Artema Burn nu scrie „frumos”, ea emite poezie așa cum noi ceilalți respirăm sau vorbim în proză (ca domnul Jourdain). Versurile ei
Citiți mai departe…
Dacă în 2020 debuturile feminine în poezie fuseseră reprezentate mai mult decât satisfăcător, în 2021 ele au cunoscut, sub raport atât cantitativ,
Citiți mai departe…
Să nu ne lăsăm înșelați de tonalitățile tendențioase ale prozatorului. El nu se ferește să afirme răspicat că numai literatura rămâne, până
Citiți mai departe…
Câștigul volumului ăstuia e felul în care reușeşte să vorbească despre lucruri în general destul de serioase, cu o consistență oricum tensionată
Citiți mai departe…
„Impudoare” este, probabil, cea mai importantă apariţie editorială a sfârşitului de an. Într-o lume în care prostia şi superficialitatea au devenit motor
Citiți mai departe…
Cartea nu conține simple și banale lamentări după o trecută iubire, ci e un spectaculos mausoleu de cuvinte, un Taj Mahal modern
Citiți mai departe…
Fără a avea mari reușite, vocea poetică reușește să producă un discurs sincer, asumat, având chiar mici momente de strălucire.
Citiți mai departe…
Badass sensibilos-spiritual, flamboaiant-impulsiv, nostalgic-futurist, marșând pe un imaginar mixt (când scandinav, când balcanic, când oriental), instanța poetică a acestor versuri caută revizitarea
Citiți mai departe…
Cititorului i se oferă bilet către o lume într-atât de imprevizibilă, încât nu poate decât să privească la frumusețea cu care fiecare
Citiți mai departe…
Din această îngemănare a firescului-ca-miracol cu suferinţa-ca-memorie s-a născut opera ulterioară a celei care avea să devină una dintre cele mai lucide
Citiți mai departe…