/

Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski, la Pragul Vaida #45

ediție outdoors

133 vizualizări
Citiți în 6 de minute

Marți, 4 august, de la ora 18:30, Pragul Vaida vă invită pe terasa Moszkva Café la o nouă seară memorabilă. În cadrul ediției a 45-a, vor citi poezie Moni Stănilă, din ediția a doua, definitivă, a Coloniei fabricii (Casa de Editură Max Blecher, 2025), și Alexandru Vakulovski, din volumul Zonă de frontieră (Nemira, 2026). Evenimentul va fi moderat de Mihók Tamás. Gazde: Ștefan Pop, Radu Bejan, Alexia Mateaș.

Cele două volume de poezie vor putea fi achiziționate la fața locului de la standul Cărturești, seara încheindu-se cu o dublă sesiune de autografe.

Un eveniment Revista de cultură „Familia”.

Parteneri: Cărturești Oradea, Revista „Subversiv”, Moszkva Café.

Despre invitați:

Alexandru Vakulovski (n. 1978, Republica Moldova) este poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist și scenarist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fondat împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, și graficianul Dan Perjovschi revista online Tiuk!. A fost redactor-șef al revistei Stare de Urgență în 2009 și redactor al Revistei la PLIC – literatură, artă, atitudine în 2010. Conduce, împreună cu Moni Stănilă, Cenaclul Republica al Bibliotecii Municipale din Chișinău. Pentru aceeași bibliotecă realizează, din 2019, „Dialogurile bibliotecii”. A publicat trilogia Letopizdeț (2002-2007) și romanul 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană (2010). Din cărțile de poezie amintim: ecstasy (2005), Dați foc la cărți (2012), Priveliști (2017), A cui e casa asta (2020), Zonă de frontieră (2026). A publicat și un volum de interviuri, Afganii (2016), și o carte pentru copii, Ivan Turbincă 2.0. Poeme și fragmente din cărțile sale au fost traduse în germană, engleză, cehă, franceză, suedeză, rusă, azeră, turcă, maghiară, italiană, greacă, lituaniană etc. De asemenea, autor al romanelor Bong (2007) și Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (ed. a II-a, 2022), respectiv al biografiei romanțate Urmuz. Cei dintâi trăsniți (2021).

Moni Stănilă (n. 1978, Colonia fabricii) a studiat teologie ortodoxă și literatură la Timișoara și Sibiu. Din 2010 locuiește la Chișinău, unde, împreună cu Alexandru Vakulovski, organizează Cenaclul Republica. A publicat șase cărți de poezie, două romane, două cărți pentru copii și romanul biografic Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (2019). Volume de poezie recente: Ale noastre dintru ale noastre (2020), Ofsaid (2022) și Colonia fabricii (ediția a II-a, 2025). A obținut mai multe premii și a apărut în traducere în Germania și Suedia. În 2024, i s-a decernat la Timișoara premiul „Ion Monoran”.

Despre Zonă de frontieră:

Zonă de frontieră e o carte curată și gravă, care întoarce poezia spre lume, spre partea ei lovită și agresată de forța rea, opacă și difuză a războiului. Alexandru Vakulovski se instalează în marginea acestui loc, fizic și imaterial deopotrivă, unde viața e la graniță cu moartea, ordinea cu distrugerea, liniștea cu frica, uitarea cu dragostea, și de acolo își scrie raportul – acest lung poem – despre oameni, câini și păsări, despre trecerea înșelătoare a timpului.” Adrian Lăcătuș

Despre Colonia fabricii:

Colonia fabricii apare la zece ani de la prima ei încarnare (căreia i s-au adăugat acum o mulțime de istorii și fragmente întregitoare) într-o ediție definitivă ce adâncește experiența tulburătoare pe care Moni Stănilă ne-o propune în acest amplu poem de familie în trei părți. O carte-document ce cuprinde povești și monoloage străbătute de un lirism dens, un volum hibrid care încorporează procese verbale, certificate, liste oficiale și fragmente de scrisori în stare să scoată la iveală viața (cu toate tumefierile, duplicitățile, răzvrătirile și melancolia ei) plină de meandre a trei bărbați, din perioada interbelică până în postcomunism. Istoria mică, intimă, placată pe Istoria mare, înaintând zguduită de succesive talazuri politice și sociale.” Claudiu Komartin

Comentarii

Your email address will not be published.

Cele mai recente din „Pragul Vaida”