Familia

O revistă • O carte • O bibliotecă

Bestsellers Cărturești – februarie 2021

  • Cifrele din dreptul titlurilor, prezentate între paranteze drepte, reprezintă locul ocupat în topul lunii anterioare, respectiv numărul de luni în top.

Autori români

1. Tatiana Niculescu, Nepovestitele iubiri – 7 minibiografii sentimentale (Humanitas) [-/1]

Neagu Djuvara, principesa Elisabeta, Constantin Poroineanu, Florence Baker sau oameni cu totul necunoscuți se întâlnesc în necugetate, năbădăioase, trădate sau interzise pagini de viață de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

2. Radu Paraschivescu, Vitrina cu șarlatani (Humanitas) [2/2]

Vitrina cu şarlatani este o încercare de repunere în drepturi a discernământului. A informării corecte, din surse credibile. A recursului la argument şi la logică.

3. Tatiana Țîbuleac, Vara în care mama a avut ochii verzi (Cartier) [6/2]

„Aceasta este cartea. Este povestea unei femei bolnave de cancer și a fiului ei, care ajung într-un sat din Franța și își petrec acolo ultima vară. Nu am încercat să înmoi cuvintele. N-am compus scene inutile și nu am inventat adevăruri universale. Am încercat să fiu sinceră și să mă eliberez eu, în primul rând, de niște trăiri.” (Tatiana Țîbuleac)

  • 4. Ioana Pârvulescu, Inocenții (Humanitas) [4/2]
  • 5. Adrian Schiop, Să ne fie la toți la fel de rău (Polirom) [-/1]
  • 6. Iv Cel Naiv, Să ne facem de râs în fața furnicilor(Trei) [-/1]
  • 7. Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Despre destin (Humanitas) [1/2]
  • 8. Radu Paraschivescu, Recviem vesel pentru tata (Humanitas) [7/2]
  • 9. Răzvan Exarhu, Fericirea e un ac de siguranță (Curtea Veche) [-/1]
  • 10. Gabriel Liiceanu, Isus al meu (Humanitas) [5/2]

Ficțiune

1. Walter Tevis, Gambitul Damei (Bookzone) [1/2]

Gambitul Damei este povestea micuței orfane care, într-o lume a dependențelor, își dorește să evadeze din realitatea apăsătoare ce o înconjoară. Și are două modalități: să joace șah și să ia micile pastile verzi.

2. Matt Haig, Biblioteca de la miezul nopții (Nemira) [2/2]

O singură bibliotecă. O infinitate de vieți. Care e cea mai bună?

Undeva, la marginea universului, există o bibliotecă infinită de cărți, iar fiecare poveste din ele provine dintr-o altă realitate. Una spune povestea vieții tale așa cum e, alta spune povestea vieții tale așa cum ar fi fost dacă ai fi luat altă decizie într-un anumit moment. Toți ne întrebăm mereu cum ar fi putut să fie viețile noastre. Dar dacă am găsi răspunsul într-o bibliotecă?

3. Delia Owens, Acolo unde cântă racii (Trei) [8/2]

Zvonurile despre Fata Mlaștinii au circulat mulți ani în Barkley Cove, un orășel liniștit de pe coasta Carolinei de Nord. Așa că, în 1969, când frumosul Chase Andrews este găsit mort, localnicii bănuiesc imediat că a fost ucis de Kya Clark, adevăratul nume al Fetei Mlaștinii. Însă Kya nu este nici pe departe sălbăticiunea pe care și-o închipuie lumea.

  • 4. Heather Morris, Tatuatorul de la Auschwitz (Humanitas Fiction) [9/2]
  • 5. Alex Michaelides, Pacienta tăcută (Litera) [10/2]
  • 6. Irvin Yalom, Minciuni pe canapea (Humanitas Fiction) [6/2]
  • 7. John Boyne, Băiatul cu pijamale în dungi (Rao) [5/2]
  • 8. Irvin D. Yalom, Plânsul lui Nietzsche (Humanitas Fiction) [3/2]
  • 9. Matteo Strukul, Michelangelo ereticul (Humanitas Fiction) [-/1]
  • 10. Hiro Arikawa, Memoriile unui motan călător (Humanitas Fiction) [-/1]

Poezie

1. Svetlana Cârstean, Sînt alta (Nemira) [1/2]

„Arthur Rimbaud ar fi iubit arta cu care Svetlana Cârstean a actualizat Je est un autre. Svetlana este une autre în sensul precis intenționat de Rimbaud – cu adaosul capacității poeziei de a povesti direct și curajos o viață de azi. Un subtil simț al umorului, auzul perfect și privirea fără ifose dau acestei cărți o cadență deosebită, care pune de acord istoria poetei cu viața obștească. Frumusețea lumii în mișcare, prezentul care se îndepărtează și devine povești, plutesc prin tărîmuri geografice și psihologice în acest poem-fluviu.“ – Andrei Codrescu

2. Nichita Stănescu, Tu ai un fel de paradis al tău (Bestseller) [10/2]

O selecție din cele mai frumoase poeme de dragoste semnate de Nichita Stănescu.

3. Marius Tucă, Numele tău e cea mai frumoasă declarație de dragoste (Art) [9/2]

„Dragoste, îți scriu în vremuri tulburi/ Așa că lasă-mă să te iubesc de la distanță/ De la un metru și jumătate, doi/ De la minus infinit la plus infinit…” – Am să te iubesc de la distanță

  • 4. Mihai Eminescu, Poezii (Humanitas) [5/2]
  • 5. Nichita Stănescu, Integrala poeziei (Vasiliana) [6/2]
  • 6. Mircea Cărtărescu, Nu striga niciodata ajutor (Humanitas) [3/2]
  • 7. Oigan, Piese de schimb pentru păsări călătoare (Curtea Veche) [-/1]
  • 8. Mircea Andrei Florea, Larvae (Max Blecher) [-/1]
  • 9. Ruxandra Novac, Alwards (Trei) [4/2]
  • 10. Ana Blandiana, Integrala poemelor (Humanitas) [-/1]

Istorie

1. Yuval Noah Harari, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii (Polirom) [-/1]

Acum 100.000 de ani, pe pămînt existau cel puţin şase specii de oameni. Astăzi există una singură: noi, Homo sapiens. Ce s-a întîmplat cu celelalte? Şi cum am ajuns să fim stăpînii planetei?

2. Yuval Noah Harari, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului (Polirom) [-/1]

De-a lungul istoriei, omenirea s-a confruntat constant cu trei probleme cruciale: războiul, foametea şi molimele. În secolul XX, a reuşit să le rezolve în mare măsură. Ce anume va lua însă locul războiului, foametei şi molimelor în agenda omenirii? Ce destin vom alege pentru noi înşine, ce scopuri ne vom stabili? 

3. Neagu Djuvara, O scurtă istorie ilustrată a românilor (Humanitas) [2/2]

Când este însoţită de ilustraţii, o carte de istorie e mai bună, iar materia sa e şi mai lesne de înţeles şi de reţinut. Imaginile spun ele însele o poveste sau o completează, iar impactul lor e mai puternic decât orice demonstraţie. Împreună, textul şi imaginile alcătuiesc o minunată istorie ilustrată a românilor.

  • 4. Bill Fawcett, 100 de greșeli care au schimbat istoria (Litera) [-/1]
  • 5. Patricia Posner, Farmacistul de la Auschwitz (Rao) [1/2]
  • 6. Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI (Polirom) [-/1]
  • 7. Matilda Ksesinskaia, Matilda. Prim-balerina Teatrului Imperial Rus și amanta Țarului Nicolae al II-lea (Corint) [-/1]
  • 8. Noam Chomsky, Cum merge lumea (Curtea Veche) [7/2]
  • 9. Catherine Nixey, Epoca întunecării: Cum a distrus Creștinismul lumea clasică (Humanitas) [6/2]
  • 10. Eleanor Herman, În pat cu regele (Litera) [-/1]

Filosofie/Psihologie

1. Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuși (Humanitas) [1/2]

„O carte de căpătâi a civilizaţiei europene.“ – Andrei Pleșu

„Cu ani în urmă am cumpărat o ediţie veche din Marc Aureliu care purta următoarea dedicaţie: «Să-ţi fie prieten în ceasurile grele şi să te sprijine cum m-a sprijinit pe mine.» Nu cred că i se poate face unei cărţi un elogiu mai frumos decât acest «prieten în ceasurile grele».“ — Emil Cioran

„Marcus Aurelius a fost primul personaj care s-a aventurat sistematic pe teritoriul eului, care l-a vizitat şi care a scris de fapt un tratat despre tehnici de ameliorare şi de ţinere în frâu a eului propriu.“ — Gabriel Liiceanu

2. Viktor E. Frankl, Omul în căutarea sensului vieții (Vellant) [-/1]

Omul în căutarea sensului vieții este cronica experiențelor îngrozitoare trăite de psihiatrul Viktor Frankl în timpul detenției sale la Auschwitz și în alte lagăre concentraționiste.

3. Sun Tzu, Arta războiului (Cartex) [2/2]

Arta războiului este o carte care se învecinează cu mitul. Cunoașterea oferită pe parcursul celor câteva sute de versete este una de tip biblic, iar misterul și numeroasele incertitudini biobibliografice au generat un plus de fascinație. Atât despre Sun Tzu, cât și despre Arta razboiului istoricii au foarte puține certitudini. S-a convenit că țin de secolul al V-lea î.Hr., o epocă în care China trecea de la o armată de tip feudal la una profesionistă…

  • 4. Robin Norwood, Femei care iubesc prea mult (Litera) [-/1]
  • 5. Dr. Kevin Dutton și Andy McNab, ABC-ul psihopatului de succes (Globo) [-/1]
  • 6. Platon, Opera integrală.Volumul I (Humanitas) [-/1]
  • 7. Kevin Dutton, Înțelepciunea psihopaților (Globo) [-/1]
  • 8. Elise De Rijck, 250 de lucruri de încercat într-o viața – pentru cupluri (Litera) [-/1]
  • 9. Seneca, Alt timp nu am (Snk) [3/2]
  • 10. Ștefan Liiceanu, Arcașul fără arc: povești, pilde și vorbe de duh din China antică, Japonia și Coreea (Humanitas) [4/2]

Critică și istorie literară

1. Albert Camus, Discursurile din Suedia (Polirom) [-/1]

Pentru prima dată în limba română, apar reunite sub titlul Discursurile din Suedia discursul rostit de Albert Camus la Stockholm după ceremonia decernării Premiului Nobel pentru Literatură şi conferinţa susţinută în faţa studenţilor de la Universitatea din Uppsala în decembrie 1957. 

2. Adrian Papahagi, Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi. Sonete • Romeo și Julieta (Polirom) [5/2]

Sesizăm originalitatea destabilizantă a Sonetelor lui Shakespeare începînd cu destinatarii acestora. Romeo și Julieta este scandată de sonete, culminînd cu primul dialog amoros al tinerilor veronezi. Volumul face parte dintr-o serie care își propune să analizeze întreaga operă dramatică și lirică a lui Shakespeare.

3. Umberto Eco, Cum se face o teză de licență (Editia 2020) (Polirom) [2/2]

Un îndrumar complet despre cum se scrie o lucrare științifică riguroasă.
Studenții, în primul rînd cei de la secțiile umaniste, pot afla ce înseamnă teza de licență, cum să-și aleagă tema și să-și organizeze timpul de lucru, cum să întreprindă o cercetare bibliografică și să ordoneze materialul, cum se redactează teza.

  • 4. Laszlo Alexandru, Lectura lui Dante. Vol. 1. Infernul (Cartier) [1/2]
  • 5. Ioan-Aurel Pop, Veghea asupra limbii române (Litera) [4/2]
  • 6. Adrian Papahagi, Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi. Visul unei nopți de vară • Cum vă place (Polirom) [7/2]
  • 7. Corin Braga, Enciclopedia imaginariilor din România. Vol. I: Imaginar literar (Polirom) [8/2]
  • 8. Eugen Negrici, Literatura româna sub comunism (Polirom) [-/1]
  • 9. Eugen Simion, Scriitori români de azi II (Cartea Românească) [-/1]
  • 10. Catriona Kelly, Literatura rusă. O foarte scurtă introducere (Litera) [9/2]

Cărți pentru copii

1. Jeff Kinney, Jurnalul unui puști 15. La ananghie (Art) [1/2]

Greg Heffley și familia lui pornesc la drum pentru o excursie cu cortul de-a lungul țării. Sunt gata pentru aventura vieții lor. Numai că le sunt date peste cap planurile și se trezesc blocați într-un parc pentru autorulote care nu-i tocmai locul potrivit pentru o vară de vis.

Situația se înrăutățește pentru familia Heffley când cerul se deschide și nivelul apei începe să crească, făcându-i să se întrebe dacă vacanța lor mai are sorți de izbândă – sau dacă sunt deja la ananghie, fără scăpare.

2. Kimberly Brubaker Bradley, Războiul care mi-a salvat viața (Art) [-/1]

Într-o lume nesigură, pe fundalul luptei pentru supraviețuire din întunecații ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial, Ada, o fetiță de nouă ani, are de purtat propria ei bătălie pentru a demonstra că nu e cu nimic diferită de ceilalți.

3. Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi (Humanitas) [-/1]

În Orașul Florilor, locuitorii săi prichindei au nume care spun totul despre talentele, ocupațiile și firile lor: Știetot, Pilulă, Șurubel și Piuliță, Zahar Zaharescu, Limonadă, Glonțișor, Acuarelă, Guzlă, Grăbilă, Dondănel, Tăcutul, Gogoașă, Zăpăcilă, Posibil și Probabil. Este clar că Habarnam nu știe nimic!

  • 4. Raina Telgemeier, Surori (Art) [6/2]
  • 5. Ioana Chicet-Macoveiciuc, Caietul, roman mic pentru fetițele care cresc mari (Univers) [-/1]
  • 6. Alex Rovira, Francesc Miralles, Povești ca să te iubești mai mult: 35 de istorioare care cultivă respectul de sine (Humanitas) [-/1]
  • 7. David Walliams, Bunicuța hoțomană (Art) [2/2]
  • 8. Antoine De Saint-Exupery, Micul Prinț (Rao) [5/2]
  • 9. Gellu Naum, A doua carte cu Apolodor (Art) [-/1]
  • 10. Jeff Kinney, Jurnalul unui puști 1 (Art) [-/1]

Eseu

1. Elif Shafak, Cum să rămâi lucid într-o epocă a dezbinării (Polirom) [1/2]

Vrem să ne întoarcem la situaţia de dinaintea pandemiei? A fost ea una „normală”? Cum să ne menţinem lucizi într-o lume haotică şi dezbinată, în care naţionalismul, homofobia, autoritarismul şi discriminarea devin ameninţări globale? Şi cum să rămînem calmi cînd sîntem lăsaţi pe dinafară, cînd sîntem tot mai singuri, cînd nu putem purta un dialog cu cei cu opinii diferite de ale noastre? De ce diversitatea devine un pericol, iar apatia, angoasa, dezamăgirea şi nesiguranţa ne-au invadat fiinţa? La urma urmei, cine sîntem şi cum ne definim identitatea? Avem doleanţe, nemulţumiri şi răbufniri de furie pe care vrem să ni le facem cunoscute, dar oare ne ascultă cineva?

2. Malcolm Gladwell, Excepționalii. Povestea succesului (Publica) [2/2]

Poveștile despre cei care au un foarte, foarte mare succes se învârt în jurul inteligenței și ambiției. În Excepționalii, Malcolm Gladwell spune că adevărata explicație e cu totul alta, iar dacă vrem să înțelegem cum se ajunge atât de departe, ar trebui să ne luăm timp să cunoaștem tot ce ține de contextul acestor oameni: familia, locul unde au copilărit, data nașterii. Gladwell contestă mitul așa-zisului merit personal, explorând raportul dintre succes și cultură, hazard, sincronizare, naștere și noroc, și felul în care, în pofida calităților și talentului cuiva, moștenirea culturală poate funcționa ca o piedică.

3. Ion Popa, Noaptea dreptății românești 2005-2020 (Universul Juridic) [-/1]

Cartea și-a propus să identifice, să expună și să analizeze, cu pretenția unei obiectivități temporale și profesionale, cronologia unor acte, fapte și decizii publice sau devenite publice, ale unor entități publice și private, persoane și instituții românești sau străine României, în perioada 2005-2020.

  • 4. Octavian Paler, Eul detestabil (Polirom) [-/1]
  • 5. Alain De Botton, Statut și anxietate (Vellant) [5/2]
  • 6. George Orwell, Despre adevar (Polirom) [3/2]
  • 7. Wilhelm Tauwinkl, Nici toate ale popii. Religie fără stres (Humanitas) [-/1]
  • 8. Aldous Huxley, Porțile percepției. Raiul și iadul (Polirom) [-/1]
  • 9. Carlo Cipolla, Legile fundamentale ale imbecilității umane (Humanitas) [6/2]
  • 10. Alain De Botton, A privi și a vedea (Vellant) [4/2]

Cărți de călătorie

1. Robert  Macfarlane, Lumea de sub noi. O călătorie în adâncul pământului (Polirom) [2/2]

Dintr-un unghi de vedere geologic asupra planetei noastre, Macfarlane pune o întrebare vitală și tulburătoare: oare sîntem niște buni strămoși pentru Pămîntul viitorului? De la primele pagini, remarcabile, pînă la concluzia încărcată de emoție, Lumea de sub noi este un periplu în care se împletesc miracolele și pierderea, teama și speranța. O carte ce ne va schimba felul în care privim lumea.

2. Nuseir Yassin, Bruce Kluger, În jurul lumii în 60 de secunde (Trei) [1/2]

În 2016, Nas a pornit într-o călătorie de 1000 de zile prin lume. Dar nu s-a îndreptat către obișnuitele atracții turistice, pentru că a vrut să cunoască oameni reali și să vadă locurile pe care le numesc ei „acasă” – de la sate din Africa și mahalale din India până la zgârie-norii din Singapore și deșerturile Australiei.

3. Erika Fatland, Sovietstan. O călătorie prin Turkmenistan, Kazahstan, Tadjikistan, Kirgizstan și Uzbekistan (Paralela 45) [10/2]

O poveste a discrepanțelor uriașe dintre deceniile de dominație sovietică și cele de autoguvernare, modernitate și tradiție, bogăție și sărăcie.

  • 4. Sabina Fati, Ocolul Mării Negre în 90 de zile: șapte țări, opt granițe și o lovitură de stat în prime-time (Humanitas) [-/1]
  • 5. Marius Chivu, Trei săptămâni în Himalaya (Humanitas) [7/2]
  • 6. Cristian Lascu, Helmut Ignat, Din Antarctica la Scărișoara: Pe urmele lui Emil Racoviță (Humanitas) [3/2]
  • 7. Adelin Petrișor, Țara cu un singur gras (Polirom) [4/2]
  • 8. Marius Chivu, Trei săptămâni în Anzi (Humanitas) [-/1]
  • 9. Elena Stancu, Cosmin Bumbuț, Acasă, pe drum: 4 ani teleleu (Humanitas) [-/1]
  • 10. Bill Bryson, De cealaltă parte a lumii. Călătorind prin Australia (Polirom) [8/2]

Dialoguri despre literatură și război inspirate de romane traduse în colecția ANANSI

Editura Pandora M inițiază o nouă serie de evenimente pornind de la romane traduse în colecția ANANSI. World Fiction, cel mai recent proiect de traduceri din literatura universală de pe piața de carte din România. „Dialoguri ANANSI” își propune să așeze față în față două personalități ale lumii culturale autohtone care vor dialoga pe o temă de interes pentru cititori, strâns legată de una dintre cărțile publicate în traducere în cadrul colecției. Dialoguri vii, ce încearcă să exploreze felul cum marile romane contemporane pot sau nu deveni chei care să ne ajute să descifrăm tensiunile socio-politice.

Tema primelor două evenimente din această serie, desfășurate sub motto-ul „Scrisori de pe front”, o reprezintă războiul – o încercare de a analiza modul în care evenimente dramatice precum conflictele armate din istoria contemporană și recentă pot deveni scena unor povești literare de o fragilitate și o frumusețe aparte, dar și purtătoare ale unor mesaje puternice.

„Scrisori de pe front 1”, cel dintâi eveniment din această serie, plănuit pentru data 8 aprilie, începând cu ora 18.00, online, pe paginile de Facebook #Anansi și #Cărturești, are ca punct de plecare romanul Fata care nu se putea opri din mers al scriitoarei siriene Samar Yazbek (traducere de Laura Sitaru). Despre felul în care evenimentele recente din războiul sirian pot da naștere unui proiect ficțional descris de la L’Express drept „un roman atins de har” vor vorbi doi intelectuali apreciați, cunoscuți în egală măsură și pentru preocupările lor civice susținute: scriitoarea și criticul literar Luminița Corneanu, alături de poetul, prozatorul și eseistul Radu Vancu.

La publicarea ediției în limba franceză a cărții lui Samar Yazbek, criticii de la Livres Hebdo remarcau puterea acestui roman este de „a face cuvintele să danseze pe foaia albă de hârtie”, iar în Suedia, criticii de la radioul național, Sveriges Radio, numeau cartea lui Samar Yazbek „un roman radical și vizionar”.

Cel de-al doilea eveniment din această serie, „Scrisori de pe front 2”, plănuit pentru data de 15 aprilie, de la ora 18.00, pe paginile de Facebook #Anansi și #LaDouăBufnițe, îi aduce față în față pe scriitorii Vasile Ernu și Bogdan-Alexandru Stănescu, protagoniștii unor dialoguri despre literatură care au fermecat în trecut sute de cititori. Pretextul întâlnirii îl constituie ediția în limba română a unuia dintre cele mai puternice romane semnate de Martin Amis. Este vorba despre Zona de interes (traducere de de Mihaela Ghiță), o carte năucitoare, tăioasă, asemenea unei oglinzi ce pare a realiza imposibilul: să pună în scenă o poveste autentică de dragoste ce se desfășoară într-un lagăr nazist, un triunghi amoros care-și trăiește micile drame pe fundalul unei „banalități a răului” cutremurătoare.

Imediat după publicare, romanul lui Martin Amis a stârnit reacții atât ale scriitorilor, cât și ale criticilor de la cele mai importante publicații de limbă engleză: „un tur de forță al virtuozității verbale, uluitor” (Richard Ford), „elegant și subtil, un efort sofisticat de a înțelege cultura cotidiană a genocidului” (Los Angeles Times).

Seria de evenimente reunite sub motto-ul „Dialoguri ANANSI” va continua cu două manifestări care își propun să așeze sub lupă două societăți contemporane extrem de diferite și problematicile socio-politice care pot ajunge la noi în cheie ficțională: America din romanul lui Ben Lerner, Școala din Topeka, și India din cartea Deepei Anappara, Patrula djinnilor.


În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Nr. 2-3/2021

Rubrici
Ancheta revistei Familia: Coloana sonoră a cărților
Proze
Poeme
Traduceri
  • Lili Frikh – Trei poeme din volumul Tablă șifonată
Arte
Interviuri
Cronici literare
Bestsellers Cărturești

„Nopți albastre” de Joan Didion, în colecția ANANSI

Una dintre cele mai așteptate noi apariții în colecția Anansi. World Fiction din această primăvară o reprezintă noua traducere din opera lui Joan Didion: volumul Nopți albastre, carte care se află deja în librăriile fizice și online din întreaga țară.  

„Sfâșietoare… O meditație melancolică asupra morții și timpului”, scria despre noua carte a lui Joan Didion una dintre cele mai apreciate voci ale criticii literare americane, Michiko Kakutani de la The New York Times.

Nopți albastre a fost publicată de Joan Didion la șase ani de la apariția bestsellerului mondial Anul gândirii magice, o carte-cult în întreaga lume și una dintre cele mai iubite volume publicate în traducere de Editura Pandora M: „După publicarea volumului Anul gândirii magice, oamenii mă opreau în aeroporturi și îmi vorbeau despre decesele din familile lor. Era o vreme în care asta mi se părea perfect normal. Dar vine un moment în care vrei să fii singur, în care parcă nu vrei să împărtășești chiar totul tuturor. Pe de altă parte, dacă este să ne gândim, asta înseamnă să fii scriitor: să împărtășești”, mărturisea Joan Didion într-un interviu pentru The New Yorker.

În Nopți albastre, o nouă carte-terapie menită să exorcizeze singurătatea şi suferința, Joan Didion ne împărtășește din nou din experiența sa, încearcă să asimileze și să se împace cu moartea prematură a propriei fiice, Quintana, eveniment survenit la un an de la propria nuntă și la foarte scurt timp de la moartea tatălui său. Văzut și ca un text-companion pentru Anul gândirii magice, Nopți albastre este cu mult mai mult de atât: Didion așază moartea fiicei în contextul propriei îmbătrâniri, în cel al morții soțului, și încearcă să conjure spiritul celei dragi prin punerea în scenă a unui amalgam de amintiri, de frânturi de memorie. Rezultatul nu este însă obținerea unei înțelepciuni sobre, ci, din contră, o răscolitoare meditație asupra fragilității ființei umane.

„Spre deosebire de John, eu n-am mai scris niciodată despre fiica noastră. John a scris o piesă despre ea numită Quintana și, de asemenea, a publicat un volum de eseuri cu titlul Quintana și prietenii, fiica noastră apărea chiar și pe copertă… Pentru mine, acum a venit vremea”, declara autoarea într-un dialog acordat unei cunoscute publicații de peste Ocean.

În prefața cărții, Joan Didion ne explică și opțiunea sa pentru acest titlu: „Cartea aceasta se numește Nopți albastre fiindcă atunci când am început so scriu gândurile îmi alunecau tot mai mult spre boală, spre finalul promisiunii, spre zilele tot mai scurte, spre ineluctabilitatea dispariției, spre lumina care piere. Nopțile albastre sunt opusul pieirii luminii, dar sunt și avertismentul dinaintea ei”.

Înainte de a scrie Nopți albastre, Joan Didion a dramatizat Anul gândirii magice. Varianta scenică a cărții, gândită ca un monolog dramatic, a fost interpretată pe Brodway de actrița Vanessa Redgrave, artistă cu care Joan Didion împărtășește mai mult decât o prietenie de o viață, ci și tragedia pierderii propriei fiice înainte de vreme – fiica Vanessei Redgrave, Natasha, a murit la doi ani de la premiera piesei Anul gândirii magice.

„Într-un fel, asta ne-a apropiat, deși fiecare dintre noi am simțit teroarea odată cu disparițiile fiicelor noastre. Am înțeles în totalitate de ce Vanessa nu a mai vrut să facă joace piesa”, s-a confesat Joan Didion, suprinsă ulterior că buna ei prietenă a fost de acord totuși să înregistreze versiunea audio a cărții.

Photo credit: Jill Krementz

Adorată de publicul american și tradusă pretutindeni în lume, Joan Didion este autoarea a cinci romane și a patru cărți de nonficțiune, printre care South and West si Where I Was From. Volumul ce reunește toate operele sale de nonficțiune, We Tell Ourselves Stories in Order to Live, a fost publicat de către Everyman’s Library în 2006. Născută în Sacramento, California, Joan Didion locuiește în prezent la New York. La Editura Pandora M a mai apărut volumul de memorii Anul gândirii magice, recompensat în 2005 cu National Book Award for Nonfiction și finalist la National Book Circle Critics Award și Pulitzer pentru Autobiografii în același an.

Volumul Nopți albastre, publicat în 2011, a fost primit cu același entuziasm precum Anul gândirii magice: „un text incantatoriu, o scrisoare de condoleanțe adresată omenirii, despre realitățile dureroase ale condiției umane” (The Washington Post), „profundă și emoționantă… Cartea aceasta este mai mult decât orice o meditație asupra mortalității” (San Francisco Chronicle).

Joan Didion a fost căsătorită cu John Gregory Dunne, romancier, scenarist și critic literar american. Începând din toamna anului trecut, în rețeaua Netflix rulează documentarul Joan Didion: The Center Will Not Hold, regizat de Griffin Dunne și produs de Annabelle Dunne, nepoții celebrei scriitoare californiene. Realizat în familie, filmul îi surprinde lui Joan Didion atât viața profesională, cât și pe cea personală, portretizând-o așa cum publicul nu a avut ocazia să o cunoască până acum, într-un carusel al emoțiilor pe care îndrăgita autoare americană a știut mereu să le transforme în cei mai puternici aliați pentru literatura sa.


În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.

Expoziție „Călatorie spre Sud”

Eugen Berlo a studiat arhitectura și matematica și a lucrat ca arhitect designer la New York. În colaborare cu Editura Frontiera, a ilustrat prin linogravură cărțile „Străbunicul meu, Emil Racoviță” de Andreia Petcu și „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță.

Inspirată de fabuloasa expediție arctică a lui Racoviță, expoziția „Călătorie spre Sud” a artistului Eugen Berlo propune o călătorie real-imaginară către ținutul înghețat de la Polul Sud. În cadrul expoziției sunt prezentate lucrări artistice, linogravuri originale, obiecte și imagini de arhivă care ilustrează atât călătoria reală a lui Emil Racoviță, cât și călătoria imaginară a Mariei, personajul cărții „Străbunicul meu, Emil Racoviță”.

„Se accentuează mult educația teoretică a copiilor, dar cred că o parte esențială din educația lor este și cea artistică. E un tip de educație care apelează la zone ale minții mai puțin structurate, care trezește sensibilitate, formează «ochiul» și gustul, stabilește repere fundamentale pentru viața de adult. Urmând această idee, Editura Frontiera pune pe primul loc preocuparea de a aduce pe lume cărți frumoase pentru copii înțelepți. Colaborarea noastră cu artistul Eugen Berlo s-a concretizat în două cărți minunate și acum, iată, într-o expoziție artistică a unei călătorii real-imaginare către Sud, găzduită de Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București.” (Bogdan Tăut – Director Dezvoltare al  Editurii Frontiera)

Pentru achiziția de lucrări originale ale artistului, puteți scrie la art@editurafrontiera.ro.


Editura Frontiera publică autori importanți pentru copii din literatura universală și, în același timp, oferă spațiu editorial creativ autorilor și ilustratorilor români. Mai multe detalii și noutăți editoriale găsiți pe www.editurafrontiera.ro și conturile de Facebook și Instagram ale editurii.

Programul Festivalul Internațional „Matei Vișniec” | 21 – 27 martie 2021

Duminică, 21 martie 2021

Ora 10.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Cuvânt în deschiderea festivalului

Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al MNLR și inițiatorul proiectului

Ora 11.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Diminețile festivalului

Invitată: scriitoarea Anca Mizumschi

V.o. în limba română

Începând cu 1993, anul debutului ei în volum, a publicat următoarele lucrări: „Est” (Editura Viitorul Românesc, 1993); „Opera Capitală” (Editura Albatros, 1995); „Poze cu zimți” (Editura  Brumar, 2008); „Anca lui Noe” (Editura Humanitas, 2009); „Versouri” (Editura Humanitas, 2010);  „În moalele cerului” (Editura Brumar, 2012); „Țara mea suspendată” (Editura Herg Benet, 2018). Antologii de autor: „Carte de citire” (Editura Blumenthal, 2012); „Madugrada” (Editura Vinea, 2013); „Metropolitana” (Epubli, 2018). Antologii (selecție): „Strong. Romanian-Polish Anthology” (Polish Cultural Institute, 1997), „27 Romanian Poets / Om jag inte får tala med någon nu” (Tranan Publishing House, Stockholm, 2011), „Tranzbordare” (Casa de Editură Max Blecher, 2013), „Cele mai frumoase poeme din 2012” (Editura Tracus Arte, 2013); „Acum noi suntem anticii” (Editura Cartier, 2020). Poemele sale au fost traduse în spaniolă, suedeză, germană, italiană, franceză, maghiară, cehă, albaneză și chineză. Conferințele și articolele sale de scriitor și psiholog includ teme ca: identitate și exil, conceptul de demnitate și trauma transgenerațională. Este realizatoarea emisiunii „Rețete coolturale” – ARCA TV (Association of the Romanian Communities Abroad), o platformă de comunicare TVa Diasporei românești.

Ora 13.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR

Chestionarul lui Bernard Pivot

Matei Vișniec răspunde întrebărilor chestionarului lui Bernard Pivot, transmise de Mihai Țărnă, regizor al Teatrului fără nume. Bernard Pivot, realizatorul emisiunii „Bouillon de culture”, a creat acest chestionar pentru a-i intervieva, într-un mod original, pe invitații săi.

Ora 18.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Piesa de teatru „Buzunarul cu pâine”

de Matei Vișniec 

Regia: Tudor Chirilă

V.o. în limba română 

De la „Buzunarul cu pâine” (una dintre piesele scurte scrise de Matei Vișniec înainte de plecarea din țară) la „Teatru descompus sau Omul-pubelă”, personajele – bărbatul cu pălărie, alergătorul, iluzionistul, omul cu gândacul, mâncătorul de carne – trăiesc într-o lume pe dos, prinsă într-o amnezie colectivă, privată de libertate. 

Subiectul piesei „Buzunarul cu pâine” pornește de la un fapt real, așa i-a mărturisit dramaturgul Matei Vișniec regizorului Tudor Chirilă, și anume, o întâmplare la care a asistat într-o zi, în perioada în care făcea naveta ca profesor, în România, când a auzit un câine care urla într-o fântână. Acesta devine personajul parabolei, cel care supraviețuiește cu ajutorul a două personaje, care îl hrănesc, însă nu reușesc să-l salveze din adâncurile fântânii și care sunt, la rândul lor, închise într-un spațiu. 

„Piesa este o halucinație în doi, un vis greu care pare a se perpetua la infinit, fără ieșire, ca o Bandă a lui Moebius ce absoarbe și înghite existențe aidoma unei găuri negre a spiritului.” (Tudor Chirilă)

În distribuție: Ada Simionică și Ioan Coman; organizator producție: Sorin Cristea; regia de platou: Traian Radu; sunet: Răzvan Niţescu; postprocesare sunet: Mihnea Ciulei; scenografie decor: Bogdan Brolla; costume: Silvia Porojnicu; operator: Iulian Ene; director de imagine: Eugen Demetercă; montaj: Robert Kallós; producători: Lucia Constantinescu, Tudor Chirilă, Marius Avădani; producător delegat: Dana Andriescu; producător coordonator: Demeter András István.

Durata: 1 h 33 min.

Câştigător al Premiului UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV, anul 2016  

Spectacolul face parte din programul Casei de producție TVR de promovare a dramaturgiei contemporane.

Trailer

Ora 19.50:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Mesajul lui Matei Vișniec despre „Decomposed Theatre”, proiect al trupei de teatru Trap Door 

Material în limba engleză, subtitrare în limba română

Trap Door este o companie de teatru independent din Chicago, înființată de regizoarea americană Beata Pilch în 1994, având ca scop identificarea literaturii noi, provocatoare, rare și punerea ei în scenă în moduri neobișnuite, de aceea o mare parte a producțiilor teatrului sunt premiere mondiale. Este cea mai mare companie de teatru din Statele Unite, în ceea ce privește montarea și promovarea pieselor din dramaturgia modernă și europeană. Stagiunea actuală marchează al 27-lea an al companiei Trap Door în cartierul istoric Bucktown din Chicago. Dramaturgii europeni preferați sunt Werner Schwab, Rainer Werner Fassbinder, Fernando Arrabal și, în mod special, Stanislaw Witkiewicz, a cărui piesă „The Madman and the Nun” („Nebunul și călugărița”) s-a jucat la inaugurarea teatrului, în 1994.

Ora 20.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Performance #1: „The Runner” & „Illusionist”/„Alergătorul” și „Iluzionistul” 

Regizor: Katarzyna Winska

Actori: John Kahara și Michael Mejia

Consultant: Catherine Sullivan

Lumini: Richard Norwood

Asistenți regie: Gary Damico and Anna Klos

Muzica originală: Michael Mejia

Traducere text: Jozefina Komporaly

Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch 

V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Matei Vișniec a impus o singură condiție regizorilor „Decomposed Theatre”: libertate absolută. Astfel, regizoarea poloneză Katarzyna Wińska a reconstruit două monologuri ca o scenă de sine stătătoare. Mai mult, a introdus două texte noi pe care le-a găsit pe YouTube. Unul este un material publicitar pentru o imensă navă de croazieră, pe care l-a transformat în scena primului episod: alergătorul/muzician și muzicianul/iluzionist. Cel de-al doilea text pe care l-a adăugat este despre un alergător/ blogger care prezintă un smartphone pe care îl folosește pentru a filma propriul curs de pregătire a maratonului. Continuă să-și prezinte ultimul „film”, cântând la chitară pe versuri – monologul alergătorului lui Matei Vișniec. Filmul, derulat pe un drum de țară nesfârșit, este proiectat în spatele magicianului, care își prezintă trucurile. Ideea originală a piesei – „textele ca fragmente ale unei oglinzi sparte” – este reflectată în oglinda supradimensionată a ochelarilor de soare ai alergătorului. Ei reflectă „filmul alergând”, spațiul real al studioului și ecranul calculatorului său; un joc al „reflecțiilor nesfârșite”. Publicul este reprezentat de pasageri virtuali ai navei de croazieră Golden Gate. Când toți pasagerii, în afară de unul, dispar și nava se îndreaptă spre cer, duetul continuă spectacolul pe o navă spațială.

Katarzyna Wińska s-a născut în Varșovia, în 1953. Are un masterat în lingvistică aplicată la Universitatea din Varșovia. Începând din 1995, a inițiat și a condus două trupe de teatru independent, non-profit: Teatr Opera Buffa, cu persoane care suferă de schizofrenie, organizând călătorii la Edinburgh și Elsinore cu performance-urile Hamlet; Kinoteatr Bluboks cu actori amatori și profesioniști, punând în scenă piese adaptate sau propriile texte. A publicat două reviste glamour cu recenzii despre cei 25 de ani de scris, filmări și actorie.

Urmăriți trailer-ul aici.

Luni, 22 martie 2021

Ora 11.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Diminețile festivalului

Invitată: Irina Nechit

V.o. în limba română 

Născută la 1 ianuarie 1962 în satul Antonești, judeţul Cahul, Republica Moldova. Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România. 

A debutat cu volumul de poezie „Șarpele mă recunoaște” (Editura Hyperion, Chișinău, 1992). Premii ale Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumele de poezie „Șarpele mă recunoaște” (1992), „Cartea rece” (Editura Cartier, Chișinău, 1996), „Un viitor obosit” (Editura Augusta, Timișoara, 1999). A mai publicat volumele de poeme „Gheara” (Editura Vinea, București, 2003), „Un fel de liniște” (Editura Vinea, București, 2006), „Copilul din mașina galbenă” (Editura Cartier, Chișinău, 2010), „Masa de sărbătoare” (Editura Cartea Românească, București, 2020). Coordonatoare a volumelor de istorii orale „Femeia în labirintul istoriei” (Editura Știința, 2003), „Democrația la feminin” (Editura Știința, 2005).

În 2018, i-a apărut cartea de interviuri „Malul stâng întreabă malul drept”, Editura Junimea, Iași. De asemenea, a publicat cărțile „Godot eliberatorul” (critică de teatru, Chișinău, 1999, premiul UNITEM pentru critică teatrală), „Proiectul unei tragedii” (dramaturgie, Chișinău, 2001), „Maimuța în baie” (dramaturgie, Chișinău, 2006). Este prezentă cu piesa „Coridorul morții” în antologia „Chișinău, 7 aprilie. Teatru-Document” (dramaturgie, Editura Fundației „Camil Petrescu”, București, 2010). Monodrama „Sfaturile Melaniei” a obținut Premiul pentru cea mai bună piesă contemporană la Gala Uniunii Teatrale din Republica Moldova, 2018, și a fost montată la Teatrul Odeon din București, cu titlul „Republica Melania”.

Ora 18.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Performance #2: „The Meat Eater”/ „Mâncătorul de carne”

Regizor: Zachary Nicol

Actor: Zachary Nicol

Traducere text: Jozefina Komporaly

Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch 

V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Cel de-al doilea episod pune în scenă monologul scris de Matei Vișniec, „Mâncătorul de carne” (din „Teatru descompus sau Omul-pubelă”), cu accent asupra erotismului foamei pasionale pentru carne a vorbitorului singuratic. Tulburătoare și senzuală totodată, nevoia compulsivă a personajului de a consuma carne se extinde tot mai mult, amenințând să cuprindă întreg orașul, dar se îndreaptă și înspre interior, către o intimitate violentă, „canibalizând” sinele.   

În exprimarea sa artistică, Zachary Nicol utilizează mai multe mijloace: performace-uri, cuvinte, video și imagine. Lucrările sale au fost prezentate la Chicago, Portland, Toronto, precum și on-line. Nicol a fost artist în rezidență în cadrul Annas Projects, în 2020, și a participat în cadrul programelor de rezidență la ACRE și Links Hall. Lucrează în mod frecvent ca artist interpret, dar și în echipă în spectacole de dans, teatru și film. Contribuțiile recente includ proiecte cu Mlondi Zondi, Aram Atamian, Kim Brandt, Alexandra Pirici, Jonas Becker, Ginger Krebs, Elise Cowin, Catherine Sullivan, și Anna Martine Whitehead. 

Trailer

Ora 20.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Performance #3: „The Man in the Circle”, „The Man with a Cockroach”, „Brainwasher”, „The Beggar“/„Omul din cerc”, „Omul cu gândacul”, „Spălătorul de creiere”, „Vagabondul”

Regia: Michael Mejia

Actori: Logan Hulick, Neema Lahon, Leslie Lund, Carl Wisniewski

Traducere text: Jozefina Komporaly

Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch 

V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Piesa pornește de la tema izolării și a felului în care aceasta afectează creierul uman. Ea dă naștere unei realități înșelătoare și unui sens fals în viață. Este un comentariu pe marginea problemelor de sănătate mintală prezente în societatea noastră. În plus, regizorul Michael Mejia a dorit să exploreze corporalitatea, precum și momentele unui atac de panică în contextul desconsiderației pentru propria persoană și în lipsa unei identități bine conturate. Regizorul își pune întrebarea: ce se va întâmpla cu aceia care sunt incapabili să se ajute pe ei înșiși și dacă ei ar fi singurii care ar supraviețui.

Michael Mejia a studiat actoria și interpretarea muzicală la Universitatea din Indiana înainte de a se muta în Chicago. Mejia este managerul companiei de teatru Trap Door, și, de asemenea, actor. Semnează spectacole precum „The White Plague”, „Love and Information”, „The Killer”, „The Old Woman Broods”, „Monsieur D’Eon is a Woman” în cadrul Teatrului Trap Door; „Proxy” la Teatrul Underscore; „Kingdom” la Teatrul Broken Nose; „Little Shop of Horrors” la Stoughton Village Players; „Hair” la Teatrul Harper Ensemble. Mejia este, de asemenea, compozitor, cântă la chitară și pian.

Urmăriți trailer-ul aici.

Marți, 23 martie 2021

Începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 și 16.00

Film documentar „Parisul lui Matei”, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spațiul expoziției de bază a MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8 

Scriitorul Matei Vișniec ne propune o călătorie prin Parisul traseelor sale profesionale și afective. E un Paris în mișcare, dar în care avem timp să visăm, un Paris al marilor bulevarde, dar și al străzilor misterioase. E un Paris al fântânilor ascunse și al fațadelor de o frumusețe rară, ce nu se arată turiștilor. Îl descoperim pe Matei în intimitatea apartamentului său, la masa de lucru, în grădina din spatele blocului, dar și la microfonul Radio France Internationale. Pornim împreună cu el pe urmele unor mari artiști români. Din Piața Benjamin Fondane, mergem la cimitirul Montparnasse, la mormintele lui Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tristan Tzara, Constantin Brâncuși. Descoperim strada unde s-a aflat postul de radio Europa Liberă, dar și cafeneaua unde Monica Lovinescu și Virgil Ierunca își chemau prietenii. Vizităm La Maison d’Europe et d’Orient, o editură care publică teatru din Europa de Răsărit, din Balcani și din Caucaz. Nu ratăm celebrele cafenele pariziene. Ne oprim chiar la Cafeneaua Saint-Médard, pe care o regăsim și în romanul „Sindromul de panică în Orașul Luminilor”. „Parisul lui Matei” este o călătorie între realitate și vis, în care privim orașul prin lentila fabuloasă a scriitorului.

Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).

V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

Marți, 23 martie 2021, ora 11.00

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR,  www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Diminețile festivalului

Invitat: scriitorul Florin Iaru

V.o. în limba română 

Poet, publicist și scenarist, membru al Cenaclului de Luni, Florin Iaru publică în 1981 volumul „Cîntece de trecut strada”, care se bucură de un mare succes editorial, apoi, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, semnează „Aer cu diamante” (1982), manifestul poeților optzeciști.

Este un personaj emblematic al generației bucureștene a anilor ʼ80. Opere (selecție): „Cîntece de trecut strada” (1981), „Aer cu diamante” (1982), „La cea mai înaltă ficțiune” (1984), „Înnebunesc și-mi pare rău” (1990), „Poeme alese” (2002), „Fraier de București” (2011), „Povestiri cu final schimbat (2013)”, „Sînii verzi” (2007). Ține cursuri de creative writing, face parte din echipa redacțională a săptămânalului „Cațavencii”.

Ora 16.00:

Spectacol de marionete „Voix dans le noir”/ „Voci în întuneric”

Autor: Matei Vișniec

Creație și interpretare: Eric Deniaud

V.o. în limba franceză 

Piesă de teatru montată de Collectif Kahraba (Liban, 2009)

Eric Deniaud este absolvent magna cum laude al Institutului Internaţional al Marionetei din oraşul Charleville-Mézière, situat în nordul Franţei, institut celebru în întreaga lume, al cărui președinte, între 2000 și  2004, a fost artista de origine română Margareta Niculescu. Este actor, regizor și scenograf. Din 2008, locuiește în Liban, unde este co-fondatorul Collectif Kahraba împreună cu Aurélien Zouki, Rima Maroun și Camille Brunel Aoun. A colaborat cu Teatrul Național de Marionete din Vietnam, Centrul Național pentru Artă Dramatică din Paris, cu Ectera Teatro din Spania și Le Théâtre de la Traversée din Canada. Începând cu anul 2011, Eric este co-director al Festivalului Nehna wel Amar wel Jiran din Beirut.

Ora 18.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

„Locurile și spațiile teatrului: unitate și varietate”

Conferință în limba română susținută de George Banu

Motto: „Dacă Hamlet se îndoiește – «a fi sau a nu fi», spune el – teatrul, dimpotrivă, le unește afirmând – «a fi și a nu fi»!” George Banu

Teatrul este mitologic născut dintr-o călătorie a poetului Thespis care a traversat Grecia Antică într-o căruță care a servit drept primă scenă improvizată. Apoi s-a constituit un loc unic, un teatru în aer liber ce reunea mii de oameni, ca la Epidaur, unde s-au împlinit marile texte tragice, de la Eschil la Euripide. George Banu, reputatul teatrolog, urmărește succesiunea de locuri ale teatrului, de la piețele și catedralele Evului Mediu la sălile elisabetane sau italiene, cu tot ce implică ele ca public și joc, ca socialitate și teatralitate. Teatrul ultimului secol le-a preluat, dar le-a și diseminat în țesutul orașelor cu o libertate nebănuită pe care au cultivat-o mari regizori ca Ariane Mnouchkine, Peter Brook, Eugenio Barba, Andrei Șerban.

De la sedentaritate la mobilitate – iată itinerariile teatrului!

Ora 20.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Performance #4: „The Animal Trainer”, „The Philosopher”, „The Human Rubbish Bin“/ „Dresorul”, „Filosoful”, „Omul-pubelă”

Regia: Marian Masoliver

Traducere text: Jozefina Komporaly

Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch 

V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Abordarea lui Marian Masoliver este una de tip performance, utilizând filmarea într-un singur cadru (fără editare). Pentru regizor, important a fost să fie fidel textului și să realizeze cele trei monologuri separat, povestea celor trei personaje care descoperă că sunt tratate de către societate asemenea reziduurilor. Oare nu ne-am simțit cu toții la fel la un moment dat?! Un poem vizual, tulburător și grotesc, bine jucat de Kevin Webb. 

Marian Masoliver are o experiență de peste 30 de ani ca actriță internațională, regizoare de teatru, profesoară de teatru și scriitoare. Și-a început cariera cu maestrul teatrului fizic de secol XX, Jacques Lecoq, la școala sa din Paris. A urmat un turneu extins în Europa și în SUA, lucrând cu companii de teatru de top cum ar fi Kneehigh Theatre (Marea Britanie) sau La Fura dels Baus (Spania). În 1999, a co-fondat Actors Space împreună cu Simon Edwards, care a devenit un centru recunoscut la nivel internațional în Barcelona, dedicat cercetării, cursurilor, creației de teatru și film. Mansoliver este directoarea centrului, unde predă actoria, regia și scenariul de teatru și film. Din 2014, a colaborat cu The PremRawat Foundation, realizând documentare despre programele lor Peace Education în Columbia, Ecuador și Peru.

Urmăriți trailer-ul aici.

Miercuri, 24 martie 2021

Începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 și 16.00

Film documentar „Vișniec, rege la Avignon”, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spațiul expoziției de bază a MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8

Înființat în anul 1947 de către Jean Vilar, Festivalul de la Avignon este unul dintre cele mai importante evenimente din întreaga lume, dedicate artelor spectacolului. În luna iulie, orașul respiră teatru. În 2015, secțiunea OFF a împlinit 50 de ani de existență. De peste un sfert de secol, textele lui Matei Vișniec sunt montate la Festivalul de la Avignon. Scriitorul a fost desemnat unul dintre regii secțiunii OFF, mai multe dintre piesele sale fiind extrem de apreciate aici. În 2015, spectacolul „La mémoire des serpillères”, pus în scenă de Victor Quezada și prezentat de Compania „Umbral”, s-a situat în primele zece producții din peste 1300, fiind nominalizat la premiul „Coup de cœur du OFF”.

Regizori și actori ne vorbesc despre teatrul lui Matei Vișniec și despre succesul său extraordinar. Alături de Matei, descoperim decorul istoric al orașului, zidurile și esplanada din fața Palatului Papal, podul de la Avignon, piețele și străduțele, unde zilnic au loc spectacole în aer liber.

Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).

V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

Ora 11.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Diminețile festivalului

Invitat: poetul Vlad Berariu

V.o. în limba română

Vlad Berariu are 20 de ani. A absolvit Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava; a aplicat pentru Breda University of Applied Sciences, Olanda. Este membru al Casei de Poezie „Light of ink”, clubul literar din Suceava, coordonat de Gheorghe Cîrstian, fostul său profesor de literatură. Volumul „CuțitulProaspătȘters” a primit premiul de debut al Editurii „Junimea” din Iași la Festivalul de poezie „Costache Conachi”, fiind publicat în decembrie 2020, în colecția „Numele poetului”, coordonată de Lucian Vasiliu, managerul editurii.

Ora 16.00.

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

„Omul din cerc”

Proiect-experiment creat de Ana-Ioana Macaria şi Andu Dumitrescu pe texte de Matei Vişniec

Din distribuţie fac parte actorii: Camelia Maxim, Andreea Bibiri, Silviu Geamănu, Maria-Veronica Vârlan, Marius Chivu, Simona Pop şi Lucian Ifrim.

Echipa de creaţie: Bogdan Marina, Dan Iliuţă, Sorin Badea, Andrei Stan, Ligiana Mandea, Andreea Ifrim

Echipa tehnică: Florin Sasu (regizor tehnic), Florin Manu (lumini), Vlad Stan (sunet), Eugen Zaharia (recuzită)

V.o. în limba română 

„Dacă vreau să fiu singur, mă opresc, scot creta neagră din buzunar şi trag un cerc în jurul meu. În interiorul cercului sunt la adăpost.” (Matei Vișniec)

„«Omul din cerc» este un poem, un eseu vizual descompus în 7 părţi – 7 actori – 7 perspective. E un proiect experiment ce îşi propune să pună în valoare lectura textelor lui Vişniec – neaşteptat de actuale, deşi au fost scrise în anii ’90 – şi pe actorii Teatrului Bulandra (7 dintre ei, deocamdată). Am încercat să speculăm în favoarea noastră această apropiere pe care scena nu o oferă de obicei – prim-planul şi gros-planul. Munca la acest proiect a fost un atelier în care actorii au fost provocaţi să fie co-creatori ai story-ului vizual.” (Ana-Ioana Macaria)

„Omul din Cerc” face parte din proiectul „Bulandra – lecturi online. Vă rugăm să vă deschideţi telefoanele!”, o serie inedită de spectacole-lectură menite să conecteze trupa de actori ai Teatrului Bulandra cu texte de referinţă ale teatrului contemporan, sub îndrumarea unora dintre cei mai apreciaţi regizori ai noului val.

Ora 19.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

„Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre” de Matei Vișniec

Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Național „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca

Regia și decorul: Răzvan Mureșan; regia tehnică: Răzvan Pojonie; costume: Ilona Lőrincz; asistent de scenografie: Radu Lărgeanu; maestru de lumini: Jenel Moldovan; operatori lumini: Alexandru Corpodean, Ionuț Maier; sonorizare: Vlad Negrea
Distribuţia: Matei RotaruCristian GrosuAlexandra TarceAdrian CucuCătălin CodreanuMiron MaximPetre BăcioiuDiana BulugaSilvius IorgaPatricia Brad
Durata 2 h 20 min.

V.o. în limba română 

Piesa „Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre”a fost scrisă de Matei Vișniec la ȋnceputul anului 2009, ȋn Franţa, la cererea actorului și regizorului Mustapha Aouar, director al companiei Gare Au Théâtre din Ivry-sur-Seine, cu ocazia centenarului naşterii lui Eugen Ionescu. Dramaturgul a avut astfel ocazia de a-l omagia pe marele său predecesor, aducând în fața publicului celebrul personaj absent al literaturii absurdului, „Cântăreaţa cheală”. Eroul piesei, poetul Sergiu Penegaru încearcă să-şi păstreze valorile literare. El scrie și traduce în plină dictatură comunistă, având privilegiul câtorva conversații cu eroina lui Ionesco. Cei doi discută – în libertate, dar mai ales în închisoarea unde ajunge să fie încarcerat eroul – despre literatură, despre farmecul Micului Paris, lăsând impresia unei perechi aflate la prima întâlnire. La următoarele întrevederi, gesturile ei devin mai intime, iar în cele din urmă nu-și mai poate stăpâni lacrimile văzând cât de des este pomenită ea, „un personaj care nici măcar nu există”. Ideea evocării acestui personaj i-a fost dată scriitorului de o amintire a eseistului şi istoricului literar Nicolae Balotă, care a relatat cum în anii ’50, pe când se afla la Jilava împreună cu Constantin Noica, a râs cu mare poftă când Nicolae Steinhardt, aflat în aceeași celulă, le-a povestit piesa absurdă a lui Ionescu. Dar nu doar Cântăreața cheală bântuie prin celula Poetului ci și alte celebrități: însuși Eugen Ionescu, contele de Lautréamont, André Breton, Albert Camus. Apar și doi rinoceri, chiar în momentul în care „orologiul bate de cinci ori”, ora servirii celebrului ceai englezesc.

Trailer

Ora 22.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Performance #5: „How to explain the history of quiet, lucid and fevered madness to brainwashed repairmen”/ „Cum să explici istoria unei nebunii liniștite, lucide și febrile unor depanatori spălați pe creier”

Regia: Nicole Wiesner

Actori: Maryam Abdi, Venice Averyheart, Natara Easter, Miguel Long, David Lovejoy, Robin Minkens, Emily Nichelson, Ruben Nicolaescu, Tia Pinson, Matty Robinson

Traducere text: Jozefina Komporaly

Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch 

V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Aflându-și inspirația în mai multe texte de Vișniec, piesa explorează diferite tipuri de izolare și nebunia care se declanșează în urma carantinei. Cinci persoane, blocate în aceeași casă, care privesc pe fereastră. În altă locuință, două persoane cunosc spaima de a fi nevoite să petreacă un timp în același spațiu, într-un context mondial terifiant. Într-o lume în care mass-media ne influențează în fiecare zi gândurile, cum putem să evităm ca spălătorii de creiere, care ne atrag în mrejele lor, să nu obțină ceea ce vor? Ființele umane încep să se transforme în fluturi, limacși și broaște, într-o luptă futuristă a oamenilor împotriva spălătorilor de creiere. Este posibil să te salvezi din această situație?

Nicole Wiesner s-a alăturat echipei Trap Door în 1999, făcând parte, în prezent, din conducerea companiei de teatru. A regizat „Minna”, „The Fairytale Lives of Russian Girls”, „Phèdre”, „Monsieur D’Eon is a Woman”, „The Old Woman Broods”, „The White Plague”. Printre spectacole sale favorite în care a jucat se numără: „First Ladies” (regia: Zeljko Djukic, Joseph Jefferson Citation: Outstanding Actress); „OVERWEIGHT, unimportant: MISSHAPE” (regia: Yasen Peyankov) și, în rol principal, în „The Bitter Tears of Petra Von Kant”; „Nana” (regia Beata Pilch) și „Alice in Bed” (regia: Dado). A jucat la  Goodman Theatre, în „Shining City”, în regia lui Robert Falls; „Passion Play”, în regia lui Mark Wing-Davy (Premiul After Dark pentru interpretare de excepție), la Steppenwolf Theatre, în „The Book Thief” (regia: Hallie Gordon), „South of Settling” (regia: Adam Goldstein) și „Dublin Carol” (regia Amy Morton); precum și la Lookingglass Theatre, Court Theatre, Next Theatre, Yale Repertory Theatre, Huntington Theatre, Epic Theatre.

Urmăriți trailer-ul aici.

Joi, 25 martie 2021

Începând cu orele 10.00, 12.00, 14.00 și 16.00

Film documentar „Provența, Paradisul posibil”, proiectat pentru vizitatorii muzeului, în spațiul expoziției de bază a MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8

V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

„Provența, Paradisul posibil” surprinde farmecul uneia dintre cele mai cunoscute regiuni din Europa, dar și portretul celui mai jucat dramaturg român contemporan. Traseul începe din Avignon, cu zidurile sale, adevărate bijuterii în piatră. Matei Vişniec se întâlneşte cu Éric-Emmanuel Schmitt, alături de care a fost desemnat, în 2015, rege al secţiunii OFF, la celebrul festival din Orașul Papilor. Scriitorul bucovinean ne conduce pe urmele lui Van Gogh la Saint Rémy de Provence, dar și la Arles, oraș în care straturile de timp se suprapun și vorbesc. Ajungem în pitorescul Les Baux de Provence, la Muzeul „Frédéric Mistral” din Maillane, dar și la moara lui Alphonse Daudet din Fontvieille. Descoperim mănăstirea Sénanque, înconjurată de fabuloase câmpuri de lavandă. La Roussillon, ochiul zâmbește în mii de nuanțe de ocru. La Isle-sur-la-Sorgue, plonjăm în trecut şi trăim în ritmul „timpului verde”. Ne oprim la Les Laurons, unde un francez și soția sa, originară din România, au creat un sat de vacanță în case vechi de câteva sute de ani. Pentru Matei Vișniec, Provența reprezintă un spațiu care l-a inspirat și pe care l-a iubit întotdeauna, pentru că, de fapt, „și în Provența rămâi… tot un român bucovinean”.

Documentarul este o producţie TVR Iaşi, semnată de Andreea Ştiliuc (realizator), Relu Tabără (director de imagine) şi Dragoş Brehnescu (montaj).

Ora 11.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Diminețile festivalului

Invitat: poetul Teodor Dună

V.o. în limba română

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: „trenul de treieşunu februarie”, Editura Vinea (2002 – Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima); „catafazii”, Editura Vinea (2005); „de-a viul”, Editura Cartea Românească (2010); „der lärm des fleisches” (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); „obiecte umane”, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori); „kirilă”, Editura Tracus Arte (2017). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.

Ora 16.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Lectură-maquette a actorilor trupei de teatru L’Échoscène din Franța pornind de la textul „De la sensation d’élasticité lorsqu’on marche sur des cadavres”/„Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre” de Matei Vișniec

Regia: Audrey Jean

Scenografia: Juliette Desproges

Actori: Anthony Binet, Elsa Davoine, Delphine Lanniel, Chloé Mahy, Hadi Rassi și Jacques Schuler

V.o. în limba franceză cu subtitrare în limba română 

Lectura-maquette a avut loc în cadrul proiectului propus de Scènes Sur Seine, care constă în dezvăluirea câtorva scene din proiectele companiilor de teatru în prezența artiștilor profesioniști, utilizând o scenografie minimă, ceea ce francezii numesc „maquette”, un fel de „preview” al spectacolului integral.

Joi, 25 martie 2021, ora 18.00

Difuzare în regim live pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

„Textele teatrului: repertoriu și actualitate”

Conferință în limba română susținută de George Banu

Motto: „Dacă Hamlet se îndoiește – «a fi sau a nu fi», spune el – teatrul, dimpotrivă, le unește afirmând – «a fi și a nu fi»!” – George Banu

Teatrul occidental s-a afirmat grație cuvintelor care stau la baza marilor texte ce constituie temelia acestei arte deplin europene. Texte legate de identitatea unei societăți la un moment istoric precis, greacă sau engleză, franceză sau italiană, germană sau rusă. Texte ce constituie repertoriul teatrului, soclul său permanent revizitat. Teatrul și textele sale – iată moștenirea pe care scena europeană o conservă și o explorează sistematic. De la Sofocle la Shakespeare, de la Molière la Goethe, de la Hugo la Cehov, de la Pirandello la Beckett sau Ionesco, George Banu ne invită la o vizită în acest muzeu imaginar al teatrului care e „repertoriul” ale cărui resurse sunt exploatate și valorizate de acest nou personaj care s-a impus ca o figură indispensabilă a teatrului modern: regizorul.

„Vorbe, vorbe, vorbe” – cum spune Hamlet, dar nu vorbe derizorii, ci vorbe cu gând și sens!

Ora 20.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Performance #6: „The Brainwasher” (I) and (II), „The Man in the Circle”, „The Voice in the Darkness”, „The Animal Trainer”, „The Runner”, „The Man with a Cockroach”, „The Illusionist”/„Spălătorul de creiere”(I) și (II), „Omul din cerc”, Voci în întuneric”, „Dresorul”, „Alergătorul”, „Omul și gândacul”, „Iluzionistul”

Regia: Cristina Pronzati

Actori: Davide Borella,  Anarosa Butler, Gary Damico, Kasey Foster, Mike Steele, Keith Surney, Nora Ulrey, Kevin Webb

Traducere text: Jozefina Komporaly

Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch 

V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Precum în compozițiile de jazz, în cazul piesei regizate de Cristina Pronzati, impulsul inițial a dat forma a tot ceea ce a urmat, de la identificarea trupei la înregistrarea muzicii și până la selectarea actorilor. Segmentarea textului, apoi unirea fragmentelor disparate ale acestuia a fost parte dintr-un proces inspirat de primele întâlniri virtuale cu fiecare actor. Regizoarea a simțit o forță, un element de magie a cărei electricitate străbătea întregul proces și munca fiecăruia în parte și care, asumată fiind, a considerat că va călăuzi pașii actorilor, ajutându-i să evolueze în echipă, în ciuda zecilor de kilometri care îi separau. Povestea unui fel de circ fellinian de inadaptați a început să-și facă apariția, plin de culoare, frumusețe, atmosferă, mister, sunet, poezie, umor, vulnerabilitate și adevăr. 

Cristina Pronzati s-a implicat în proiecte de teatru și film încă din perioada liceului, în New York. Aceasta nu este prima experiență în cadrul companiei Trap Door. A jucat rolul Elenei din Troia în „Troy Women” și s-a alăturat distribuției pentru producția lui Catherine Suulivan, „Ice Floes of Franz Josef Land”, care a avut loc la Angel Orensanz Foundation, un extraordinar centru de artă și performance, situat în zona Lower East Side din New York City, o amintire pe care o prețuiește foarte mult. A jucat în filmul lui Scorsese, „Vârsta inocenței”; a scris scenariul, a regizat și a jucat în scurtmetrajul „Rendez Vous”; a cântat în rolul Loretta Lynn în seria AMC, „Into Character”. Cele mai recente roluri: Medeea în „Poughkeepsie” (Hudson Valley Performing Arts Lab); Antigona/Creon în „Antigona” și Betty în „Living Closely”, la al cărui scenariu a colaborat. A jucat în producția „Our Town”, prezentată în cadrul Hudson Valley Shakespeare Festival.

Trailer

Ora 21.00:

„La palabra progreso en boca de mi madre sonaba tremendamente falsa”/ „Cuvântul progres spus de mama sună teribil de fals”

Autor: Matei Vișniec

Regia: Aderbal Freire-Filho

Traducere: Laura Pouso; costume: Nelson Mancebo; lumini: Eduardo Guerrero / Inés Iglesias; muzica: Fernando Condon; scenografia: Gastón Moyano și Maite Bastarrica; producător: We Producciones; asistență regie: Nadina González Miranda; biroul de presă și comunicare: Gabriela Judeikin

Actori: Héctor Guido, Alicia Alfonso, Federico Guerra, Massimo Tenuta, Elizabeth Vignoli, Anael Bazterrica, Estefanía Acosta, Pablo Pipolo, Claudio Lachowicz, Pierino Zorzini, Pablo Robles, Santiago Bozzolo

Piesă pusă în scenă de Teatrul El Galpón din Montevideo (Uruguay)

V.o. în limba spaniolă cu subtitrare în limba română

În această piesă sunt relatate vicisitudinile prin care trece un cuplu de refugiați la întoarcerea lor în țara de origine, devastată în urma unui război civil recent. Deși nu există referințe clare, povestea piesei face trimitere la războaiele balcanice care au avut, printre consecințe, destrămarea Iugoslaviei. Piesa vorbește, totodată, despre zecile de tineri care și-au pierdut viața în războaiele care se succed fără întrerupere. Personajele trăiesc situații reale și absurde, întruchipând ființe de o umanitate complexă. 

Trailer

Vineri, 26 martie 2021

Ora 11.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Diminețile festivalului

Invitat: scriitorul Andrei Codrescu

V.o. în limba română

Andrei Codrescu a scris, de curând, „Visul Diacritic” (Editura Nemira, 2021) în limba română. Între cărțile sale recente publicate la Princeton University Press amintim: „The Posthuman Dada Guide: Tzara and Lenin Play Chess” (2009), „The Poetry Lesson” (2010), și „Whatever Gets you Through the Night: a Story of Sheherezade”. Andrei Codrescu, născut în Sibiu, trăiește în Brooklyn.

Ora 16.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR 

„Cântăreața cheală”

Text de Eugen Ionescu

Regia: Valeria Sitaru, Vlad Logigan, Cristina Briciu 

Distribuția: Matei Constantin, Ana Radu, Marian Dumitru, Diana Ducar, David Drugaru, Cătălina Romaneț 

Spectacol de licență coordonat de prof. univ. dr. Valeria Sitaru, UNATC

Durata: 55 min

V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

În 2010, s-au împlinit 60 de ani de la premiera, în Franța, a piesei „Cântăreața cheală”. Din 1950 și până astăzi, s-a jucat fără întrerupere. Piesa se concentrează pe familia Smith, un cuplu din Londra, și pe familia Martin, care vine în vizită. Cele două familii discută lucruri ilogice, spun povești și relatează truisme fără sens. Acestora li se alătură menajera familiei Smith, Mary, și Căpitanul de Pompieri, de care Mary este îndrăgostită, și care este dezamăgit deoarece nu a găsit niciun incendiu în casa familiei Smith. Atunci când rămân singure, cele două familii încep să se contrazică în mod absurd.

Matei Vișniec mărturisea într-un interviu cu Luana Popa: „Când am ajuns la Paris, în septembrie 1987, primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă duc la Théâtre de la Huchette ca să văd «Cântăreaţa cheală» și «Lecţia». Precizez că aceste piese ale lui Ionescu se joacă din 1957 în acest mic teatru din Cartierul Latin. (…) piesele lui Ionescu mi-au dat chei pentru înţelegerea lumii, a contradicţiilor fiinţei umane şi a dilemelor existenţiale care îl frământă pe om.”

Trailer

Ora 17.30:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR

Rareș H. Stoica, regizorul filmului „Dinții”, în dialog cu Ioan Pop-Curșeu, profesor la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai

V.o. în limba română

Rareș H. Stoica este absolvent al Facultății de Teatru din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, clasa Miriam Cuibus, promoția 2002. Își dedică viața artelor vizuale, iubind în egală măsură emoția jocului pe scenă ca actor, a jocului cu imagini în mișcare surprinse cu camera de filmat, ca regizor și producător de film în cadrul Persona Media Production, organizator și manager artistic al Festivalului Internațional de Film de Scurtmetraj ClujShorts, precum și emoția jocului pensulei pe pânză și al dălții în lemn. În prezent este doctorand la Facultatea de Teatru și Televiziune – CFM a Universității „Babeș-Bolyai”.

Ioan Pop-Curşeu (n. 4.02.1978, Ocna-Mureş) este, din 2020, Profesor la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai, unde predă din 2008 și unde a coordonat sau a fost membru în mai multe granturi de cercetare. A obținut două titluri de doctor, la Universitatea din Geneva, în 2007, și la Universitatea Babeș-Bolyai, în 2011. În 2015, și-a susținut teza de abilitare, iar în 2016 a devenit membru în Academia Europaea, secțiunea: „Film, Media and Visual Studies”. A tradus 12 cărți, în special din franceză în română, majoritatea în colaborare cu Ștefana Pop-Curșeu. A publicat în jur de 150 de articole în română, franceză, engleză, pe teme de literatură, estetica filmului și antropologie, și a coordonat 12 volume și numere tematice ale unor reviste academice. Este autorul mai multor cărți, dintre care cele mai semnificative sunt „Baudelaire, la plural” (2008), „Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi” (2013), „Iconografia vrăjitoriei în arta religioasă românească. Eseu de antropologie vizuală” (2020, acest din urmă volum în colaborare cu Ștefana Pop-Curșeu).

Ora 18.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR 

Filmul „Dinții” / TEETH

Regia: Rareș H. Stoica

Adaptarea cinematografică se bazează pe piesa omonimă scrisă de Matei Vișniec

V.o. în limba română cu subtitrare în limba engleză

Distribuție: Primul: Radu Văduva, Al Doilea: Andrei Zagorodnîi, Soldatul: Cătălin Codreanu

Producător executiv: Asociația Persona-Nicoleta Stoica; supervizor proiect: Ioan Pop-Curșeu; consultant casting: Diana Aldea; coordonator proiect din partea TNC și FTT: Ștefana Pop-Curșeu; machiaj: Camelia Curuțiu-Zoicaș; consultant scenografie: Mihai Filip Odangiu; scenariu: Rareș H. Stoica, adaptare după piesa „Dinții” de Matei Vișniec; supervizor scenariu: Ștefana Pop-Curșeu; direcția de imagine: Rareș H. Stoica, Andrei Giurgiuman; camera: Andrei Giurgiuman, Alin Barbir, Dani Sărăcuț, Pálfi-Horváth Ernő-Áron, Rareș H. Stoica; compoziție muzicală: Dragoș Strat; consultant estetica filmului: Ioan Pop-Curșeu; coordonator scene de luptă: Cătălin Codreanu; Secretar platou: Irina- Maria Barbir; modelator 3D: Marius Caraba 

Durata: 71 min.

Producător: Persona Media Production

Parteneri: Facultatea de Teatru și Televiziune, Teatrul Național Cluj-Napoca, Ciorchin, Cinema Victoria, TheaMed

Sponsori: Indis, Intend, Instal Data Proiect, Caradent, Rolala, Daisler Print House

Piesa „Dinții” a constituit o sursă de inspirație pentru regizorul de film Rareș H. Stoica, care a fost atras nu numai de teatralitatea textului, ci și de incredibila capacitate a acestuia de a da frâu liber imaginației cititorului, de a genera tensiune și imagini puternice plecând de la dialogul personajelor. Filmul se bazează astfel pe structura piesei, urmând firul poveștii sau, mai bine spus, al acestui ultim episod al poveștii unei întâlniri: doi bărbați, care scot dinții de aur din gura soldaților căzuți pe front. Însă activitatea lor obișnuită și monotonă este întreruptă de apariția unui soldat ciudat, ajuns prea târziu pentru a se mai lupta, prea somnoros pentru a fi viu, dar prea cald pentru a fi mort. Încercând să găsească un mijloc de a gestiona prezența noului venit, și fiind la limita răbdării, confruntați cu nonsensul situației în care se află, cei doi hoți trec pe nesimțite frontiera timpului și a spațiului, pășind într-o altă dimensiune. A cui este vina pentru că lucrurile se întâmplă așa cum se întâmplă? Putem să ne păstrăm umanitatea chiar și în cele mai nefaste condiții, la răscrucea dintre viață și moarte? 

https://www.facebook.com/teethofficialpage / www.personamedia.ro / persona.media.production@gmail.com

Trailer

Îi invităm pe toți cei care vor urmări filmul să trimită feedback-ul lor printr-un mesaj pe Facebook, pe WhatsApp (0736 598 451) sau prin e-mail la programe@mnlr.ro

Ora 20.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Performance #7: „The Man in the Circle”, „The Man in the Mirror”, „The Runner”/„Omul din cerc”, „Omul cu oglinda”, „Alergătorul”

Regia: Neema Lahon 

Asistent regie: Morgan Symes

Actori: Edward Joe Bentley, Lyndsay Kane, Susan Mele, Benjamin Nathan-Serio, Nora Lise Ulrey

Traducere text: Jozefina Komporaly

Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch 

V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Regizoarea Neema Lahon mărturisea: „În momentul în care citesc prologul «Teatrului Descompus», îmi aduc aminte de un citat al lui Brecht: «Arta nu este o oglindă care să reflecte lumea, ci un ciocan cu care să i se dea formă.»” 

Combinând conceptul lui Vișniec de a utiliza monologuri ca piese ale unei oglinzi sparte și ideologia lui Brecht a remodelării realității cu ajutorul unei oglinzi, regizoarea celui de-al șaptelea performance a creat un tărâm virtual pe Zoom, folosind platforma pentru a combina teatrul, filmul și sunetul în scopul creării unui experiment vizual on-line care îndreaptă atenția publicului către chestionarea propriilor credințe. Pe tot parcursul piesei, audiența se apropie emoțional de personaje pe măsură ce acestea renunță la sinele lor autentic pentru dorințele lor reflectate în oglindă. În momente-cheie ale piesei, ecranul laptop-ului devine o oglindă pentru cei care vizionează piesa, provocându-i să se întrebe cu privire la propria lor realitate; dacă sunt remodelați de felul în care lumea îi privește.

Neema Lahon este actriță și regizoare britanică. A petrecut cinci ani în Barcelona, lucrând ca păpușar și animator de povești la cea mai mare companie catalană Theatre in Education, IPA Productions. Cât timp a locuit în Spania a colaborat cu Escapade Theatre, Thrive Musical Theatre, Trap Door International și Play in a Day BCN. În Londra, Neema este director experimental la Youth Theatre and Drama TA. Este membru în cadrul National Youth Theatre din Marea Britanie, unde a lucrat cu regizorul Ned Bennett, fiind unul dintre interpreții pentru producția „Victoria’s Knickers”. În 2019 a înființat propria companie de teatru, HURT Theatre. Este fascinată de dramaturgia lui Matei Vișniec și este încântată să facă parte din echipa Trap Door. 

Trailer

Sâmbătă, 27 martie 2021

Ora 11.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

Diminețile festivalului

Invitată: scriitoarea Carmen Veronica Steiciuc

V.o. în limba română

Carmen Veronica Steiciuc este poet, prozator, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2006, teatrolog și Manager al Teatrului Municipal „Matei Vişniec” din Suceava. Organizează evenimente teatrale, turnee, festivaluri naţionale şi internaţionale de literatură şi teatru. Semnează şapte volume de poezie publicate şi este redactor de carte pentru alte șaisprezece apariţii editoriale. Este prezentă în emisiuni TV, radio, antologii şi enciclopedii din România, Franţa, Italia, Olanda, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia. Are peste 50 de distincţii şi premii la concursuri de poezie, între care trei din partea International Society of Poetry din Washington D.C. Este rezident literar în Franţa, la Villa scriitoarei Marguerite Yourcenar în Saint-Jans-Cappel în 2009 şi la Château de La Napoulepe Coasta de Azur în 2014, precum și poet mantelat în cadrul Asociaţiei Poesia Attiva – UNICORNO, Torino, Italia, din 2005.

Ora 13.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

„Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama”

Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava

Autor: Matei Vișniec

Regia: Ioan Brancu

Scenografie: Ana Maria Condruz

Coregrafie: Andreea Duță

Compozitor:  Cári Tibor

Light/Video Design: Lucian Moga, Andrei Cozlac

Regia tehnică: Cătălin Rodenciuc

Actori: Cristina Florea, Horia Andrei Butnaru, Clara Popadiuc, Răzvan Bănuț, Alexandru Marin, Diana Lazăr, Delu Lucaci, Cosmin Panaite, Cătălin Ștefan Mîndru, Bogdan Amurăriței

V.o. în limba română

Extraterestrul  care își dorea ca amintire o pijama” este, așa cum spune chiar autorul, un spectacol cu povești de adormit copiii și de trezit ușor părinții, un spectacol pentru toată familia.

Matei Vișniec: „Oare mai ştiu, astăzi, adulţii, să le ofere timp copiilor? Am scris «Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama» pornind de la această întrebare, dar şi de la tragedia umană trăită în ultimele două decenii de România.  În jur de patru milioane de români s-au dus să lucreze în străinătate şi deseori copiii lor au fost încredințați bunicilor, altor rude apropiate, ba chiar vecinilor… Nu vom putea evalua niciodată, cu niciun instrument psihologic sau sociologic, frustrarea resimţită de aceşti copii care au crescut fără prezenţa mamei şi a tatălui, fără acest timp unic, bogat în sentimente şi încredere în viaţă, pe care numai un părinte îl poate dărui copilului. (…) Această piesă s-a născut şi dintr-o anumită durere resimţită de mine tot umblând prin satele Bucovinei. Am văzut atâtea case pustii, unele dintre ele foarte frumoase, dar nelocuite… Toate aceste case care plâng îşi aşteaptă familiile. Construite şi pentru nişte copii care nu mai apucă să copilărească în ele, toate aceste case mi-au cerut, pe limba lor tăcută, ajutorul… Sigur, nimeni nu-i poate convinge pe români să revină în masă în ţara părăsită de ei în general de nevoie… Eu însumi fac parte dintre cei care, la un moment dat, «au plecat». Şi totuşi, totuşi, simt că aproape toţi românii «plecați» sunt preocupaţi, sunt frământați de gândul întoarcerii. Poate că şi din acest motiv şi-au construit case în România, ca să-i aştepte cineva acolo, ca să nu uite total de rădăcinile lor.”

Ora 16.00:

Difuzare pe pagina de Facebook a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro și pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro

„Actorul și jocul: identificare și îndepărtare. De la jocul mascat și jocul corporal la psihologie și distanțare”

Conferință în limba română susținută de George Banu

Motto: „Dacă Hamlet se îndoiește – «a fi sau a nu fi», spune el – teatrul, dimpotrivă, le unește afirmând – «a fi și a nu fi»!”George Banu

Teatrul, de la origini, s-a bazat pe prezența actorilor care au încarnat personajele tragediilor sau comediilor. Actorii au utilizat instrumente indispensabile ca masca sau au adoptat reguli de protocol specifice unei epoci, s-au impus ca figuri unice, exemplare, dar s-au constituit și în companii. Actorul e cheia de boltă a teatrului. El e sclavul momentului, al „momentului împlinit”, cel a cărui amintire e memorabilă pentru spectatorul captivat. George Banu urmărește evoluția actorului și avatarurile sale, îi sesizează diferența de program de joc, îl asociază marilor revoluții ale scenei moderne, de la Stanislavski și Meyerhold la Brecht, Grotowski sau Brook! 

Actorul este eroul scenei în care se asociază toate virtuțile, dar și viciile teatrului!

Ora 18.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

„Occident Express”

Piesă de teatru pusă în scenă de Teatrul Szigligeti din Oradea

Regia: Zakariás Zalán

Distribuția: Csatlós Lóránt, Dimény Levente, Dobos Imre, Firtos Edit, Gajai Ágnes, 

Hajdu Géza, Hunyadi István, Kardos M. Róbert, Kiss Csaba, Kiss Tamás, Román Eszter, 

Sebestyén Hunor, Tóth Tünde, Tőtős Ádám, Trabalka Cecília, Pitz Melinda 

Dramaturg: Bereczki Ágota

Scenograf: Andra Bădulescu Vișniec

Regia tehnică: Joó Emília

Sufleor: Tentea Katalin  

Compozitor muzical: Boca Hunor-Lehel

Durata: 1h 52min

V.o. în limba maghiară cu subtitrare în limba română

Orientul şi Occidentul se întâlnesc în drama „Occident Express” de Matei Vişniec, un text care face parte din trilogia balcanică a autorului.

Titlul este un joc de cuvinte pornind de la Orient Express, faimosul tren de lux, plin de aventurieri care se îndrepta spre bogățiile Orientului. Cu Occident Express însă, oamenii se îndreaptă spre Vest, în lupta lor pentru un trai mai bun. În această piesă, ideile-stereotip aplicate de Est Occidentului sunt însoțite de poveștile ce reflectă realitatea subiectivă a fiecărui personaj. 

Trailer

Ora 21.00:

Difuzare live pe pagina de Facebook a MNLR

Performance #8: „The Man with the Apple”, „The Voice in the Blind Light” (I), „The Voice in the Darkness” (II) and (III)/ „Omul cu mărul”, „Voci în lumina orbitoare” (I), „Voci în întuneric” (II) și (III) 

Regia: Catherine Sullivan

Actori: Venice Averyheart, Cristina Pronzati, Bob Wilson

Traducere text: Jozefina Komporaly

Proiect inițiat de Trap Door, trupă de teatru condusă de regizoarea americană Beata Pilch 

V.o. în limba engleză cu subtitrare în limba română

Trei jucători încearcă să modeleze o experiență din casele lor, live, prin intermediul unei teleconferințe. Ei se luptă să-și controleze preferințele și își dau unul altuia sarcini absurde. Există moarte. Ce cade din cer… jucătorii caută să afle ce fel de creatură moare într-o geroasă noapte americană. Tehnici de tip cinematic combinate cu interfața Zoom într-o lume în care jucătorii sunt actori, într-un spațiu de joc comun, dar de la distanță, geografic vorbind.

Expozițiile personale, performance-urile și filmele Catherinei Sullivan au fost prezentate la Muzeul Hammer din Los Angeles;Walker Art Center, Minneapolis; The Renaissance Society la Universitatea din Chicago; Whitney Museum of American Art, New York; Secession, Viena; Tate Modern, Londra; Opera din Lyon; Trap Door Theatre, Chicago; Metro Pictures, New York, precum și la Galeria „Catherine Bastide”, din Bruxelles, printre altele. A participat la bienalele Whitney din Moscova și Gwangju; la Festivalul Internațional de Film de la Berlin; la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, la Festivalul Internațional de Film BFI din Londra. Premii: Louis Comfort Tiffany Foundation, Herb Alpert Award in the Arts, the United States Artists Walker Fellowship, Chicago Dancemakers Forum Lab Artist Award și, de curând, Guggenheim Fellowship. Este profesor asociat în cadrul Departamentului de Arte Vizuale la Universitatea din Chicago.

Trailer

AFLAȚI MAI MULTE DESPRE FESTIVAL


Proiect realizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române

Parteneri ai proiectului: Casa de Producție a TVR, TVR Iași, Ambasada Uruguay în România, Teatro El Galpón, Trap Door, Asociația Persona, L’Échoscène, Collectif Kahraba, Teatrul Bulandra, Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Teatrul „Szigligeti” din Oradea, Institutul Cultural Maghiar București / Magyar Kulturális Intézet Bukarest, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava, eTeatru.ro, Teatrul Fără Nume, UNITER, UNATC.

Parteneri media: RFI România, Radio România Internațional, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Iași, Radio România Cluj, Radio Clasic, Observator cultural, Revista „Familia”, Modernism, Zile și Nopți, AgențiadeCarte.ro, AGERPRES. 

Festivalul Internațional „Matei Vișniec” | 21 – 27 martie 2021

Muzeul Național al Literaturii Române organizează prima ediție a Festivalului Internațional Matei Vișniec în perioada 21 – 27 martie 2021, marcând, prin prima și ultima zi de festival, două date importante în calendarul cultural – Ziua Internațională a Poeziei și Ziua Mondială a Teatrului.

În fiecare zi,  începând  cu ora 11.00, vom posta – pe pagina de Facebook, pe site-ul MNLR și pe platforma culturaindirect.ro – Diminețile festivalului, o serie de lecturi din creațiile proprii ale poeților invitați, care locuiesc în țară sau în străinătate: Anca Mizumschi (Arizona, S.U.A.), Irina Nechit (Republica Moldova), Florin Iaru, Carmen Veronica Steiciuc, Vlad Berariu, Teodor Dună, Andrei Codrescu (Brooklyn, S.U.A.). 

Serile festivalului sunt dedicate dramaturgiei și cinematografiei. Piese de teatru, montate de regizori din România, Franța, Italia, Spania, Brazilia și Uruguay, performance-urile „Decomposed Theatre”, concepute de opt regizori din cadrul Trupei de Teatru Trap Door, coordonate de regizoarea americană Beata Pilch, lecturi de tip „maquette” ale actorilor trupei de teatru L’Échoscène din Franța, spectacolul de marionete semnat de Eric Deniaud, precum și adaptarea cinematografică „Dinții”, în regia lui Rareș H. Stoica, vor fi postate în regim live pe pagina de Facebook a MNLR, alături de conferințele susținute de George Banu, teatrolog, eseist și profesor emerit la Sorbonne Nouvelle – Paris.

Din 21 martie, Teatrul Național Radiofonic – partener al proiectului – va lansa, pe site-ul www.eteatru.ro,  colecția Matei Vișniec, o bogată arhivă de spectacole radiofonice realizate după piesele sale de teatru. Matei Vișniec se află în topul dramaturgilor cu cele mai multe piese de teatru radiofonic jucate, alături de nume precum Shakespeare, Cehov și Caragiale.

La sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, vizitatorii muzeului vor putea viziona, pe ecranele din cadrul expoziției de bază, prezentarea poemelor grafice semnate de Matei Vișniec, precum și seria de filme documentare prin intermediul cărora scriitorul ne propune o călătorie prin Parisul traseelor sale profesionale și afective, la Festivalul de Teatru de la Avignon, dar și în alte zone învăluite de lumina Provenței: „Parisul lui Matei”, „Vișniec, rege la Avignon” și „Provența, Paradisul posibil”, producții TVR Iași, realizate de echipa formată din Andreea Știliuc (realizator),  Relu Tabără (director de imagine) și Dragoș Brehnescu (montaj). 

Trailer-ul festivalului

Matei Vișniec locuiește în prezent la Paris, unde ajunge pentru prima oară la 31 de ani, în 1987. Trăiește între două culturi, între două sensibilități și două orizonturi de așteptare diferite. Este poet, dramaturg, romancier și jurnalist. Talentul său de grafician îl veți descoperi în prezentarea poemelor grafice, expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, în sala dedicată avangardei românești.

Debutează în revista „Luceafărul”, în 1972, iar editorial, în 1980, cu volumul de poezii „La noapte va ninge”, urmat de „Orașul cu un singur locuitor” (1982) și „Înțeleptul la ora de ceai” (1984). Poezia este, pentru Matei Vișniec, „instrument de cunoaștere, spațiu de libertate, oglindă identitară”, aceasta fiind prezentă în toate celelalte genuri literare abordate, în teatru și în romane. Membru al Cenaclului de Luni, Matei Vișniec consideră poezia o formă de rezistență culturală, de continuitate reflexivă și o legătură permanentă cu limba română: poezie scriind zilnic și întotdeauna în limba maternă. 

Înainte de plecarea din țară, piesele sale de teatru sunt interzise sistematic scenei de cenzura comunistă, ele circulând însă în regim de samizdat literar. Piesele de teatru le scrie în limba franceză și le traduce el însuși în română. Titlurile pieselor reflectă plăcerea jocului și a metaforei („Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”, „Mansardă la Paris cu vedere spre moarte”, întâlnire imaginară a dramaturgului cu filosoful Emil Cioran, „Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați”, o revizitare, peste timp, a personajelor și moștenirii cehoviene). În piese precum „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal”, „Teatru descompus sau Omul-pubelă”, „Occident Express” sau în „Trilogia balcanică” abordează problematici precum dictatura comunistă, pactul cu puterea, demagogia, dar și tensiunile și conflictele actuale cauzate de fenomenul migrației, de consecințele tragice ale violenței și ale războiului, ale spălării pe creier, ale „nopții absurdului”, dar și falsa comunicare („pedalare în vid”). 

Este considerat cel mai important dramaturg român contemporan. Piesele sale sunt montate în fiecare an la binecunoscutul Festival de la Avignon, fiind traduse în peste 20 de limbi şi jucate în peste 50 de ţări. A primit numeroase distincții, printre care amintim: Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului 1990, pentru piesa „Angajare de clovn”; Premiul de Dramaturgie al anului 1998 al Academiei Române; Premiul „Théâtre vivant”, acordat de Radio France Internationale, în 1998, pentru „Teatru descompus”; Premiul presei la Festivalul de teatru de la Avignon, în 1996 și 2008; Premiul „Jean Monnet” în cadrul Festivalului „Littératures Européennes”, în 2016 (Cognac, Franța); Chevalier des Arts et des Lettres pentru întreaga activitate, în 2018; Chevalier de l’ordre national du Mérite, numit prin decret prezidențial, în 2020.

Ca jurnalist, a lucrat la BBC (Anglia), iar din 1990 până în prezent, la Radio France Internationale (RFI). Prin „Cronica ideilor tulburătoare”, urmată de „Cronica realităților tulburătoare”, Matei Vișniec radiografiază lumea de astăzi din perspectiva reflecției critice a jurnalistului ca interpret, care își asumă misiunea de a demasca orice intenție care atacă libertatea și democrația. Devine cetăţean francez în 1993, păstrându-și însă şi cetăţenia română. 

Prin piesele de teatru și adaptările cinematografice pe care vi le prezentăm în cadrul festivalului, vă invităm să descoperiți moduri originale și autentice de mise-en- scène a acestui „material viu”, textul, despre care Matei Vișniec scria: „Odată lansat, odată stârnite energiile sale lăuntrice, tu, ca scriitor, nu mai poți face chiar ce vrei. Textul începe să-ți dicteze el anumite direcții, îți impune voința sa interioară. De multe ori mi s-a întâmplat, scriind o piesă, să descopăr cu stupoare că un personaj pe care îl doream secundar începe «să-și facă din ce în ce mai mult loc», să crească și să ia locul personajelor care în mintea mea erau principale.” (Cuvânt introductiv la volumul „Omul din cerc: antologie de teatru scurt 1977-2010”, Editura Paralela 45, 2011)


CONSULTAȚI PROGRAMUL FESTIVALULUI


Proiect realizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române

Parteneri ai proiectului: Casa de Producție a TVR, TVR Iași, Ambasada Uruguay în România, Teatro El Galpón, Trap Door, Asociația Persona, L’Échoscène, Collectif Kahraba, Teatrul Bulandra, Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Teatrul „Szigligeti” din Oradea, Institutul Cultural Maghiar București / Magyar Kulturális Intézet Bukarest, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava, eTeatru.ro, Teatrul Fără Nume, UNITER, UNATC.

Parteneri media: RFI România, Radio România Internațional, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Iași, Radio România Cluj, Radio Clasic, Observator cultural, Revista „Familia”, Modernism, Zile și Nopți, AgențiadeCarte.ro, AGERPRES. 

Remember Tiberiu Ciorba…

Timpul, se știe atât de bine, nu are o valoare fizică. Decât pentru cei ce-i cercetează exactitatea, durata, curgerea. Pentru ceilalți, ademeniți de trăiri și abisuri, e importantă doar cruzimea uneia dintre cele două forme apriorice ale sensibilității. Tocmai pentru că doar așa este posibilă lumea, dar, deopotrivă, și Tărâmul Celălalt. 20 de ani, o clipă sau, pur și simplu, nimic. Durata nu are nicio importanță dacă nu survine, asemenea unei reacții de apărare, amintirea.

Tiberiu Ciorba – îngândurat, ciupind corzile unei chitare, sorbind țigara, vorbind ușor precipitat despre un filosof sau despre un fleac, zâmbind mai totdeauna sardonic, poate înciudat că nu poate fi mai conciliant cu banalitatea…

Tiberiu Ciorba – îngândurat, ciupind corzile unei chitare, sorbind țigara, vorbind ușor precipitat despre un filosof sau despre un fleac, zâmbind mai totdeauna sardonic, poate înciudat că nu poate fi mai conciliant cu banalitatea, sfidând pegra cum un tehnocrat un poem de George Trakl, promițând că-l va dovedi pe Nietzsche, în germană, uluit de faptul că atâția mint că ar fi citit Critica rațiunii pure când, de fapt, n-au trecut de primele zece pagini din Prolegomene…, extaziat în tentaculele unui gând despre maieutica lui Socrate, furios că nu a găsit cea mai bună formulă de tehnoredactare a ultimului număr din Familia, neliniștit, poate, că epifaniile se vor fi epuizat cu mult înainte de Evul de Mijloc. E foarte greu să-l prinzi într-o singură peliculă a memoriei, tocmai pentru că Tibi a fost un proteic, fără astâmpărul de-a se așeza, de-a se odihni și-a rumega ceea ce știa de-acum temeinic, proiectat, iar nu fixat, înotând într-un vortex de idei, preocupat să termine înainte de deadline o carte încredințată lui, de un autor sau altul, pentru a-i da cea mai potrivită haină, de a-i scrie cartea de identitate singulară și meritată prin care să se identifice după intrarea în existență materială, ca suport al spiritului ce i-a făcut necesară prezența. Un bărbat neașteptat de bine legat în armonia ființei, dincolo de sugestia unei fragilități de contact, poate utilizată drept momeală, drept unghi de fugă înspre labirintul neliniștilor sale.

Mefiențele lui aveau doar un singur scop, cât se poate de pragmatic, acela de a-l feri de prostie, de proștii ofensivi, mai precis, captați în pelicula lor de provinciali și genialoizi refuzați de gloria cuvenită, conform unor amăgiri fără leac.

Mefiențele lui aveau doar un singur scop, cât se poate de pragmatic, acela de a-l feri de prostie, de proștii ofensivi, mai precis, captați în pelicula lor de provinciali și genialoizi refuzați de gloria cuvenită, conform unor amăgiri fără leac. Își bătea joc, ori de câte ori avea o clipă de răgaz, între două cafele fără zahăr, de reziduul ce-a rezultat, fără posibilitate unui service, din Teodicee. Profund, stenic, comenta deriziunea lumii noastre cam la fel cum cucoanele dedulcite la poftele cărnii în tinerețile zburdalnice căutau, tomnatec, mântuirea printr-o excesivă, aproape nevrotică reconsiliere cu transcendentul, angajând în cont personal un purgatoriu în apel. Dar asta nu înseamnă nicidecum că ar fi fost un cinic, chiar dacă, prin inteligența lui ar fi fost în drept la o cură zdravănă de mizantropie. O generozitate pură, fără angajamente colaterale, îi acompania spiritul critic, mereu într-o alertă ce suna strident, ultimativ. Deși a avut o viață nemilos de scurtă, o bună parte din ea a sacrificat-o cu plăcere, fiind angajat fără simbrie la Serviciul Public al Facerii de Bine. Oricine avea un necaz personal, ori de deslușit cine știe ce afront pe care Destinul nemilos i-l așternuse în cale, găsea în Tibi un tovarăș onest, empatic, gata să fie deranjat, angajând o discreție de care este capabil doar spiritul cu sictir față de mai tot ce ne bântuie confortul. Poate că tocmai în siajul acestei disponibilități prea-umane stă cauza ce nu i-a permis să scrie și să ne lase, ca probă livrescă, urme ale inteligenței sale, ale talentului de eseist, ale iubirii devastatoare de carte (o iubire nu doar strict intelectuală, reflexivă, câtă vreme, ca manufacturier, Tibi a fost un meșter în legătoria de carte!). Capitol dintr-o carte pierdută (Biblioteca Revistei Familia, 2015) nu e decât un omagiu postum pentru un traseu cultural întrerupt la 11 martie 2001, un paragraf dintr-o operă văduvită de șansă.

A fost redactor al Revistei de cultură Familia mai bine de zece ani, iar în 1994, grație lui, am intrat în forma ce ne dă identitate și răsfățul gândului, cea de carte. Refuzând cu ostentație lucrul devenit obișnuință a avut orgoliul de-a călca, cât mai mult cu putință, pe acolo pe unde doar chemații Ideii pot nădăjdui. Silueta lui ușor legănată într-un mers energic ne permite să-l zărim și să-l regăsim dincolo de orice cenzură a timpului și de atotputernicia eternității.

20 de ani? O paranteză. Este cât se poate de viu timpul ce l-am celebrat împreună!

Artiștii și cercetătorii din cadrul Fusion AIR 2021 își prezintă public temele de cercetare și creație

În fiecare seară, de la ora 19.00, timp de o oră, fiecare artist și cercetătorul alături de care acesta va petrece perioada rezidenței artistice Fusion AIR 2021 vor prezenta portofoliile și temele de cercetare. Transmisiile vor fi gratuite, LIVE pe paginile de Facebook Qolony.eu, Radio România Cultural, Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii și scientifica.ro. Amfitrioana celor patru seri va fi Mihaela Ghiță, inițiatoare Fusion AIR, realizatoarea singurei rubrici de artă în cadrul unei emisiuni de știință din media românești „Dimensiunea științifică a artei” de la Radio România Cultural.

De-a lungul celor patru luni de desfășurare a rezidențelor artistice din cadrul Fusion AIR 2021 publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony. În iunie, va avea loc prezentarea lucrărilor în cadrul unei expoziții-eveniment.

MARȚI, 16 martie / Tema serii: „Arheologia invizibilului – despre particulele de energie înaltă care vin din Universul îndepărtat”

Ciprian Ciuclea, un artist vizual cunoscut pentru preocupările sale legate de interpretarea realității mediate de tehnologie, care explorează în lucrările sale teme strâns legate de aspectele sociale ale comunicării, interpretarea mesajelor, astrofizică și fizică teoretică, plasate în relație cu aspectele științifice ale existenței umane, își va prezenta marți seara portofoliul și ideea primară propusă pentru rezidența Fusion AIR 2021. Acesta plănuiește să realizeze la finalul rezidenței o instalație multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernovele care pătrund și interacționează cu atmosfera terestră. Cea care îl va ajuta să înțeleagă acest univers este Dr. Gina Isar de la Institutul de Științe Spațiale, Specialistă în Astrofizică cu o experiență de 17 ani, Gina Isar ne va introduce în seara zilei de 16 martie în acest univers, povestindu-ne despre particulele rare sub-atomice cu energie ultra-înaltă ce vin din Universul îndepărtat, ale căror origini nu le cunoaștem cu exactitate încă. Prezentarea Ginei Isar va oferi informații inedite și de interes pentru publicul larg despre aceste particule care călătoresc mii de ani lumină distanță până ajung la sol sub forma unor jerbe de particule elementare secundare, particule la care noi, pământenii, suntem expuși, fără să le simțim sau să le vedem.

Link eveniment: https://www.facebook.com/events/196332911826370/

Fusion AIR reprezintă unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare.

MIERCURI, 17 martie / Tema serii: „Colagenul – molecula tinereții fără bătrânețe și patrimoniul scris al umanității

Aura Bălănescu, o artistă vizuală interesată de percepția mediată de tehnologie, care studiază constant modalitățile prin care augmentarea tehnologică corodează obiectul sculptural până la pulverizarea sa într-un ambient multimedia extins la scară globală, își va prezenta portofoliul în cea de-a doua seară de Fusion AIR-online. De asemena, Aura Bălănescu va vorbi și despre planurile sale din debutul rezidenței sale artistice: realizarea unei instalații imersive, ce folosește secretele tehnicii colagenului din pergamente, o țesătură capabilă să transfere informație.. 

De-a lungul celor patru luni de rezidență, Aurei Bălănescu îi va sta alături Dr. Elena Badea din echipa Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, cercetător chimist, specializat în studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, care a avut șansa de a face parte din echipa primului proiect european dedicat studiului pergamentelor antice de-a lungul celor peste 15 ani petrecuți la Departamentul de Chimie al Universității din Torino.  

Miercuri seara, Elena Badea va vorbi despre colagen, proteina cea mai răspândită din regnul Animalia, dar și din bibliotecile și arhivele care adăpostesc cele mai vechi și prețioase manuscrise din patrimoniul umanității. O prezentare amplă despre molecula de colagen care fascinează cercetătorii prin perfecțiunea structurii spiralate inteligente în care rezidă secretul rezilienței țesuturilor conjunctive (pielea, tendoanele, oasele), dar și cel al longevității manuscriselor pe pergament. Expozeul Elenei Badea reprezintă o excelentă ocazie care ne va face să reflectăm asupra complexităţii și perfecțiunii pergamentului, material destinat să supraviețuiască secolelor, ca locul în care s-au suprapus istorii scrise și rescrise, fiecare dintre acestea de neșters, așteptând „lumina” propice care să le aducă din nou la iveală.

Link eveniment: https://www.facebook.com/events/1043444502821174/

JOI, 18 martie / Tema serii: Mușchii artificiali. O abordare biomimetică pentru dezvoltarea de mușchi artificiali pentru soft-roboți

Bioartista Floriama Cândea, apreciată pentru proiectele sale în cadrul cărora pornește de la materia vie și se folosește de ea pentru realizarea lucrărilor de artă, își va prezenta portofoliului în cea de-a treia seară de prezentări Fusion Air 2021. Artistă care chestionează în mod constant în proiectele sale felul în care memoria, cogniția, percepția și taxonomia sunt declanșate ca mecanisme în relația subiectivă cu lumea, Floriama Cândea plănuiește să realizeze în cadrul rezidenței sale artistice din această primăvară o serie de lucrări cu mușchi „artificiali”, celule vii crescute pe suport organic sau anorganic, într-un demers în care îl va avea alături pe Dr. Ionuț Enculescu, din partea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. 

Specializat în fizica materiei condensate, Ionuț Enculescu va vorbi în prezentarea sa din data de 17 martie despre mușchii artificiali: o abordare biomimetică în dezvoltarea de mușchi artificiali pentru soft-roboți. Omenirea își dorește să transfere cât mai multe din operațiunile realizate de oameni în sarcina diferitelor tipuri de roboți sau mașini și pentru asta imitarea naturii este o abordare extrem de promițătoare. Marea majoritate a roboților existenți sunt bazați pe motoare electrice sau pneumatice, construiți din materiale dure, fiind bine adaptați pentru munci grele, dar mai puțin pregătiți pentru operațiuni ce presupun finețe, fragilitate. Mușchii artificiali polimerici despre care ne va vorbi Dr. Ionuț Enculescu își propun să înlocuiască motoarele și pistoanele și să permită construirea unor așa numiți soft-robots care să ne facă viața mai ușoară.

Link eveniment: https://www.facebook.com/events/196518505140099/

VINERI, 19 martie / Tema serii: Lumina purtătoare de informație

Peter Gate, muzician experimentalist, artist vizual și antropolog, cunoscut pentru proiectele sale interdisciplinare inovatoare, de la reinterpretarea sunetelor ancestrale în muzică contemporană (The Deep Sound of Maramureș, 2015) și până la concerte care sunt adevărate experiențe senzoriale (Laser trip – When the light became music), își va prezenta portofoliul în ultima seară dedicată prezentărilor. De asemenea, Peter Gate va vorbi și despre planurile sale din debutul rezidenței artistice: realizarea unei instalații sonore care arată efectul muzicii asupra celulelor vii, un parcurs de-a lungul căruia îl va avea alături pe Dr. Marian Zamfirescu din echipa Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor. 

În cadrul prezentării sale din data de 19 martie, Marian Zamfirescu va vorbi despre lumina purtătoare de informație. O expunere detaliată dedicată luminii și în special radiației laser, care a devenit subiect sau instrument de lucru în aproape toate marile descoperiri științifice pentru care s-a decernat Premiul Nobel. Toți cei interesați să afle mai multe despre felul în care folosim astăzi lumina și laserii în aproape orice activitate, de la procese tehnologice la tehnici medicale și tehnologii aerospațiale și de apărare sunt așteptați pe pagina Qolony la prezentarea susținută de Dr. Marian Zamfirescu. Expunerea include și informații legate de felul în care laserii ajută la detectarea și investigarea substanțelor de la poluanții din aer și apă până la detectarea virușilor, inclusiv SARS-COV-2. 

Link eveniment: https://www.facebook.com/events/912646526155113/

De-a lungul celor patru luni de desfășurare a rezidențelor artistice din cadrul Fusion AIR 2021 publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony. În iunie, va avea loc prezentarea lucrărilor în cadrul unei expoziții-eveniment.

Conceptul curatorial al ediției din acest an este „Structuri convertibile”, lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Nițiș, și propune includerea unei arhive a proceselor de lucru și a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relației dintre public și conținutul expozițional.


Fusion AIR reprezintă unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare. Inițiat de Asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință), Fusion AIR își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare oferind științei limbajul artei și să transforme informația științifică în parametri vizuali și auditivi, aducând concepte științifice abstracte la un nivel accesibil publicului larg, participând astfel la popularizarea științei.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Institutul de Științe Spațiale (ISS), Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP), Institutul Național pentru Fizica Materialelor (IFIM), Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) 

PARTENERI: Muzeul Național de Artă Contemporană, SAC – Spațiul de Artă Contemporană, Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Scientifica

Fusion AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Persoană de contact: Mihaela Ghiță / 0757 294275 / office@qolony.eu

Patru artiști români transpun știința în artă

• o instalație ce reprezintă materia invizibilă a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove și din universul îndepărtat • lucrări cu mușchi „artificiali”, celule vii crescute pe suport organic sau anorganic • o instalație imersivă ce folosește secretele tehnicii colagenului din pergamente • o instalație sonoră care arată efectul muzicii asupra celulelor vii – acestea sunt planurile cu care artiștii pornesc către rezidențele artistice din institutele de cercetare în această primăvară.

Luna aceasta debutează cea de-a doua ediție a Fusion AIR, unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare. Inițiat de Asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință), Fusion AIR își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare oferind științei limbajul artei și să transforme informația științifică în parametri vizuali și auditivi, aducând concepte științifice abstracte la un nivel accesibil publicului larg, participând astfel la popularizarea științei.

„Fusion AIR, un proiect de pionierat pentru România, vorbește despre știință și cercetare în limbajul artei. Când l-am inițiat, ne-am propus să unim două domenii până acum disociate, într-un demers care să participe la construirea și stabilizarea unei infrastructuri colaborative apte să susțină, pe de-o parte, știința și cercetarea și, de cealaltă parte, arta și pe artiștii care se lasă inspirați de știință și folosesc tehnologia în lucrările lor. În România, domeniul Art & Science este încă unul de nișă, prea puțin vizibil în spațiul artistic și insuficient cunoscut în cel științific”, a declarat Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului și cofondatoare a Asociației Qolony – Colonia pentru Artă și Știință.

Ediția din acest an reunește patru artiști cu abordări și practici artistice distincte și patru institute de cercetare. La capătul perioadei de rezidență și al discuțiilor creative cu cercetătorii, artiștii vor crea câte o lucrare pe care o vor prezenta publicului în cadrul unei expoziții-eveniment în cursul lunii iunie a acestui an.

Conceptul curatorial al proiectului este „Structuri convertibile”, lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Nițiș, și propune includerea unei arhive a proceselor de lucru și a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relației dintre public și conținutul expozițional.

Pe 16, 17, 18 și 19 martie, începând cu ora 19.00, live pe pagina de Facebook QOLONY vor avea loc prezentările temelor de cercetare din acest an, ocazie cu care publicul va putea cunoaște mai bine echipele de artiști și cercetători.

La Fusion AIR 2021, Ciprian Ciuclea, un artist vizual preocupat de interpretarea realității mediate de tehnologie, va lucra cu cercetătoarea Dr. Gina Isar, de la Institutul de Științe Spațiale, specialistă în Astrofizică cu o experiență de 17 ani. Demersul lor se va concretiza într-o instalație multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove care pătrund și interacționează cu atmosfera terestră.

Aura Bălănescu a studiat sculptura, dar este interesată de sculptura imaterială și a dezvoltat o teorie conform căreia percepția mediată de tehnologie generează o a treia stare a minții. Ea va colabora cu Dr. Elena Badea de la la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, cercetător chimist, un nume important în lista specialiștilor preocupați de studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, pentru realizarea unei instalații imersive ce folosește secretele tehnicii de utilizare a colagenului din manuscrisele vechi.

La ediția din acest an a Fusion AIR, bioartista Floriama Cândea va lucra cu Dr. Ionuț Enculescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Materialelor-Măgurele, fizician, specializat în fizica materiei condensate. Cercetarea celor doi presupune creșterea celulelor vii pe suport organic sau anorganic, rezultând un sistem care poate funcționa ca un mușchi artificial.

Peter Gate, antropolog și creator de muzică electronică, va colabora cu Dr. Marian Zamfirescu, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor, un cercetător cu o bogată experiență în fizica laserilor, optică și spectroscopie. În acest proiect își propun să expună celule vii la diferite frecvențe și să înregistreze sub formă de sunete răspunsul acestora.

De-a lungul celor patru luni de desfășurare a proiectului publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony.

Fusion AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Persoană de contact: Mihaela Ghiță / 0757 294275 / office@qolony.eu


ORGANIZATOR: Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație fondată în 2019 care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional. Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului FUSION AIR, artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru, alături de Andrei Tudose, managerul proiectului. Site oficial: www.qolony.eu.

PARTENERI INSTITUȚIONALI:

Institutul de Științe Spațiale (ISS) desfășoară activități de cercetare fundamentală și tehnologică în domeniile fizicii spațiale și cele conexe, pe baza experienței acumulate și a colaborărilor internaționale.  Principalele direcții de cercetare-dezvoltare sunt: Fizică Teoretică și Fizică Matematică, Fizica Energiilor Înalte și Astrofizică, Fizica Astroparticulelor și Cosmologie, Tehnologie spațială și hardware pentru misiuni spațiale sau segmente la sol și procesarea datelor provenite de la sateliți, Experimente, analiză de date și cercetări asupra plasmei spațiale, Microgravitație, Dinamică Spațială și Nanosateliți, Computing pentru aplicații și cercetări spațiale sau terestre și Aplicații ale tehnologiilor spațiale și de telecomunicații. https://www2.spacescience.ro

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP) promovează și dezvoltă activități de cercetare aplicativă multidisciplinară în domeniul industriei textile-confecții și pielărie-încălțăminte-bunuri de consum din cauciuc, pentru agenții economici din sector și pentru alte diverse domenii conexe și cercetări multidisciplinare în domeniul științei patrimoniului dedicate materialelor organice. Este singurul institut național de cercetare-dezvoltare pentru aceste domenii industriale din România. Site oficial: www.incdtp.ro

Institutul Național pentru Fizica Materialelor (IFIM) funcționează ca un Centru de Excelență pentru cercetări fundamentale și aplicate în domeniul fizicii materialelor. IFIM urmează patru direcții majore: Materiale pentru industria de înaltă tehnologie – electronică, comunicaţii şi tehnologia informaţiei, Materiale pentru producerea stocarea şi economisirea energiei, Materiale şi dispozitive pentru industria medicală şi farmaceutică, ştiinţele vieţii, agricultură şi biotehnologii și Materiale pentru aplicaţii în medii deosebite/extreme, materiale ultradure, materiale care să suplinească materiile prime rare. Site oficial: www.infim.ro

Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) desfăşoară activităţi de cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniul laserilor, interacţiei luminii cu materia, plasmei şi acceleratoarelor de electroni.

Aplicaţiile care rezultă din aceste cercetări sunt dezvoltate în parteneriat atât cu institute de cercetare, în cadrul programului naţional de cercetare, cât şi cu parteneri industriali. Principalele arii de cercetare ale INFLPR sunt: Laseri de mare putere şi aplicaţii, Bio/nano fotonică şi nanomateriale și Plasmă de fuziune şi tehnologii bazate pe plasmă. Site oficial: www.inflpr.ro

PARTENERI: Muzeul Național de Artă Contemporană, SAC – Spațiul de Artă Contemporană, Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Scientifica