{"id":9991,"date":"2024-03-06T10:35:03","date_gmt":"2024-03-06T07:35:03","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9991"},"modified":"2024-06-03T10:28:17","modified_gmt":"2024-06-03T07:28:17","slug":"poftiti-la-masa-traduceri-literare-si-gastronomie-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9991","title":{"rendered":"Pofti\u021bi la mas\u0103: traduceri literare \u0219i gastronomie (III)"},"content":{"rendered":"\n

Bunicile mele din zona Tecuciului aveau o vorb\u0103 cu care \u00eei f\u0103ceau pe nepo\u021bi s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 imediat la mas\u0103: \u201eDac\u0103 nu veni\u021bi acum, v\u0103 leg lingurile la g\u00e2t!\u201d Cuvintele acestea rostite pe un ton vag amenin\u021b\u0103tor aveau mereu efectul scontat. Nu c\u0103 ne-ar fi stat r\u0103u cu lingurile la g\u00e2t, dar era clar c\u0103 bunicile nu puneau masa de dou\u0103 ori. Am crescut, a\u0219adar, printre oameni care folosesc expresii idiomatice \u00een mod curent, ceea ce \u00eemi doresc s\u0103 g\u0103sesc \u0219i prin c\u0103r\u021bile pe care le citesc. Le presar uneori \u00een conversa\u021bii \u0219i nu o dat\u0103 mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fie nevoie s\u0103 explic ce \u00eenseamn\u0103 expresia respectiv\u0103. Probabil este ca \u0219i cum ai sim\u021bi pe limb\u0103 un bob de ceva, \u00eel spargi \u00eentre din\u021bi, \u00ee\u021bi place gustul, dar nu \u0219tii ce este.<\/p>\n\n\n\n

Am participat recent la un atelier de scriere creatoare organizat de atelierele Mornin\u2019 Poets, \u00een cadrul c\u0103ruia am primit ca tem\u0103 de la poetul Radu Andriescu s\u0103 scriem ceva pornind de la tandoori masala<\/em>. Un grup de vocale \u0219i consoane, care poate nu ne spune nimic la prima vedere. Scopul pedagogic a fost s\u0103 ne d\u0103m seama p\u00e2n\u0103 unde putem merge cu un vocabular opac \u00een alc\u0103tuirea unui text literar. Vrem s\u0103 intimid\u0103m cititorii cu termeni care trebuie c\u0103uta\u021bi \u00een dic\u021bionar? Sau este mai bine s\u0103 folosim cuvinte c\u00e2t mai simple \u0219i explica\u021bii ca s\u0103 ne \u00een\u021beleag\u0103 lumea? Vrem s\u0103 st\u00e2rnim curiozitate sau s\u0103 menaj\u0103m?<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de a c\u0103uta pe Google, b\u0103nuiam c\u0103 tandoori masala<\/em> poate fi un termen culinar. \u00cencercasem mai demult tikka masala<\/em>, puiul acela condimentat servit cu orez \u00een stil asiatic, devenit celebru \u00een occident. \u00cen lumea asiatic\u0103, masala<\/em> este un termen generic pentru \u201eamestec de condimente\u201d. Am intrat \u0219i pe YouTube, unde am urm\u0103rit c\u00e2teva filmule\u021be despre numeroasele ingrediente care compun mixul, folosit pentru a g\u0103ti c\u0103rneturi cu legume \u00eentr-un tandoor<\/em>, adic\u0103 un cuptor cilindric din lut, ceramic\u0103 sau metal. \u0218i uite a\u0219a a intrat un termen nou \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 a prezentului.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre lectur\u0103, hran\u0103 \u0219i emo\u021bii exist\u0103 o interac\u021biune complex\u0103. De multe ori, lectura poate influen\u021ba modul \u00een care percepem \u0219i ne raport\u0103m la ceea ce m\u00e2nc\u0103m \u0219i bem, la rela\u021biile cu ceilal\u021bi \u00een context culinar. De exemplu, o carte care descrie cu lux de am\u0103nunte mesele delicioase sau buc\u0103t\u0103ria tradi\u021bional\u0103 dintr-o anumit\u0103 cultur\u0103 poate s\u0103 ne stimuleze apetitul \u0219i s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 ne sim\u021bim mai receptivi fa\u021b\u0103 de gusturi \u0219i experien\u021be culinare noi. O alta care trateaz\u0103 despre cum supravie\u021buiesc oamenii \u00een condi\u021bii de lipsuri \u0219i foamete ne poate st\u00e2rni teama, ne pune pe g\u00e2nduri \u0219i ne face mai empatici sau mai egoi\u0219ti. A\u0219a cum alimentele ne influen\u021beaz\u0103 starea de spirit, la fel \u0219i lectura ne poate spori starea de bine sau, dimpotriv\u0103, poate conduce la sentimente \u0219i senza\u021bii r\u0103scolitoare sau chiar nepl\u0103cute. Pe de alt\u0103 parte, hrana ne poate afecta modul \u00een care ne sim\u021bim c\u00e2nd citim. Consumul excesiv de alimente nes\u0103n\u0103toase poate crea senza\u021bii de greutate sau somnolen\u021b\u0103, afect\u00e2ndu-ne capacitatea de concentrare.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 depinde at\u00e2t de ceea ce punem \u00een gur\u0103 sau inhal\u0103m, c\u00e2t \u0219i de cum ne hr\u0103nim ochii \u0219i urechile. Imaginile armonioase, fie descrise \u00een cuvinte, fie \u00een imagini statice sau \u00een mi\u0219care, ne hr\u0103nesc sim\u021bul vizual, ne cultiv\u0103 modul \u00een care percepem ceea ce vedem \u00een jur, nel\u0103s\u00e2ndu-ne indiferen\u021bi atunci c\u00e2nd ne iese \u00een cale ceva frumos sau ceva ur\u00e2t. Sunetele pl\u0103cute, fie muzic\u0103, fie sunete din natur\u0103, fie o pies\u0103 radiofonic\u0103, ne modeleaz\u0103 experien\u021ba auditiv\u0103, ne fac mai sensibili \u0219i ne ajut\u0103 s\u0103 reac\u021bion\u0103m \u00eengrijora\u021bi atunci c\u00e2nd cacofonia ia amploare.<\/p>\n\n\n\n

Prin traducere, c\u0103r\u021bile ap\u0103rute \u00een alte limbi ne deschid u\u0219i spre alte spa\u021bii culturale. Una d\u0103 spre o buc\u0103t\u0103rie de apartament unde se aude coreean\u0103, alta spre un restaurant unde se vorbe\u0219te portughez\u0103, una spre gr\u0103dina cu zarzavaturi unde un peruan ascult\u0103 muzic\u0103 la c\u0103\u0219ti, alta spre o m\u0103cel\u0103rie de unde r\u0103sun\u0103 comenzi \u00een german\u0103 \u0219i alta spre lanul unde s-a cultivat porumb \u0219i tractori\u0219tii sunt chinezi. Cum afl\u0103m pe ce lume tr\u0103im dac\u0103 nu deschidem ochii c\u00e2t cepele? Cum s\u0103 facem s\u0103 nu ni se lungeasc\u0103 urechile de foame?<\/p>\n\n\n\n

De aceast\u0103 dat\u0103, platoul cu traduceri literare ne transport\u0103 \u00een Japonia, Norvegia, Africa de Sud \u0219i, la \u00eentoarcere, ne aduce \u00een comunitatea maghiar\u0103 din Transilvania. Poft\u0103 bun\u0103 de\u2026 lectur\u0103!<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

R\u0103spund anchetei:<\/h4>\n\n\n\n

Camelia Preda, Raluca Daniela Duinea<\/strong>, Felicia Mardale<\/strong> \u0219i Ildik\u00f3 G\u00e1bos-Foar\u021b\u0103<\/strong><\/h5>\n\n\n\n
\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n

Camelia Preda<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
traduc\u0103toare din limba spaniol\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen numeroase culturi se crede c\u0103 este de bun augur s\u0103 consumi anumite alimente cu ocazia unor evenimente importante. Cultura japonez\u0103 nu face excep\u021bie de la aceast\u0103 tendin\u021b\u0103, c\u0103ci at\u00e2t prepararea, c\u00e2t \u0219i transportul \u0219i consumul alimentelor se bucur\u0103 de o aten\u021bie deosebit\u0103. \u00cen recenta sa lucrare, Maneki Neko: cartea japonez\u0103 a norocului<\/em><\/a> (Humanitas, 2023), Nobuo Suzuki realizeaz\u0103 o interesant\u0103 incursiune \u00een tradi\u021biile \u0219i obiceiurile nipone, pentru a dezv\u0103lui publicului convingerile \u0219i atitudinile legate de noroc din Japonia. De men\u021bionat c\u0103 Nobuo Suzuki este pseudonimul sub care semneaz\u0103 Francesc Miralles \u0219i H\u00e9ctor Garc\u00eda, autorii bestsellerului Ikigai: secrete japoneze pentru o via\u021b\u0103 lung\u0103 \u0219i fericit\u0103<\/em><\/a> (Humanitas, 2017).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u021aara Soarelui-R\u0103sare se obi\u0219nuie\u0219te ca \u00een prima zi a anului s\u0103 se consume preparate tradi\u021bionale denumite osechi<\/em> (m\u00e2nc\u0103ruri de Anul Nou), care se g\u0103tesc \u00een ultimele zile ale anului precedent, fiind considerat\u0103 de r\u0103u augur prepararea m\u00e2nc\u0103rii \u00een primele zile ale anului. Exist\u0103 o singur\u0103 excep\u021bie: se poate g\u0103ti oz\u014dni, <\/em>o sup\u0103 cu mochi<\/em>, tipic\u0103 acestei s\u0103rb\u0103tori. Cu toate c\u0103 \u00een vechime \u00een fiecare cas\u0103 se g\u0103teau propriile m\u00e2nc\u0103ruri osechi<\/em>, \u00een prezent, \u00eentruc\u00e2t procesul prepar\u0103rii este laborios, multe familii prefer\u0103 s\u0103 le cumpere din magazine specializate. Atunci c\u00e2nd sunt achizi\u021bionate, preparatele osechi<\/em> cuprind feluri variate de m\u00e2ncare servite \u00een cutii j\u016bbako<\/em>, compartimentate, cu capac l\u0103cuit \u0219i u\u0219or de transportat \u00een siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Simbolismul ingredientelor a fost asociat cu norocul \u00een special datorit\u0103 pronun\u021biei lor, similar\u0103 unor ur\u0103ri de bine \u00een japonez\u0103. Astfel, algele kombu<\/em> fac \u00eentotdeauna parte din meniu, c\u0103ci fonetismul acestui termen este foarte asem\u0103n\u0103tor cu cel al lui yorokobu<\/em>, \u201ea fi fericit\u201d. Nu lipse\u0219te nici fasolea neagr\u0103 sau kuromame<\/em>, c\u0103ci mame <\/em>\u00eenseamn\u0103 \u201es\u0103n\u0103tate\u201c. Kazunoko<\/em>, icrele de hering, se consum\u0103 pentru ca anul nou s\u0103 aduc\u0103 \u00een familie copii: kazu <\/em>\u00eenseamn\u0103 \u201enum\u0103r\u201d, iar ko<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u201ecopil\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 fonetic\u0103, alimentele pot avea conota\u021bii pozitive datorit\u0103 formelor ingredientelor; osechi<\/em> include frig\u0103rui de creve\u021bi, simbol al longevit\u0103\u021bii \u00een munc\u0103, c\u0103ci japonezii \u00ee\u0219i doresc s\u0103 poat\u0103 lucra toat\u0103 via\u021ba, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd li se \u00eenconvoaie spatele asemenea creve\u021bilor. R\u0103d\u0103cina de lotus, un tubercul care atunci c\u00e2nd este t\u0103iat felii are orificii dantelate, este foarte popular\u0103 \u00een r\u00e2ndul japonezilor, care sper\u0103 ca \u00een acest fel s\u0103 devin\u0103 vizionari mul\u021bumit\u0103 acelor deschiz\u0103turi care las\u0103 s\u0103 se vad\u0103 prin ele.<\/p>\n\n\n\n

Un desert modern, celebra ciocolat\u0103 Kit Kat, devenit\u0103 foarte popular\u0103 \u00eenc\u0103 din anii \u201970, s-a transformat \u00eentr-o amulet\u0103 norocoas\u0103, fiind oferit unei persoane care dore\u0219te s\u0103 promoveze un examen. Principalul motiv o reprezint\u0103 denumirea, care \u00een japonez\u0103 se pronun\u021b\u0103 kitto katto,<\/em> foarte similar cu expresia japonez\u0103 kitto katsu, <\/em>semnific\u00e2nd \u201esigur vom c\u00e2\u0219tiga\u201d. Kit Kat a exploatat coinciden\u021ba fericit\u0103 a pronun\u021biei similare cu cea a expresiei legate de reu\u0219it\u0103 \u0219i a introdus \u00een reclame imagini cu diverse amulete ale norocului, asigur\u00e2ndu-se c\u0103 unul din trei studen\u021bi primea un Kit Kat \u00eenaintea unui examen important. Popularitatea acestui produs \u00een Japonia a f\u0103cut ca aceast\u0103 \u021bar\u0103 s\u0103 produc\u0103 cea mai mare varietate de arome de Kit Kat, dintre care putem men\u021biona sortimentele cu gust de ceai matcha<\/em>, c\u0103p\u0219uni, cheesecake<\/em>, gr\u00e2u, biscui\u021bi, cacao, piersic\u0103, pepene galben, fistic, mango, portocal\u0103, zmeur\u0103, banan\u0103 \u0219i caramel, fructul pasiunii, m\u0103r, cartof dulce \u0219i chiar vin spumant.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n

Raluca Daniela Duinea<\/strong><\/strong><\/h4>\n\n\n\n
traduc\u0103toare din limba norvegian\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nils-\u00d8ivind Haagensen, scriitorul norvegian al c\u0103rui roman E a ta?<\/em><\/a> a ap\u0103rut \u00een 2023 la editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103 \u00een traducerea mea, \u00eemplete\u0219te ingenios trama narativ\u0103 cu elemente culinare din buc\u0103t\u0103ria \u021b\u0103rii sale. Ac\u021biunea se petrece pe o insul\u0103, \u00eentr-un fiord, \u00een afara ora\u0219ului Oslo, la o cas\u0103 de vacan\u021b\u0103 unde Malin, mama unei feti\u021be pe nume Eira, \u00ee\u0219i serbeaz\u0103 ziua de na\u0219tere. Este important de subliniat mesajul pe care aceasta i-l trimite lui Are, protagonistul romanului, atunci c\u00e2nd \u00eel invit\u0103 la ziua ei: \u201eE pl\u0103cut, sunt oameni frumo\u0219i, m\u00e2ncare bun\u0103.\u201d \u00cen plus, Eira, feti\u021ba de \u0219ase ani\u0219ori, \u00eei propune mamei s\u0103 coac\u0103 rundstykker<\/em>, un fel de chifle, \u201edin moment ce avem o zi de na\u0219tere azi\u201d. \u201eDa, aprob\u0103 mama \u0219i o s\u0103 fac p\u00e2ine.\u201d Norvegienii sunt iubitori de p\u00e2ine, \u00een special p\u00e2ine de cas\u0103, iar chiflele sunt o alternativ\u0103 mai practic\u0103 la p\u00e2ine.<\/p>\n\n\n\n

Un alt cadru ne-o prezint\u0103 pe Eira care m\u0103n\u00e2nc\u0103 p\u00f8lser i lompe<\/em>, un fel de hotdog tradi\u021bional norvegian \u00eenvelit \u00eentr-o lipie f\u0103cut\u0103 din cartofi, f\u0103in\u0103 \u0219i sare, servit mai ales pe 17 mai, ziua na\u021bional\u0103 a Norvegiei.<\/p>\n\n\n\n

Observ\u0103m adesea c\u0103 Are nu se simte \u00een largul lui \u00een mijlocul acestei \u201eadun\u0103turi de oameni\u201d, care \u201evor doar s\u0103 m\u0103n\u00e2nce pe s\u0103turare, sorb, mu\u0219c\u0103, mestec\u0103, \u00eenghit, mascheaz\u0103 un r\u00e2g\u00e2it\u201d. \u00cen schimb, b\u0103rbatul este absorbit de micu\u021ba Eira \u0219i de \u00eentreb\u0103rile pe care aceasta i le adreseaz\u0103, \u00een special atunci c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00een prezen\u021ba lui. Trebuie punctat faptul c\u0103 accentul se pune pe preferin\u021bele culinare ale feti\u021bei. De exemplu, o dat\u0103 ea \u00eel \u00eentreab\u0103 pe Are dac\u0103 \u00eei place spanacul, apoi o surprindem servind terci cu ov\u0103z, havregryn<\/em> sau aledyn<\/em>, cum \u00eei spunea Are c\u00e2nd era mic, chiar \u0219i pizza sau macaroane. Afl\u0103m c\u0103 b\u0103rbatul este mare iubitor de cafea, un lucru normal \u00een Norvegia, o \u021bar\u0103 dintre cele mai mari consumatoare de cafea. B\u0103utura preferat\u0103 a Eirei este Farris<\/em>-ul ro\u0219u, o marc\u0103 de ap\u0103 mineral\u0103 cu zmeur\u0103 \u0219i rodie, iar lui Are \u00eei place Farris<\/em>-ul albastru. \u00cen plus, la micul dejun, Malin \u201eaduce bacon \u0219i ou\u0103, ro\u0219ie \u0219i castravete\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Episoadele pline de umor \u0219i entuziasm sunt acelea c\u00e2nd b\u0103rbatul se afl\u0103 \u00een compania feti\u021bei care la un moment dat \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103 pepene verde cu toat\u0103 fa\u021ba\u201d. B\u0103rbatul ia \u0219i el o felie de pepene, urm\u00e2nd ca la cin\u0103 s\u0103 consume friptur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De men\u021bionat este \u0219i c\u0103 pentru norvegieni cea mai important\u0103 mas\u0103 a zilei este cina. Masa de pr\u00e2nz, care pentru al\u021bii este cea mai consistent\u0103, pentru norvegieni este format\u0103 fie dintr-o gofr\u0103, fie dintr-un sendvi\u0219 deschis, sm\u00f8rbr\u00f8d<\/em>, adic\u0103 o felie de p\u00e2ine (br\u00f8d<\/em>) cu pu\u021bin unt (sm\u00f8r<\/em>), cu \u0219unc\u0103, felii de somon afumat, o frunz\u0103 de salat\u0103 etc. Totu\u0219i, afl\u0103m c\u0103 Are m\u0103n\u00e2nc\u0103 fructe de mare la masa de pr\u00e2nz. De obicei, p\u00e2n\u0103 la ora cinei, nu se pomene\u0219te mai nimic despre vreun fel de m\u00e2ncare pentru adul\u021bi, ci eventual doar despre c\u00e2teva pahare cu suc, vin, vodc\u0103, bere, cafea, ceai cu ghea\u021b\u0103, pepenele verde \u0219i c\u00e2teva trabucuri ocazionale, pentru relaxare. Simplitatea scandinav\u0103 se reflect\u0103 astfel \u00een preferin\u021bele culinare ale feti\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Timpul pe care Are \u00eel petrece cu Eira, cel mai adesea atunci c\u00e2nd ea ron\u021b\u0103ie ceva, sunt clipe de destindere, dar \u0219i momente \u00een care ies la iveal\u0103 impasul existen\u021bial, imaginea copilului nen\u0103scut \u0219i urmele ad\u00e2nci ale trecutului. Totu\u0219i, replicile haioase ale Eirei \u0219i atitudinea ei pozitiv\u0103 \u0219i inocent\u0103 par s\u0103 detensioneze problemele care \u00eel macin\u0103 pe Are, motiv pentru care cei doi devin cei mai buni prieteni, mai ales \u00een context culinar.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n

Felicia Mardale<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
traduc\u0103toare din limba englez\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Romanul Dezonoare<\/em><\/a> de J. M. Coetzee (Humanitas, 2017) ne poart\u0103 \u00een Africa de Sud \u0219i ne expune o serie de rela\u021bii dramatice \u00een c\u00e2teva spa\u021bii asociate cu hrana: restaurantul, buc\u0103t\u0103ria, sufrageria, pia\u021ba \u0219i ferma. Acestea devin cadre de punere \u00een scen\u0103 a unor emo\u021bii puternice. Povestea se \u021bese \u00een jurul aventurii pe care profesorul de literatur\u0103 David Laurie o are cu una dintre studentele lui, Melanie Isaacs. Ceea ce pare o pedeaps\u0103 nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103: Lucy, fiica lui, este atacat\u0103 de trei africani la ferma unde a decis s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 munceasc\u0103. Totu\u0219i, din punct de vedere moral, nara\u021biunea ne conduce dincolo de conflictul etnorasial.<\/p>\n\n\n\n

Contrar a\u0219tept\u0103rilor,restaurantul nu este \u00een primul r\u00e2nd locul unde se m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u0219i se bea, ci unul unde personajele se tatoneaz\u0103, unde familiile, prietenii sau colegii de serviciu ies la mas\u0103 mai ales ca s\u0103 stea de vorb\u0103. Cele mai consistente scene de acest fel sunt acelea \u00een care David se vede cu fosta lui so\u021bie \u0219i discut\u0103 situa\u021bia lui \u00eenainte \u0219i dup\u0103 ce este concediat. Dac\u0103 din prima lor discu\u021bie reiese c\u0103 profesorul este gata-gata s\u0103 piard\u0103 controlul, fiindc\u0103 lumea \u00eencepe s\u0103 afle despre rela\u021bia lui cu studenta, din a doua rezult\u0103 degradarea \u00een care se afund\u0103, respins \u0219i de comunitatea academic\u0103, \u0219i de cea african\u0103. Tot la restaurant se consult\u0103 cu fosta so\u021bie \u0219i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Lucy, dac\u0103 aceasta este sau nu \u00een siguran\u021b\u0103 la ferm\u0103. Deci nu conteaz\u0103 deloc ce au pe mas\u0103, ci ideile pe care le vehiculeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Buc\u0103t\u0103ria, \u00een schimb, este un spa\u021biu destinat unor sentimente mult mai intense. C\u00e2nd David o invit\u0103 pe Melanie la el acas\u0103, din buc\u0103t\u0103rie aduce el biscui\u021bi \u0219i br\u00e2nz\u0103, dar \u0219i o sticl\u0103 de Meerlust. Fraza urm\u0103toare, care ne-o prezint\u0103 pe student\u0103 cu ochii la titlurile din bibliotec\u0103, nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103toare: scriitorul \u0219tie ce face c\u00e2nd juxtapune gust\u0103rile, vinul \u0219i c\u0103r\u021bile \u00een acela\u0219i paragraf. Toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mediul urban, c\u0103ci la ferm\u0103 lucrurile stau cu totul altfel. \u00cen buc\u0103t\u0103rie ia David b\u0103taie \u0219i este t\u00e2r\u00e2t pe gresie \u0219i acolo i se d\u0103 foc p\u00e2n\u0103 \u00ee\u0219i pierde cuno\u0219tin\u021ba. Acolo o atac\u0103 africanii pe Lucy l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 frigiderul deschis \u0219i alimentele aruncate \u00een dezordine pe jos. \u00cen fine, tot acolo \u00ee\u0219i spal\u0103 David la chiuvet\u0103 cenu\u0219a ru\u0219inii r\u0103mas\u0103 pe cap.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i spa\u021bii pentru conciliere: sufrageria. Din proprie ini\u021biativ\u0103, David merge \u00een vizit\u0103 la familia mic-burghez\u0103 a Melaniei, ca s\u0103-\u0219i prezinte scuzele. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 ace\u0219tia nu consum\u0103 alcool, le aduce o sticl\u0103 de vin din care ajunge s\u0103 bea singur. Dup\u0103 ce gazda pune felurile de m\u00e2ncare pe mas\u0103, to\u021bi \u00eencep s\u0103 se roage, ceea ce \u00eel face pe David s\u0103 se simt\u0103 \u0219i mai str\u0103in, imagin\u00e2ndu-\u0219i c\u0103 trupul s\u0103u st\u0103 \u00eentins pe mas\u0103 ca la disec\u021bie. Taifasul despre traiul la ferm\u0103 nu dep\u0103\u0219e\u0219te bunul sim\u021b, astfel \u00eenc\u00e2t via\u021ba \u00een mediul rural pare simpl\u0103 c\u00e2nd, de fapt, este plin\u0103 de surprize.<\/p>\n\n\n\n

Pia\u021ba este un excelent spa\u021biu de integrare \u00eentre etnii, rase \u0219i clase, unde Lucy se afl\u0103 \u00een elementul ei, iar clien\u021bii o \u0219tiu dup\u0103 numele mic. Este locul unde fermierii de tip nou \u00ee\u0219i expun produc\u021bia \u0219i socializeaz\u0103. C\u00e2nd Lucy nu se simte bine ca s\u0103 mearg\u0103 la pia\u021b\u0103, o \u00eenlocuie\u0219te tat\u0103l ei, David, care ajunge s\u0103 stea de aceea\u0219i parte a tarabei cu Petrus, liderul african informal de la ferma unde Lucy practic\u0103 apicultura \u0219i horticultura.<\/p>\n\n\n\n

Prin forjare narativ\u0103 \u0219i exerci\u021bii de imagina\u021bie, aceste spa\u021bii nu sunt impermeabile, ci se \u00eentrep\u0103trund. De exemplu, dup\u0103 c\u00e2teva ore petrecute \u00een spatele tarabei, Lucy \u0219i David se duc la restaurant \u0219i vorbesc despre viitor. Situate la distan\u021b\u0103 din punct de vedere geografic, ferma \u0219i cafeneaua sunt al\u0103turate din punct de vedere narativ, unul dintre scopuri fiind acela de a reconstrui leg\u0103tura pierdut\u0103 dintre natura rural\u0103 \u0219i civiliza\u021bia urban\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
\n

Ildik\u00f3 G\u00e1bos-Foar\u021b\u0103<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
traduc\u0103toare din limba maghiar\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Djata, protagonistul romanului Regele alb<\/em><\/a> de Gy\u00f6rgy Dragom\u00e1n (Polirom, 2008), este un b\u0103iat de unsprezece ani din comunitatea maghiar\u0103 din Transilvania. \u00centr-o diminea\u021b\u0103, \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 este ziua de na\u0219tere a mamei. Fiindc\u0103 tat\u0103l nu este acas\u0103, ca s\u0103-i aduc\u0103 flori ca de obicei, b\u0103iatul se treze\u0219te \u00een zori \u0219i d\u0103 fuga s\u0103 taie un bra\u021b de lalele din spa\u021biul public, ca s\u0103-i fac\u0103 un buchet frumos. Pune florile \u00eentr-un borcan mare de mur\u0103turi g\u0103sit \u00een c\u0103mar\u0103, dar mama lui, c\u00e2nd le vede pe masa din buc\u0103t\u0103rie, face o grimas\u0103 \u00eendurerat\u0103 cu g\u00e2ndul la so\u021bul absent. \u00cel \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 str\u00e2ns pe b\u0103iat \u0219i \u00eei dau lacrimile.<\/p>\n\n\n\n

Cum stau ei a\u0219a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi, sun\u0103 cineva la u\u0219\u0103. Sunt b\u0103ie\u021bii cu ochi alba\u0219tri care au venit s\u0103 vad\u0103 ce mai face tovar\u0103\u0219a. Scena continu\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103rie, unde, nervoas\u0103, mama tr\u00e2nte\u0219te cana din care bea ap\u0103. Unul dintre oaspe\u021bii nedori\u021bi o tracaseaz\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu so\u021bul transferat pe \u0219antierul unde se construie\u0219te Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103 \u0219i, ca s\u0103-\u0219i arate mu\u0219chii, \u00eei smulge sertarul cu tac\u00e2muri din bufet, \u00eempr\u0103\u0219tiindu-le prin camer\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Amestecul de tandre\u021be \u0219i furie din spa\u021biul intim al buc\u0103t\u0103riei ne arat\u0103 amploarea intruziunii reprezentan\u021bilor statului totalitar \u00een via\u021ba personal\u0103 a unei tinere familii dintr-un or\u0103\u0219el de provincie.<\/p>\n\n\n\n

De dou\u0103 ori pe an, Djata este invitat la bunicii paterni. Se duce singur, de ziua lui de na\u0219tere \u0219i de ziua onomastic\u0103. \u00cei viziteaz\u0103 a\u0219a de rar pentru c\u0103 ace\u0219tia nu o sufer\u0103 pe nora lor. Din cauza caracterului ei rebel \u0219i a revoltei fa\u021b\u0103 de legile statului, bunicul, fost secretar de partid, a avut probleme pe linie profesional\u0103 \u0219i uite, fiul s\u0103u, tat\u0103l lui Djata, a fost trimis for\u021bat la canal. Cu ocazia celei mai recente vizite a nepotului, bunicul \u00eel prime\u0219te cu cornule\u021be cam tari \u0219i muceg\u0103ite \u0219i \u00eei \u00eentinde primul p\u0103h\u0103rel cu vin, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2ndu-l c\u00e2nd s\u0103 spun\u0103 servus \u0219i cum se face bruder\u0219aftul. Buc\u0103t\u0103ria este locul unde bunicul \u00eei propune s\u0103-\u0219i vorbeasc\u0103 la pertu. Gata cu \u201edumneavoastr\u0103\u201d. \u0218i \u00eei pune pe mas\u0103 o pu\u0219c\u0103 veche Luger \u0219i \u00eei arat\u0103 cum s\u0103 o manevreze, iar apoi, \u00een curte, cum s\u0103 \u021bineasc\u0103 \u0219i s\u0103 trag\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Fiindc\u0103 mama lui Djata a fost concediat\u0103 din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, ea lucreaz\u0103 clandestin de acas\u0103, corect\u00e2nd lucr\u0103rile de la clas\u0103 ale fostelor colege de cancelarie, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 o ajute \u00een acest fel. De ziua lui Djata, \u00eei face un tunel de castane cu fri\u0219c\u0103, desertul preferat al b\u0103iatului. Cel mic abia a\u0219teapt\u0103 s\u0103-\u0219i termine temele, ca s\u0103 guste din el.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre timp, la u\u0219\u0103 sun\u0103 un v\u00e2nz\u0103tor ambulant, un b\u0103iat iste\u021b de nici \u0219apte ani pe nume Marius, \u00eenc\u0103rcat cu linguri \u0219i cu\u021bite, f\u0103c\u0103le\u021be \u0219i umera\u0219e din lemn. Djata vrea s\u0103-l alunge, dar mama lui \u00eel invit\u0103 \u00een cas\u0103, afl\u0103 c\u0103 are \u0219apte fra\u021bi \u0219i \u00eel pune la mas\u0103. S\u0103rb\u0103toritul nu vede cu ochi buni c\u0103 Marius \u00eenfulec\u0103 felie dup\u0103 felie din tunelul lui de castane. Totu\u0219i, micul oaspete este singurul care \u00eei ureaz\u0103 \u201eLa mul\u021bi ani\u201d \u0219i \u00eei face \u0219i un cadou, un cu\u021bit din lemn, pentru care Djata, de nevricos ce este, nici m\u0103car nu-i mul\u021bume\u0219te. \u201eS\u0103 fiu fericit c\u0103 nu \u0219tiu ce-i aia foame\u201d, aceasta este lec\u021bia de generozitate pe care o \u00eenva\u021b\u0103 \u00een cele din urm\u0103 Djata de la mama lui.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
Citi\u021bi PRIMA<\/a> \u0219i A DOUA<\/a> \u0219i A PATRA<\/a> parte a seriei ARTLIT \u201ePofti\u021bi la mas\u0103\u201d.<\/h5>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Fotografie reprezentativ\u0103 de la Alena Shekhovtcova, Pexels.com<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bunicile mele din zona Tecuciului aveau o vorb\u0103 cu care \u00eei f\u0103ceau pe nepo\u021bi s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 imediat la mas\u0103: \u201eDac\u0103 nu veni\u021bi acum, v\u0103 leg lingurile la g\u00e2t!\u201d Cuvintele acestea rostite pe un ton vag amenin\u021b\u0103tor aveau mereu efectul scontat. Nu c\u0103 ne-ar fi stat r\u0103u cu lingurile la g\u00e2t, dar era clar c\u0103 bunicile nu puneau masa de dou\u0103 ori. Am crescut, a\u0219adar, printre oameni care folosesc expresii idiomatice \u00een mod curent, ceea ce \u00eemi doresc s\u0103 g\u0103sesc \u0219i prin c\u0103r\u021bile pe care le citesc. Le presar uneori \u00een conversa\u021bii \u0219i nu o dat\u0103 mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":294,"featured_media":10000,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[349,1950],"tags":[365,1840,447,1841,2035,2034,2032,1846,2033,2031],"coauthors":[1949],"class_list":["post-9991","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anchete","category-artlit","tag-ancheta","tag-artlit","tag-felicia-mardale","tag-gastronomie","tag-gyorgy-dragoman","tag-ildiko-gabos-foarta","tag-j-m-coetzee","tag-monica-manolachi","tag-nils-oivind-haagensen","tag-raluca-daniela-duinea"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/03\/pexels-alena-shekhovtcova-6941028.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9991","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/294"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9991"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9991\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10628,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9991\/revisions\/10628"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10000"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9991"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9991"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9991"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9991"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}