Derulat sub motto-ul „Detectiv de FAKENEWS”, concursul debutează public pe data de 17 iunie 2024 și se încheie pe 17 noiembrie 2024, când vor fi anunțați câștigătorii, pe site-ul Institutului Goethe din București și pe platformele de social media ale instituției.
Tinerii care doresc să ia parte la competiție sunt invitați să trimită un eseu de aproximativ 1000-1500 de cuvinte, în limba română, la adresa Francesca.Szoeke@goethe.de, până pe 31 octombrie 2024, data limită de înscriere în concurs. Concret, tinerii sunt invitați să depisteze în mediul online o știre falsă, să o relateze, apoi să explice de ce consideră că materialul respectiv este fakenews și, în plus, sunt provocați să explice ce impact consideră că poate avea respectivul materialasupra cititorilor cu o slabă educație media.
În perioada 1-16 noiembrie, un juriu format din jurnaliști profesioniști din România și Republica Moldova va evalua eseurile înscrise în competiție. Juriul este alcătuit din: Paula Erizanu (Republica Moldova) – scriitoare și jurnalistă freelancer, Luiza Vasiliu (România) – jurnalistă freelancer, co-fondatoare și editor colaborator Scena9 și Matei Martin (România) – redactor-șef al săptămânalului Observator cultural.
Toți participanții la competiție vor primi diplome de participare și premii în cărți.
Eseurile clasate pe locurile I, II și III vor fi publicate în revista Observator cultural. În plus, câștigătorul locului I va beneficia de un curs integral de limba germană la Institutul Goethe din București.
„Ne bucurăm să lansăm acest proiect, pentru că suntem convinși că educația media a devenit nu doar importantă, ci crucială. Avem nevoie de educație media pentru a ști cum să ne apărăm, pentru a ne proteja de manipulare și de limbajul urii.
Prin toate evenimentele derulate de Institutul Goethe din București ne propunem nu doar să facem cunoscute proiecte culturale, contribuind la o mai bună educație culturală a publicului, ci avem în vedere și dezvoltarea resposabilității civice a celor care ne urmăresc”, a declarant Joachim Umlauf, directorul Institutul Goethe din București.
De-a lungul desfășurării concursului, participanții sunt invitați să intre pe platforma special creată de Goethe-Institut, în cooperare cu Kunsht (Ucraina) pentru a contribui la îmbunătățirea utilizării conștiente a știrilor și a mass-media de către toate generațiile. Este vorba despre Fakeless, o platformă disponibilă în limbile germană, engleză, bosniacă, greacă, croată, macedoneană, română, sârbă și turcă, ușor de utilizat și care permite folosirea conținutului său atât individual, cât și colectiv.
Toți cei care accesează Fakeless vor reuși să înțeleagă cum ne putem imuniza împotriva informațiilor false: vor regăsi aici 16 jocuri împărțite în patru blocuri. Fiecare bloc reprezintă o doză de vaccin împotriva informațiilor false și a tentativelor de ascundere a adevărului
Cum putem recunoaște informațiile false și dezinformarea?, Cum putem verifica dacă anumite informații sunt corecte?, Cum ar trebui să vorbim cu persoanele care cred în conspirații? – Fakeless îi ajută pe tineri să găsească răspunsuri la aceste întrebări, pentru a obține imunitate față de dezinformare.
Rezultatele concusrului de eseuri vor fi publicate pe site-ul Institutului Goethe din București și pe platformele din sfera social-media ale instituției.
Goethe-Institut, în calitate de institut cultural al Republicii Federale Germania, activ la nivel global, se angajează să promoveze înțelegerea între Germania, Europa și întreaga lume. Oferă informații la nivel mondial despre diversitatea culturală și socială a Germaniei și a Europei. Rețeaua sa globală este formată din cele 151 Institute Goethe din 98 de țări, împreună cu numeroase instituții partenere. Activitatea sa este sprijinită instituțional de Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, Goethe-Institut este sprijinit și de Uniunea Europeană, alte ministere federale, precum și de fundații și companii din Germania și din străinătate.
Fenomenul fake news este o ilustrare mediatică a unei realități mult mai ample și mai complexe cu care se confruntă omul în postmodernitate. Este vorba despre emergența artificialului în lume, viață, conștiință. Acest artificial ajunge să covârșească nu doar tot ceea ce e natural, ci orice element exterior sau interior care se manifestă în existența oamenilor. Supremația artificialului devine atât de puternică, tehnologiile fiind cel mai cunoscut exemplu, încât ajunge să modifice percepțiile și reprezentările tradiționale, din toate domeniile. De aici apar nu doar disonanțe cognitive și alte neajunsuri cu interfață psiho-socio-culturală, ci remodelări substanțiale pentru tot ceea ce înseamnă uman și umanitate. Aceste remodelări conduc la o schimbare fundamentală, chiar dacă lumea în care artificialul nu era atât de prezent dă semne continue de existență. E un truism acela al diferențelor majore fără precedent între generații, încât e foarte posibil ca această permanentă avertizare privind falsul, artificialul să nu fie decât una dintre multiplele zvârcoliri ale lumii vechi. Concepte și paradigme din varii discipline cunosc semnificative reconsiderări, încât mitologia din jurul fenomenului fake poate fi catalogată ca o disperată formă de păstrare a statu-quo-ului, lucru imposibil, evident. Conotațiile artificialului sunt dincolo de fenomenul mediatic strict, care deși trebuie recunoscut și denunțat ca atare, este totuși o simplă denotație, spulberată de inteligența artificială, de exemplu.