În prima parte a lunii mai au fost zece zile cu evenimente ce s-au înscris în cadrul Zilelor Muzeului Țării Crișurilor. În deschidere a fost vernisată expoziția foto-documentară „Fericiții episcopi martiri greco-catolici români” la Muzeul Orașului Oradea din Cetate. Expoziția a fost curatoriată de Denisa Săveanu Cărăian, muzeograf al Muzeului Județean Satu Mare, și dedicată cinstirii memoriei episcopilor martiri greco-catolici Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu. Dr. Daniela Bălu, directorul Muzeului Județean Satu Mare, a considerat istoric parteneriatul cu Muzeul Țării Crișurilor – Complex Muzeal pentru această expoziție, care a adus pagini importante din istoria Bisericii greco-catolice, cu date, imagini, informații legate de cei șapte episcopi martiri beatificați la Blaj, în urmă cu șase ani, de către Papa Francisc. În expoziție s-au putut admira exponate din patrimoniul muzeal sătmărean dar și obiecte datorate partenerilor expoziției, printre care cârja episcopală pusă la dispoziție de Episcopia greco-catolică de Oradea, mantia de ceremonie, mitra și reverenda Preasfințitului Valeriu Traian Frențiu.
Zilele Muzeului Țării Crișurilor au continuat cu trei evenimente dedicate Reginei Maria a României. Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române, a susținut în sala de conferințe a muzeului orădean prelegerea „Regina Maria – o româncă adevărată”, după care a prezentat cartea Regina Maria a României. Însemnări zilnice. 1932, Editura Omnium, apărută anul trecut la București, o ediție îngrijită de domnia sa. Alături de Georgeta Filitti a vorbit despre carte și dr. Stejărel Olaru, istoric și director al Editurii Omnium. Georgeta Filitti a precizat că acest volum oferă o cunoaștere nuanțată a personalității Reginei Maria, prezentând și contextul social și politic al României interbelice. Al treilea eveniment a fost vernisarea expoziției „Maria a României, Regină și artistă”. Ocrotitoare a artelor, Regina Maria a României a manifestat și un real talent în pictura decorativă și designul de interior. Expoziția a fost organizată de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal împreună cu Muzeul Național Peleș și a cuprins acuarele pictate de regină, o casetă de argint cu interiorul din lemn natur, o savonieră sau un bol aurit. A fost expus și un bust al reginei realizat de sculptorul Dumitru Paina, dar și macheta statuii din Piața Ferdinand din Oradea, intitulată, Regina Maria cu crini, realizată tot de Dumitru Paina în 2015. Expoziția a fost bogată în fotografii de epocă înfățișând familia regală în diferite ipostaze, inclusiv vizita suveranilor României la Oradea în 23 mai 1919.

Seria de evenimente organizate de instituția muzeală orădeană a inclus și conferința „Niceea – 1700”, susținută de prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Istoric, profesor universitar și academician, specializat în istoria medievală a României și a Europei Centrale și de Sud-Est, Ioan-Aurel Pop a marcat prin conferința sa aniversarea a 1.700 de ani de la primul Conciliu Ecumenic de la Niceea din anul 325 d.Hr., explorând contextul istoric și influențele acelui eveniment asupra lumii creștine.
În paralel s-a desfășurat Târgul de Carte Gaudeamus Radio România. Ajuns la cea de a XI-a ediție, evenimentul organizat la Oradea a prezentat o ofertă de 60 de branduri, prezente în 45 de standuri, pe o suprafață de 780 de metri pătrați. Printre numele prezente la standuri s-au numărat: Nemira, Humanitas, Corint, Polirom, Litera, Casa Cărții, Curtea Veche, Argonaut, Cair Paravel, Paralela 45, Ratio et Revelatio sau Editura Casa. Oferta editorială a târgului a fost bogată. Ea a fost completată de o generoasă selecție de jocuri educative și muzică de calitate. Publicul a avut ocazia de a participa la lansări și prezentări de carte, ateliere și întâlniri cu autori.

Pe parcursul lunii mai s-a desfășurat Festum Varadinum. În cadrul festivalului, timp de mai bine de două săptămâni s-au succedat o mulțime de evenimente. Printre acestea s-au numărat două expoziții de artă fotografică organizate de Asociația Internațională „Euro Foto Art”, una cu lucrările artistului fotograf Kocsis Csaba din Berettyóújfalu, cea de a doua, intitulată „Circuit European”, alcătuită din lucrările artistei fotograf orădene Kenéz Emese Katalin. Tot la Festum Varadinum s-a deschis și expoziția care a marcat 20 de ani de la trecerea în neființă a dr. Indig Ottó (1936–2005), istoric literar, cercetător al culturii, colecționar de artă și mecena orădean. În sălile de expoziții temporare de la etajul II al Palatului Episcopal Romano-Catolic din Oradea a fost vernisată expoziția cu titlul „Colecția care spune o poveste”, o selecție valoroasă din colecția sa de artă și din lucrările sale științifice, alături de opere ale unor remarcabili artiști plastici orădeni. Au fost expuse creații ale lui Balogh István, colaborator al cenaclului Holnap din jurul lui Ady Endre, precum și ale graficienilor Fux Pál și Bölöni Vilmos, cunoscuți scenografi ai teatrului de păpuși din Oradea, dar și lucrări semnate de Urszinyi Mária. Selecția a fost completată de cele mai frumoase piese ale colecției de artă decorativă a familiei.
Orădenii s-au bucurat, de asemenea, de o mulțime de concerte în cadrul festivalului, printre acestea numărându-se seara de jazz cu Mike Parker Trio, concertul lui Fenyő Miklós, cel al trupei Első Emelet sau al formației Moby Dick. Nu au lipsit spectacolele de teatru, proiecțiile speciale de filme, târgul meșteșugăresc sau Classic Car Show, expoziția de automobile de epocă, în Piața Ferdinand.

Sub genericul „Minunata lume nouă” s-au desfășurat Conferințele Dilema la Oradea. Cea de a patra ediție s-a desfășurat pe parcursul a trei zile în Sinagoga Sion și Muzeul Țării Crișurilor. Invitații au vorbit despre schimbările geopolitice, economice și tehnologice prin care trece lumea de acum, pornind de la pandemie, la război și până la dezvoltarea Inteligenței Artificiale. În prima zi, la Sinagoga Sion, diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi a susținut conferința „Grădina desfătărilor. O privire asupra culturii ca obsesie a paradisului pierdut”, despre fascinația Edenului și experiența desăvârșirii, iar Andrei Cornea, profesor la Universitatea din București, a vorbit despre „Atlantida noastră cea de toate zilele”. A doua zi, tot la Sinagoga Sion, poetul și prozatorul Radu Vancu a conferențiat despre „Frumusețea ca răspuns necesar la oroare” lansând întrebarea „De ce fac muzică, poezie, teatru, sculptură cei captivi în Gulag, Holocaust și alte universuri ale exterminării?”. Profesorul universitar Adriana Babeți a revenit la Oradea având ca subiect scriitorii din această parte a Europei care nu au avut viziuni paradisiace, salvatoare, ci, în secolul XX, atunci când au imaginat viitorul, au creat mai ales distopii. În cea de a treia zi conferințele au avut loc la Muzeul Țării Crișurilor. Cosmin Popa, istoric, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european, a vorbit despre răsturnarea valorilor în Rusia, datorată eforturilor regimului politic de a modela societatea potrivit necesităților războiului. Theodor Paleologu, eseist, profesor, diplomat și om politic român, a avut ca subiect „visul care a inspirat fondarea Americii și despre versiunea lui actuală: trumpismul”.
Un alt eveniment important al lunii mai a fost sărbătorirea împlinirii a 100 de ani de la înființarea Școlii de Arte „Francisc Hubic”. Momentul a fost marcat mai întâi prin expoziția HubicART100, realizată de secțiunile de arte plastice ale școlii, și apoi printr-un concert susținut de cursanți, absolvenți și profesori ai școlii. Evenimentul a fost prezentat de prof. Narcisa Midoschi, iar invitații speciali au fost Eliza Seche, strănepoata preotului, compozitorului și dirijorului Francisc Hubic și Corul Buna Vestire – Francisc Hubic. Momentul culminant al centenarului a avut loc la Teatrul „Regina Maria” din Oradea, printr-un concert aniversar grandios prezentat de Iuliana Tudor. Momente artistice au beneficiat de acompaniamentul Orchestrei „Rapsodia Bihoreană”, dirijor Liviu Buțiu și Art Band, conducerea muzicală aparținându-i lui Cristian Moldoveanu.
Radu Vancu are dreptate: frumusețea e un răspuns necesar față de oroare. Din păcate sau din nefericire, acest răspuns nu e și suficient. Altminteri, oroarea nu ar mai fi atât de prezentă în viețile noastre, în forme parțial impredictibile. Sunt situații chiar în care esteticul ne și acomodează cu răul, dovadă stând perfecta îndreptățire a esteticii urâtului, cu forme ce merg de la kitsch-ul cotidian și până la grotescul monstruos de tip Goya. Se pare că omul are o vocație a suferinței, pentru care frumusețea e când terapie, când catalizator.