
în dormitorul tău e ca la festivaluri,
de seară până-n zori facem în pat valuri.
îmi surâzi și transpir pe dată,
pe piele stele-mi scânteiază.
alege-ți una, o favorită.
fi-va-mi și mie cea mai sfântă.
ref.:
ba mi se întâmplă iarna,
ba mi se întâmplă vara,
ba-mi așezi în palmă palma,
’n colțul gurii curge bala,
tre’ să știi cât valorezi,
în gură să-mi fii caviar,
tot ce-mi ceri eu îți cedez,
ce meriți îți voi da în dar.
strofe:
îmi place rujul tău, îmi place tatuajul,
îmi plac și unghiile, și cerceii.
îmi place cum îți faci machiajul,
diseară-o baie ca purceii?
cada spumegă, te iscodesc,
voi fi bun cu tine pân’ la dimineață.
te acopăr cu pătura, te îngrijesc,
dacă circumstanțele mă lasă.
avea-voi grijă de tine, parol.
fi-mi wizzair și ia-mă-n zbor.
află-ne zorii mereu pe alt tărâm,
mi-ești splendid hău: în tine mă dărâm.
diminețile ne prind în pat
de prânz Mc ți-am comandat,
la cină ți-am făcut hotdogi
sufletul în mine să-ți aloci.
ți-atârnă pe fes bijuteria-moț,
tu balerină, eu skater boss,
iubirea mă trântește, mă sugrumă,
dând buzna peste mine ca un hoț.
ref.:
ba mi se întâmplă iarna,
ba mi se întâmplă vara,
ba-mi așezi în palmă palma,
’n colțul gurii curge bala,
tre’ să știi cât valorezi,
în gură să-mi fii caviar,
tot ce-mi ceri eu îți cedez,
ce meriți îți voi da în dar.
strofe:
scriu un scenariu, personaj cu personaj.
hop și-o fetiță creață, cu pistrui în obraji.
cum evoluează ele-i baza, și nu trama.
să-mi fii și protagonistă, să-mi și regizezi drama.
asta nu ești tu, e PMS-ul mai curând.
ți-am gustat deja ADN-u-n gând.
în teatrul vieții-abonamente ni se vând,
se joacă-acum spectacolul suprem ce sunt.
dacă nu mă iei cu tine, mandea moare.
cu niciun truc n-aș vrea să-mi rămâi datoare.
îți poți scoate-acum bijuteriile-orbitoare.
mă paște-o mare înamorezare.
ref.:
ba mi se întâmplă iarna,
ba mi se întâmplă vara,
ba-mi așezi în palmă palma,
’n colțul gurii curge bala,
tre’ să știi cât valorezi,
în gură să-mi fii caviar,
tot ce-mi ceri eu îți cedez,
ce meriți îți voi da în dar.
Bilă de ciocolată
Îți aduc în dar frustrări, de-ale mele și-ale tale,
Bonus și o acalmie, dup-a morții evitare,
Îți aduc și cofeină, noaptea să uiți de secete,
Iz de borhot dimineața, scame între degete,
Îți aduc în suflet pace, ca s-adormi iar fără griji,
Nu îți va cânta solfegii de sub pat Billie Eilish,
Că-ți aduc de-a’ mele rime, care chiar se potrivesc,
Bonus și un telefon, pe mă-ta s-o mai apelezi,
Îți aduc prieteni care nu dau din cap priceput,
Coșuri multe pe-obrăjori, bonus câte un sărut,
Îți aduc perseverență, mai mult ca-atlas să reziști,
Îți aduc și corectura la mai tot ce ai greșit.
Dac-ai greșit sau te-ai-nșelat,
De te-ai pierdut, fii ne-nfricat’,
E fain așa, iar tu – frumoasă,
Mult peste ce te-ai așteptat.
Îți aduc și casă unde poți lejer să tragi beșini,
Îți aduc și un oraș nesugrumat de mașini,
Îți aduc și balustrade, ca să te poți apleca,
Îți aduc mâncare caldă, să mai poți mânca kebab.
Îți aduc palincă, vodcă – stomacul pozne nu-ți va face,
Bonus și țigări ce nu provoacă impotență, cancer,
O lume-n care sfinții nu ucid pentru cele sfinte,
Omenire ce adoră jocurile de cuvinte.
Pe căpățâna îngerilor, câte-o cinstită glorie,
Pentru toți – o funcțională onomastică memorie,
Erudiți ce într-adevăr s’ atoateștiutori,
Lui Nicu Covaci mulți haiduci cu hangere tricolor.
Dac-ai greșit sau te-ai-nșelat,
De te-ai pierdut, fii ne-nfricat’,
E fain așa, iar tu – frumoasă,
Mult peste ce te-ai așteptat.
Îți aduc lideri de stat în care s-ai încredere,
Boașe, pentru tipi, netranspirate, să nu-i părăsească fetele,
Anti-vacciniștilor le-aduc doze-infinitezimale
Și fiecărei femei, menstruație-n limite normale.
Îți aduc stomatolog ce nu-ți va lăsa traume,
Vedetei porno, sex plăcut, de satisfacție să scheaune,
Îți aduc locuri comune, clișee ce n-au nicio treabă,
Șlagere – experimente Zimbardo mai degrabă.
Tuturor: ce își doresc, numai să se poată.
Aduc și înțelegere. Bile,-n arme, de ciocolată.
Când te simți pierdută și rușinea te încearcă,
Îți fac eu omletă din fiecare noapte regretată.
Te conduc până afară, și apoi, întors în pat,
Îți trimit putere multă să răspunzi la-orice lătrat.
Dac-ai greșit sau te-ai-nșelat,
De te-ai pierdut, fii ne-nfricat’,
E fain așa, iar tu – frumoasă,
Mult peste ce te-ai așteptat.
Traducere și prezentare
de Mihók Tamás
Etichete:
André Ferenc (n. 1992), poet, slammer, traducător, redactor al revistei târgumureșene Látó. În ultima decadă a susținut peste 200 de concerte, lecturi și performance-uri de tip spoken word/slam. Organizează și coordonează constant ateliere de creație literară în limbile maghiară, română și engleză. A fost președintele Cercului Literar „Bretter György” (azi „Bréda Ferenc”) între 2014 și 2018. Între 2016 și 2019, redactor al revistei clujene Helikon. Membru al trupei de poezie audio-vizuală Beatwándor. Autor a două volume de poeme foarte apreciate de critica literară și al unei cărți-baladă despre coronavirus. Multipremiat.
Un slam poetry de calitate face André Ferenc, lucru dovedit, în egală măsură, de ritmul poetic-muzical susținut de la un capăt la altul și de spectrul lexical generos utilizat, aici fiind și meritul traducătorului, Mihók Tamás, o prezență culturală benefică și proteică. Slam-ul sau spoken word-ul, deși Răzvan Țupa ar avea obiecții față de această echivalare – mă grăbesc să adaug că obiecțiile ar fi întemeiate – , așadar slam poetry e un tip de poezie mixat cu muzica și, fapt încă mai important, reflectând mai bine, mai autentic tendințele populare. André Ferenc probează cert și orizont cultural în textele sale, ceea ce slam-ul nu verifică de fiecare dată, fiind rodul unei creativități ingenue, netrecute prin furcile caudine ale doxei și glagoriei. Fiind vorba în aceste creații și despre o persoană feminină, intensitatea trăirii e garantată. Referentul unui discurs e precum ereditatea pentru un organism: rezolvă singur cel puțin jumătate din structură și mesaj.