- Luna aprilie a stat sub semnul Sărbătorilor Pascale și a sărbătoririi a 106 ani de administrație românească în Oradea, cele două fiind marcate prin concerte grandioase.
- Primul, „Lumină din Lumină”, a fost un eveniment ajuns la a III-a ediție, o colaborare între mai multe instituții: Consiliul Județean Bihor, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Visit Oradea – APTOR, Filarmonica de Stat din Oradea și Teatrul de Stat ,,Regina Maria” din Oradea. Desfășurat la Arena Oradea, concertul urmărit de peste 5500 de spectatori a fost preluat de TVR1 în Vinerea Mare, și reluat a doua zi. Introduși pe scenă de Sergiu Duca în sunete de toacă, au interpretat pricesne și alte piese de muzică religioasă Grupul ,,Moștenitorii cântecului” de la Palatul Copiilor din Oradea, artistul bihorean Andrei Dem și cunoscuta artistă Maria Coman, care a cântat mai multe melodii alături de membrii Corului Kinonia al Episcopiei Severinului și Strehaiei. Sebastian Lupu, actorul Teatrului „Regina Maria” din Oradea a recitat poezia „Tâlharul”, artista libaneză Ribale Wehbé interpretând apoi muzică bizantină în limbile arabă, greacă și română, acompaniată de psalți din Grupul Psaltic Tronos și de arhidiaconul Marian Ungureanu. Concertul a fost încheiat de Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale din București.
- Tot în registrul pascal s-a înscris și concertul vocal-simfonic „Requiem Mozart”, susținut la Catedrala greco-catolică „Sfântul Nicolae” din Oradea. Acompaniați de orchestra Filarmonicii de Stat, invitați în concert au fost soprana Ana Diana Stănescu, mezzosoprana Marina Dobrescu, tenorul Andrei Petre și basul Marius Boloș, sub bagheta dirijorului Andrej Vesel, care au interpretat Requiemul compus de Wolfgang Amadeus Mozart.
- După evenimentele festive din 21 aprilie, care au comemorat intrarea în Oradea, în 1919, a trupelor române conduse de generalul Traian Moșoiu, consfințind integrarea orașului în granițele României Mari, în 25 aprilie, în Piața Unirii, a avut loc spectacolul „Oradea ne unește”, organizat de Visit Oradea în colaborare cu Primăria Municipiului Oradea. Loredana a urcat pe scenă alături de cunoscuți interpreți bihoreni. Au fost acompaniați de orchestra Rapsodia Bihoreană, condusă de dirijorul Liviu Buțiu, și de trupa Agurida. Alternativ cu Loredana, au cântat Florica Bradu, Cornel Borza, Antonela Ferche Buțiu, Otilia Haragoș, Gheorghe și Claudiu Stângaciu la vioară cu goarnă, ritmul jocului fiind susținut de Ansamblul folcloric „Nuntașii Bihorului”. Un moment inedit a fost interpretarea piesei formației Celelalte Cuvinte, „Un sfârșit e un început”, alături de chitaristul și solistul formației, Călin Pop.
- Teatrul „Regina Maria” a avut în aprilie două premiere. La începutul lunii, unul dintre cei mai valoroși tineri regizori, premiat în 2024 de UNITER, Andrei Măjeri a pus în scenă, cu actori ai Trupei Iosif Vulcan, spectacolul „Richard III”, cu inserții din „Henric VI”, de William Shakespeare, în traducerea lui Horia Gîrbea, versiunea scenică aparținând Alexandrei Felseghi și lui Andrei Măjeri. Un spectacol care, la nici o lună de la premieră, și-a câștigat notorietatea, un efort de echipă în care marele dirijor Măjeri a pus reflectorul pe fiecare detaliu, pe fiecare replică. Încununând 30 de ani de carieră, Petre Ghimbășan și-a câștigat Rolul, jucând excepțional un Richard atemporal, un personaj cameleonic la fel de actual ca acum mai bine de 400 de ani. Se cuvine pomenită întreaga echipă de actori care au întregit narațiunea sângeroasă: Răzvan Vicoveanu (Buckingham), Richard Balint (Eduard/Clarence/HenricVI/ Cardinalul), Denisa Vlad (Lady Elisabeth), Alina Leonte (Lady Anne), Corina Cernea (Lady Margret), Ioana Dragoș Gajdó (Ducesa de York), Cosmin Petruț (Hastings/Paj), Robert Balint (Prințul/Tânărul York/Paj) și Luca Bran (Richmond). Scenografia gândită pe turnantă de Adrian Balcău este spectaculoasă, un spectacol vizual de excepție, îmbinat perfect cu proiecțiile video ale lui Andrei Cozlac. Muzica lui Adrian Piciorea împreună cu ilustrația muzicală a lui Andrei Măjeri și coregrafia lui Hunor Varga completează perfect firul narativ al regelui carierist. În plus, trebuie menționat efortul tehnic și logistic din spatele scenei, amintind de un ceasornic de mare precizie. Un spectacol care chiar și la a doua, a treia vizionare, îți oferă revelația unui detaliu, unui simbol, unei reinterpretări.
- Cea de a doua premieră a fost cea a Trupei Arcadia. Spectacolul „Șoricelul Frederick – Știu cine sunt” a fost creat după un scenariu de Ana Crăciun Lambru, inspirat de cartea „Frederick” de Leo Lionni. Regia a fost semnată de Ana Crăciun Lambru, iar scenografia de Alexandra Budianu. Spectacolul s-a jucat pe muzica creată Cari Tibor, simpaticii șoricei fiind realizați de Răzvan Chendrean. În urma a două workshopuri susținute la Oradea, unul de storytelling, realizat împreună cu psihologul școlar Ioana Drugaș, cu participarea părinților și copiilor, și un altul, dedicat actorilor Trupei Arcadia, axat pe tehnica de mânuire, Ana Crăciun Lambru a păstrat firul narativ al poveștii originale, îmbogățindu-l cu elemente inspirate din realitățile locale. Povestea pornește de la un grup de șoricei care strânge provizii pentru iarnă. Doar șoricelul visător Frederick adună culori și raze de soare, mesajul adresat copiilor fiind acela de a a avea curajul să-și urmeze visurile, cu îndemnul pentru adulți de a se reconecta cu Eul lor autentic. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Armanca Serac, Alexandru Pop, Florian Silaghi, Consuela Egyed, Andrei Fazecaș, Alexandru Crefelean și Igor Lungu. Echipa de creație este completată de compozitorul Cári Tibor, video-mappingul este realizat de Radu Marțin și Andrei Cozlac, iar lighting designul este conceput de Peter Papp.
- Pe lângă numeroase expoziții vernisate în Centrul Expozițional EFA, galeria de artă fotografică Ovi D. Pop, Galerii de artă Reperaj sau Varadinum Indoor Gallery, luna aprilie a consemnat și numeroase concerte simfonice la Filarmonica de Stat Oradea sau lansări de carte precum cea a Laurei Stanciu, un volum despre greco-catolici dincolo de Cortina de Fier, sau cea a mărturiilor inedite despre masacrul din lagărul transnistrean de la Rîbnița, carte semnată de Mihaela Gligor și Ofelia Thirer.
- Se cuvine să închei o lună bogată în evenimente culturale cu conferința lui Horia-Roman Patapievici, susținută la Muzeul Țării Crișurilor în 29 aprilie, și intitulată „Ce am crezut că știam și nu știam și am aflat în cele din urmă”. „Cu toții avem foarte multe cunoștințe, și pe baza acestora sunt construite, prin educație, o mulțime de abilități prin care ne raportăm la lume, astfel încât lumea în care trăim este una familiară, în care ne descurcăm, și care ne este dată într-un anume fel”, spune Patapievici. Doar că multe dintre aceste cunoștințe nu sunt așa cum credeam, iar adevărul nu stă ascuns, ci se află la vedere, în cărți, în studii, sub semnătura unor nume prestigioase de care de multe ori nici nu am auzit.
