Este vorba despre lansarea antologiei Revoluţie şi inocenţă, o selecție de poeme din opera scriitorului uruguaian Mario Benedetti, unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă spaniolă ai secolului XX.
Despre carte, apărută în traducere la Casa de Editură Max Blecher, vor vorbi cei doi traducători, Ligia Kesișian și Claudiu Komartin, alături de scriitoarea Magda Cârneci. Amfitrionul evenimentului va fi Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București.
Lansarea va fi urmată de proiecția dialogului dintre Mario Benedetti și Joaquín Soler, realizatorul faimoasei serii de interviuri cu personalități ale culturii spaniole și hispano-americane „A fondo”, difuzata de TVE. Interviul a fost înregistrat în anul 1978 și va rula în versiunea originală, cu subtitrare în limba română.
Realizarea antologiei Revoluţie şi inocenţă este unul dintre cele mai frumoase proiecte în care a fost implicat Institutul Cervantes din București în 2020, anul când lumea literară de limbă spaniolă a celebrat centenarul naşterii lui Mario Benedetti. Volumul, un omagiu adus lui Mario Benedetti şi o încercare de reajustare a canonului latino-american, a fost publicat prin curtoazia Ambasadei Uruguay și a Fundației „Mario Benedetti” din Uruguay.
În primăvara aceasta, reușim să le oferim volumulcititorilor această antologie din poezia lui Mario Benedetti, menită să contribuie la reconsiderarea operei poetului şi să înscrie şi româna în lista numeroasele limbi în care opera sa a fost tradusă.
Scriitor uruguayan (1920–2009), Mario Orlando Hamlet Brenno Benedetti, cunoscut ca Mario Benedetti, este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai lumii de limbă spaniolă, longeviv poet, eseist, romancier şi dramaturg.
Revoluționar, dar și un romantic înflăcărat, Mario Benedetti a scris despre dragoste, despre furie, despre rezistența politică și despre libertate, aceste două ultime teme fiind abordate mai cu seamă în perioada sa de exil. Din cauza convingerilor politice, între anii 1973 și 1985, a fost nevoit să plece în exil, mai întâi în Argentina şi Peru, stabilindu-se în 1980 în Spania, iar după 1985 a trăit deopotrivă și în Spania, și în Uruguay. Susținător activ al afirmării identităţii continentului sud-american, a fost un promotor al culturii spaţiului său lingvistic originar. Printre cele mai importante volume de poezie publicate amintim Poemas de oficina (1956), El olvido está lleno de memoria (1989), Defensa Propia (2004), Testigo de uno mismo (2008). Romanele sale La tregua (1960), Gracias por el fuego (1965) sau Andamios (1997) reprezintă puncte de referință pentru evoluția romanului latino-american, constituind totodată baza unor numeroase și foarte importante ecranizări.
Pagina evenimentului pe Facebook, aici.
