Lecturi obligatorii

242 vizualizări
Citiți în 8 de minute

Știu că poate părea o observație frivolă, dar cred cu tărie că noi, cititorii, suntem mai influențați decât suntem pregătiți să acceptăm de felul cum arată o carte și, în general, orice text. Și, așa cum facem diferența între o carte pe hârtie și una electronică, apreciem în mod diferit ediții alternative ale aceleiași cărți. Pornind de la dimensiunile ei efective, trecând prin calitatea hârtiei și a tipăriturii pentru a ajunge la elemente de design cum ar fi coperta, fontul folosit, dispunerea în pagină și existența sau nu a ilustrațiilor – toate aceste mici detalii mă pot convinge nu doar să citesc o carte, ci și să-mi placă. Pura plăcere de a-ți trece degetele peste file îngălbenite de trecerea timpului sau, dimpotrivă, pe unele de un alb imaculat, pe care literele au fost imprimate cu doar câteva săptămâni în urmă, nu trebuie subapreciată. Aș adăuga la asta, oarecum subversiv, eleganța gestului prin care atingem suprafața lucioasă a unui device electronic destinat lecturii, fie că ne referim la e-reader, tabletă sau la telefon. Aici sunt puțin părtinitor, căci am făcut acum câțiva ani trecerea de la carte la e-book extrem de rapid, fără niciun fel de dificultăți sau regrete, preferând comoditatea pe care ți-o oferă noile medii și tehnologii.

Când am văzut așadar că la Editura Arthur a apărut o variantă de lux a Legendelor Olimpului, carte celebră acum patruzeci de ani, pe când copilăream și mă îndrăgosteam de cărți, am zis că trebuie s-o am. Cele două volume ale noii ediții arată atât de bine, că e posibil ca de data asta chiar să le citesc cu plăcere și interes, lucru care nu s-a întâmplat în perioada în care le aveam ca bibliografie obligatorie. Sunt curios dacă o să le găsesc la fel de greoaie ca atunci sau o să mă convingă noua lor formă. Mai ales că între timp am tradus și citit un raft de cărți de-ale lui Rick Riordan, care tratează subiectul diverselor mitologii într-o manieră irezistibil de seducătoare – și de profitabilă, trebuie să adaug. Fingers crossed, promit să revin la un moment dat cu detalii.

Tot de la Grupul Editorial Art sunt și următoarele două recomandări. Prima e cea mai recentă traducere din J.K. Rowling, creatoarea lui Harry Potter, care intră în nișa literară dedicată Crăciunului cu un volum intitulat Mărețele aventuri ale Porcului de Crăciun. L-am pus pe lista mea scurtă de lecturi, l-am răsfoit și promite să fie interesant, pentru că J.K. Rowling nu poate scrie prost, n-are cum. Dar cea mai așteptată apariție e una dintre ciudățeniile genialului autor și ilustrator Shaun Tan, Povești din suburbia îndepărtată. Am citit-o de câteva ori în engleză până să pun mâna pe traducerea (extrem de plastică) a Roxanei Tocilescu și am fost uimit să descopăr noi detalii care mi-au îmbogățit de fiecare dată experiența lecturii. Stranietatea și insolitul lumilor scornite de artistul australian sunt o perpetuă sursă de deliciu și uimire.

O altă surpriză zărită pe masa cu noutăți din librării a fost Corabia copiilor a lui Mario Vargas Llosa, scoasă de Curtea Veche. Povestirile par OK, pentru că, well, Mario Vargas Llosa, dar ce mi-a atras atenția au fost ilustrațiile absolut senzaționale ale lui Gabi Toma, închegate într-o concepție grafică impresionant de solidă.

De la Editura Panda am ales Vacanța de Crăciun a Moșului, care, așa cum îi spune și numele, e o carte de Crăciun. Dar cum asta e o sărbătoare ce revine cu o remarcabilă ciclicitate – vă spun asta din propria experiență –, se poate cumpăra și în ianuarie fără niciun fel de probleme. Personalitate complexă a literaturii finlandeze pentru cei mici, Mauri Kunnas e deja bine-cunoscut cunoscut publicului juvenil de la noi grație mai multor titluri publicate în ultimii ani. Stilul lui se remarcă prin prospețime și o bucurie de a desena ce transpare din fiecare pagină, lucru mai greu de atins decât pare.

Ultima recomandare vine de la Editura Frontiera, una dintre cele mai curajoase întreprinderi de pe piața de carte din România, reper de neocolit pentru toți cei interesați de cărțile pentru copii. Cartea pe care am ales-o se numește Marea întrebare și e o picture book fenomenală, scrisă și desenată de germanul Wolf Erlbruch, unul dintre puținii scriitori care au reușit să atingă simplitatea și puritatea stilistică a creatorilor de capodopere. La fel ca în restul cărților lui, el atacă și aici probleme sensibile și grave într-o manieră deconcertant de simplă și eficientă, cu umor și înțelegere față de condiția umană. E unul dintre motivele pentru care i s-au acordat onoruri emblematice pentru industrie, precum Premiul Hans Christian Andersen pentru ilustrație sau Astrid Lindgren Memorial pentru întreaga operă.

Alex Moldovan s-a născut în 1977 la Cluj, unde locuiește și acum. E pasionat de literatura pentru copii, de jazz și e voluntar la o asociaţie pentru protecţia animalelor. A terminat Filozofia, a tradus peste treizeci de cărţi și a fost librar. După ani, a simţit din nou nevoia să scrie și și-a făcut un blog. I-a spus Bicicleta galbenă. În 2016 a publicat la Editura Arthur primul său roman pentru copii, Olguţa și un bunic de milioane. Băiețelul care se putea mușca de nas e primul său album ilustrat.

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Cartea pentru copii”

Amintiri din comunism

În ultimele luni, la imprinturile Grupului Editorial Art au apărut mai multe cărți scrise de autoare

Cărţi despre cărţi

Cărțile despre cărți reprezintă o nișă de lectură fascinantă pentru oricine pasionat de lectură. Era deci

Poezii pentru copii

După majoritatea standardelor aplicabile în prezent, poeziile Elenei Farago le-ar putea părea un veritabil carnagiu adepților

FILIT 2021 & Dragonul 32

Pe lângă invitații „serioși”, a existat o secțiune specială dedicată evenimentelor la care au participat exclusiv