/

Aer unguresc cu diamante

La un deceniu după reeditarea volumului la Humanitas, câţiva poeţi şi traducători maghiari s-au apucat, de parcă n-aveau altă treabă, să transpună în maghiară cartea-cult a generaţiei ’80.

224 vizualizări
Citiți în 3 de minute

Judecând după reacţiile lor entuziaste de pe Facebook, Mircea Cărtărescu şi Florin Iaru abia aşteptau să poată citi Aer cu diamante în ungureşte. Iar, dacă ar mai fi trăit, cu siguranţă că Traian T. Coşovei şi Ion Stratan ar fi reacţionat la fel. Şi nu ştiu dacă nu cumva, la apariţia variantei ungureşti a cărţii, cei şapte traducători ai volumului colectiv apărut în 1982, la Litera, n-au avut un sentiment de triumf, similar cu cel trăit de membrii Cenaclului de Luni, illo tempore.

Cine a avut ideea asta merită toate laudele. La un deceniu după reeditarea volumului la Humanitas, câţiva poeţi şi traducători maghiari s-au apucat, de parcă n-aveau altă treabă, să transpună în maghiară cartea-cult a generaţiei ’80. Ei se numesc Bertóti Johanna, Kemenes Henriette, Fülöp Zsigmond, André Ferenc, Demény Péter, Szűcs László, Mihók Tamás. Nu ştiu prea bine ce i-a mânat pe ei în luptă, cum nu ştiu nici cum a funcţionat atelierul de la Casa Léda (doar o parte dintre ei fiind orădeni). Cert e că acum există un volum intitulat Gyémántlégkör, cu copertă identică şi cu ilustraţiile originale ale lui Tudor Jebeleanu – chiar şi cu prefaţa din 1981 a lui Nicolae Manolescu (tradusă de Simon Judit). E editat de Asociaţia Culturală Holnap, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României. Şi cu colaborarea Filialei București – Traduceri Literare (FITRALIT) a Uniunii Scriitorilor din România (Peter Sragher).

Nu vă repeziţi: cartea nu poate fi cumpărată din librării, nici din altă parte, nefiind comercializată (deşi, dacă era, se putea face o grămadă de bani). Aşa că e gratis (scrieţi pe adresa holnap2015@gmail.com, poate aveţi noroc).

Nu ne mai rămâne decât să-i felicităm pe traducători şi să le mulţumim pentru munca lor excepţională. Şi să aşteptăm răbdători următoarea lor ispravă. Poate cealaltă antologie poetică de referinţă a optzecismului: Cinci (Mariana Marin, Alexandru Muşina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter).

N. 1957, Oradea. Licenţă în filologie la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj (1981), doctor în filosofie cu o teză despre Cioran (2020). Redactor al revistei Familia din 2008. Cărţi publicate: Trăirea geometriei (poezii, 1992), Infernul nostru cel de toate zilele (publicistică, 1998), Litanie putredă (poezii, 2018), Cioran, omul incomplet (eseu, 2021).

Lăsați un comentariu

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Știri și anunțuri”