Evenimente culturale orădene în luna iulie

● Pentru orădeni, unul dintre cele mai așteptate festivaluri ale anului este Festivalul Medieval Oradea. Timp de trei zile, 4-6 iulie, bătăliile au cuce­rit nu doar Cetatea, ci și malurile Crișului Repede. Sutele de spectatori care au îndurat canicula au putut vedea reconsti­tuirea unei invazii otomane de secol XVI-XVII, un asalt viking, sau bătălia nobililor. Atmosfera a fost animată pe rând de mercenarii germani de la Doppelsanger, trupa Hollóének provocând la dans spectatorii prin ritmurile lor alerte. Nu au lipsit nici anul acesta toboșarii din Visegrád, care au susținut ritmul atât în curtea interioară, cât și la luptele din Șanțul Cetății. Seara, pe scena din Cetate au avut loc concertele: Sarmalele Reci, Proconsul, Mihail și Desperado.

● La Casa Darvas-La Roche a avut loc un dublu eveniment în 10 iulie, organizat de Editura Ratio et Revelatio, în parteneriat cu Oradea Heritage. Dr. Alin Suciu a susținut conferința „Egiptul, răscrucea lumilor: manuscrise egiptene pentru o istorie globală – scurtă introducere în papirologie”. Istoricul orădean este cercetător principal la Academia din Göttingen și profesor de literatură creștină timpurie și creștinism copt la Universitatea din Helsinki. După prelegere, dr. Alin Suciu a intrat în dia­log tematic cu Otniel Laurean Vereș pe tema: „Calitățile și competențele istoricului religiilor în fața provocărilor contemporane”.

● Două eveni­mente s-au suprapus în data de 11 iulie, divizând publicul meloman. În cadrul programului estival Tipografia de idei, parcul Muzeului Țării Crișurilor a găzduit întâlnirea „Blues la muzeu” cu A.G. Weinberger, muzician, compozitor, producător și eseist, vicepreședinte al Institutului Cultural Român. Acesta și-a lansat la Oradea cartea „Muzica între libertate și manipulare”. Amfitrionul serii a fost Costel Postolache, directorul ­ general al Grupului Editorial Integral, care a purtat un dialog cu muzicianul despre ce înseamnă să fii cu adevărat liber, dacă simpla expunere este  suficientă pentru validare sau în ce măsură arta manipulează.­ Discuțiile pe marginea volumului au fost intercalate cu piese interpretate de A.G. Weinberger. Prima care a deschis concertul „Blues la muzeu” a fost cea a trupei Beatles, „Blackbird”, după care au urmat „Rockin’ Chair” compusă de Hoagy Carmichael, „On The Wrong Side”, de pe albumul său „Reborn”, „Cold Hearted Woman” a chitaristului T-Bone Walker sau „It Wouldn’t Be Enough”, tot de pe albumul „Reborn”.

● De la aceeași oră, în curtea Casei Darvas-La Roche a avut loc un concert special intitulat „Romantici pasageri”, susținut de doi buni prieteni: Călin Pop (liderul trupei Celelalte Cuvinte) și folkistul șteian Raul Silaghi. Duo-ul a propus un repertoriu de compoziții originale nostalgice dar și energice, presărat  cu solo-uri acustice. „Doar cu chitara acustică și cu vocea nu ai cum să păcălești, nu ai cum să minți pe nimeni”, mărturisea Călin Pop la începu­­turile colaborării cu Raul Silaghi.

● Tot în cadrul programului estival Tipografia de idei, organizat de Muzeul Țării Crișurilor – Complex Muzeal, a avut loc în 12 iulie proiecția filmului „Moromeții 3”. Invitați la proiecție au fost regizorul Stere Gulea și actorii Alex Călin și Mara Bugarin, amfitrionul evenimentului fiind managerul instituției muzeale, Gabriel Moisa. În cel de-al treilea film al seriei Moromeții, acțiunea are loc în 1954 și continuă povestea lui Niculae Moromete, acum un scriitor de succes, premiat de comuniști pentru lucrarea „Desfășurarea”. Personajul principal se confruntă cu iubirea pentru Vera, o femeie măritată cu șeful revistei Flacăra, dar și cu propriile convingeri politice și cu colegii din breasla literară. Speranța vine de la tânăra poetă Aurora, care îl inspiră să publice romanul „Moromeții”. La fel ca și celelalte filme din seria care a început în 1987, „Moromeții 3 este un film alb-negru, după un scenariu original scris de Stere Gulea, care a fost lansat în premieră la TIFF 2024, unde a obținut Premiul Publicului. După vizionare, spectatorii au intrat în dialog cu invitații. Întrebați dacă au simțit presiunea primelor două filme din trilogia Moromeții, Alex Călin a recunoscut că da, având un sindrom al impostorului destul de dezvoltat,­­­­­ după cum a mărturisit. A fost ciudat pentru el ca un băiat din Berceni să joace în trilogia care face parte din istoria cinematografiei românești. Mara Bugarin a precizat că a fost cea mai tânără din distribuție, motiv pentru care a avut foarte multe de învățat de la regizor și de la colegii actori. Pentru Stere Gulea, această presiune a fost tradusă în cei 32 de ani de pauză între „Moromeții 1” și „Moromeții 2”, și pe principiul „nu forța norocul” dacă ți-a ieșit ceva, s-a mulțumit cu asta. S-a creat un mit cu „Moromeții 1” și asta mărturisește că l-a copleșit. A fost o întâmplare că a revenit la poveste. „E un film care încearcă să surprindă starea sufletească a scriitorului”, spune Stere Gulea, care mărturisește: „am scris cu mâna mea ceea ce ar fi gândit Marin Preda”.

● Trei seri de muzică live și atmosferă de vară au propus cei de la Posticum, care în perioada 18-20 iulie au organizat un weekend plin de ritm și emoție. La evenimentul Posticum Jazz&Blues Weekend au participat, pe scena amplasată pe terasa Posticum, muzicieni de excepție. În prima seară au evoluat Luiza Zan, una dintre cele mai proeminente figuri ale jazz-ului românesc, câștigătoare a numeroase premii importante, alături de Gyárfás István, câștigătorul Premiului Gábor Szabó, unul dintre cei mai apreciați chitariști de jazz maghiari. În a doua seară, a preluat scena de la Jazzland chitaristul și cântărețul Nenad Zlatanović, unul dintre cele mai importante nume de pe scena blues-rock sârbă. Seara a continuat cu interpretarea live a lui Little G Weevil, originar din Budapesta și format muzical în Statele Unite. Chitaristul a devenit cele­­­­bru în întreaga lume după ce a câștigat International Blues Challenge în 2013. Un an mai târziu, a fost nominalizat la categoria Artistul Anului Acoustic Blues Music Award. Ultima seară a însemnat soul, groove și spiritul blues-ului adevărat prin concertul Bega Blues Band, grupul cel mai longeviv de blues-jazz din România, cu o activitate de peste patru decenii. Anul acesta, în aprilie, formația a lansat un dublu vinil intitulat Bega Blues Band 40.

● O expoziție de excepție, deschisă în luna iulie, a fost „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere (1871-2021). Nicolae Iorga și Transilvania”. Vernisajul a avut loc în 17 iulie, la Muzeul Țării Crișurilor. Expoziția a fost curatoriată de dr. Cristina Păiușan, cercetător științific la Secția Istorie, și dr. Alexandru Bădescu, șeful Secției Evidența, Conservarea și Protecția Patrimoniului – Muzeul Național de Istorie a României. Amfitrion al vernisajului a fost dr. Florina Ciure, șefa secției de Istorie a muzeului orădean, invitat fiind și colecționarul Daniel Cosmin Obreja, care a împrumutat câteva piese spre prezentare. Expoziția a cuprins piese excepționale din colecția Iorga-Pippidi, care au fost pentru prima dată valorificate expozițional în anul aniversar 2021. Printre acestea s-au numărat Ordinul Ferdinand I, în grad de Colan, primit de către istoric la 10 martie 1931, câteva scrisori ale Reginei Maria trimise lui Nicolae Iorga, anul acesta aniversând 150 de ani de la nașterea Reginei, corespondență primită de la personalități transilvănene, dar și documentul prin care Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc, a refuzat participarea la guvernul Iorga-Argetoianu în anul 1931. Majoritatea exponatelor au fost donate de către prof. dr. Andrei Pippidi, nepot al marelui istoric Nicolae Iorga, Muzeului Național de Istorie a României, devenind astfel parte a patrimoniului național. O serie dintre exponate au fost legate de Bihor. Printre acestea, o foto­grafie de la vizita lui Iorga la Oradea pe data de 1 decembrie 1983, aflată în patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor, o scrisoare de felicitare a pro­fesorilor Facultății de Drept „Regele Carol al II-lea” din Oradea adresată lui Nicolae Iorga la împlinirea vârstei de 60 de ani, dar și o adresă trimisă de Liga Uniunii Naționale, organizația Salonta, județul Bihor, trimisă lui Nicolae Iorga la 26 mai 1931, privind viața politică a orașului.

● 121 de meșteri populari din România, Republica Moldova, Serbia și Ungaria au participat la cea de a XXXII-a ediție a Târgului Meșterilor Populari, din 18 până în 20 iulie. Aceștia au reprezentat zonele geografice și etnografice cunoscute ale țării: Maramureș, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crișana, precum și zone din Republica Moldova – Basarabia, Serbia și Ungaria. Vizitatorii au putut admira și achiziționa o diversitate mare de obiecte, de la ceramică, obiec­te de fier, lemn sau os, la împletituri din nuiele și hârtie, piese textile, port popular, podoabe țărănești, jucării din lemn, măști, pictură naivă, icoane pe sticlă sau ouă încondeiate. La târg au fost prezenți și trei meș­teri populari, Tezaure Umane Vii, doi dintre aceștia fiind din Bihor. Este vorba de meșterul olar Petru Hașaș din Vadu Crișului, Marius Mihuț din Cihei, care se mândrește cu viorile sale cu goarnă, și Șușca Vasile din Săcel, județul Maramureș, care meșterește măști. Pe scena montată în mijlocul târgului au urcat vineri Ansamblul Florile Bihorului de la Palatul Copiilor Oradea, orchestra formată din profesorii Vlad Vălean, Marius Dobrea, Cosmin Maga și elevii lor de la cercurile de instrumente tradiționale, dar și soliștii vocali de la Cercul de Canto Popular – coor­donați de prof. Anamaria Turc Gal. Sâmbătă a fost rândul altor artiști: Andrada Tulvan, Ansamblul folcloric Zajgo din Săcueni, Ansamblul fol­cloric Ardeleana din Tulca, Ansamblul folcloric Codrenii Bihorului din Roșia, urmați în ultima zi de Ansamblul folcloric Floarea Barcăului din Marghita, Ansamblul folcloric slovac Cerovina din Valea Cerului, Marius Mihuț, Grupul vocal al Școlii de Arte Francisc Hubic din Oradea și Ansamblul folcloric Vetre Bihorene din Oradea.

● Una din cele mai longevive și mai apreciate trupe românești, cu peste patru decenii de activitate în spate, formația Holograf a susținut un concert în parcul Muzeului Țării Crișurilor, eveniment inclus în programul estival Tipografia de idei. Trupa și-a păstrat spiritul viu, neabătându-se de la rețeta hiturilor lansate de-a lungul anilor, ținând însă pasul cu schimbările și lansând în continuare piese noi. Dan Bittman, Mugurel Vrabete, Tino Furtună, Edi Petroșel și Romeo Dediu le-au amintit orădenilor hit-uri ale căror versuri le știau pe de rost.

● Expoziții vernisate în luna iulie au mai fost: „First love. Love, first”, expoziție personală de artă naivă a Luciei Conțan, la Sinagoga Neologă Sion din Oradea, „Inaccesibil și iubit”, expoziție de artă contemporană la Galerii de Artă „Reperaj” din Cetatea Oradea, „Viziuni arădene”, expoziție de artă fotografică la Ovi D. Pop Photo Art Gallery din Oradea, expoziție personală de fotografie a Laurei Harris din Canada, organizată în Cetate de Asociația internațională „Euro Foto Art”, Expoziția „Abces” a artistei Andrea Kozma la Galerii de Artă  – Reperaj și „De rerum natura. Visând la tâlcurile ascunse”, expo­ziția artistei Dana Constantin, la Palatul Baroc.

● De amintit concertul aniversar „De regiune superior” al formației Timpuri Noi în curtea Bers Nova, proiectul european „Trăiește Istoria! / Experience History!”, care aduce educația despre Holocaust mai aproape de tineri, concretizat într-o expoziție la Muzeul Orașului Oradea și Pragul Vaida într-o ediție ­outdoor cu poeții-performeri Vlad Moldovan, Florin Dumitrescu și Simona Sigartău. De menționat că în luna iulie s-au organizat audiții pentru pri­mul Cor de Copii din istoria Filarmonicii de Stat Oradea.