{"id":9929,"date":"2024-02-27T15:14:36","date_gmt":"2024-02-27T12:14:36","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9929"},"modified":"2024-02-27T15:14:41","modified_gmt":"2024-02-27T12:14:41","slug":"barbatul-fara-cap-tatal-fara-capatai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9929","title":{"rendered":"B\u0103rbatul f\u0103r\u0103 cap, tat\u0103l f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Lavinica Mitu, B\u0103rbatul f\u0103r\u0103 cap<\/em>, Editura Polirom, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Volumul de proz\u0103 scurt\u0103 B\u0103rbatul f\u0103r\u0103 cap<\/em> al Lavinic\u0103i Mitu este cel mai bun exemplu pentru a ilustra ideea de scris terapeutic sau, ca s\u0103 folosesc o sintagm\u0103 la mod\u0103, de a-\u021bi exorciza demonii interiori prin scris. Intime \u0219i confesive, textele formeaz\u0103 imaginea unei copil\u0103rii traumatizante, dominate de rela\u021bia dificil\u0103 cu un tat\u0103 abuziv, dar induc\u00e2nd \u0219i ideea de oscila\u021bie \u00eentre acceptarea reac\u021biei fire\u0219ti de respingere \u0219i dorin\u021ba eroinei de a-\u0219i ierta p\u0103rintele.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i este un volum de debut, \u00eenc\u0103 de la primele texte se remarc\u0103 maturitatea stilului narativ, foarte eficient \u00een a transmite st\u0103ri complexe prin cuvinte pu\u021bine \u0219i pu\u021bin preten\u021bioase. De fapt, se intuie\u0219te o adev\u0103rat\u0103 obsesie pentru cuvintele simple, c\u00e2te unul fiind ales pentru a fi explicat, conform defini\u021biei din Dic\u021bionarului Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne, \u00een fiecare text. Acest artificiu este sprijinit de c\u00e2teva paragrafe ale unei povestiri \u00een care eroina vorbe\u0219te despre felul \u00een care se folosea de respectivul instrument, pentru temele \u0219colare.<\/p>\n\n\n\n

Povestirile sunt, cu pu\u021bine excep\u021bii, foarte scurte, rezum\u00e2ndu-se la c\u00e2teva cadre, uneori conectate, alteori discrete, care \u00eempreun\u0103 transmit senza\u021bii, cele mai multe fiind plasate \u00een perioada copil\u0103riei eroinei, \u00een austeritatea anilor \u201880. Cei dintre noi care am prins acea perioad\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 apropiat\u0103 de cea a eroinei vom rela\u021biona mai puternic cu imaginile ma\u0219inii manuale de sp\u0103lat sau a apei \u00eenc\u0103lzite pe aragaz, \u00eens\u0103 ele au un scop minor, deoarece drama protagonistei noastre nu e legat\u0103 de lipsurile materiale specifice perioadei, ci de lipsurile afective, mult mai percutante.<\/p>\n\n\n\n

Cum nara\u021biunea o urm\u0103re\u0219te \u00eencep\u00e2nd din copil\u0103rie, celelalte dou\u0103 personaje foarte puternice ale c\u0103r\u021bii, care astfel poate fi citit\u0103 \u0219i ca roman mozaic, nu pot fi dec\u00e2t figurile matern\u0103 \u0219i patern\u0103. Iar antiteza lor este una deplin\u0103. Dac\u0103 personajul masculin \u2013 care devine \u00een carte un soi de exponent al ideii de masculinitate \u00een general \u2013 este suma defectelor posibile, el fiind be\u021biv, violent, afemeiat, lene\u0219, total indiferent la nevoile propriilor copii, indecent, iar \u00een final chiar demn de mil\u0103, cel feminin pare c\u0103 nu rateaz\u0103 niciuna dintre virtu\u021bile pe care o mam\u0103 le poate poseda. De\u0219i ea nu este mereu pe placul eroinei-naratoare, cititorul \u00een\u021belege c\u0103 numai v\u00e2rsta fraged\u0103 a acesteia interpreteaz\u0103 defavorabil anumite decizii ale mamei.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, sunt relativ pu\u021bine texte \u00een acest volum care spun pove\u0219ti cu cap \u0219i coad\u0103, cu o ac\u021biune proprie memorabil\u0103. Cele mai multe dau doar cr\u00e2mpeie de via\u021b\u0103 cotidian\u0103, din diverse momente ale vie\u021bii eroinei, toate contribuind la conturarea peisajului mare.<\/p>\n\n\n\n

O excep\u021bie ar fi chiar prima proz\u0103, \u201eLa \u0219ase fix\u201d, o nara\u021biune la persoana a doua care func\u021bioneaz\u0103 foarte bine (mai rar texte scrise la persoana a doua care s\u0103 sune at\u00e2t de natural) \u0219i care este materializat\u0103 \u00eentr-o acuza\u021bie adresat\u0103 femeilor care se complac \u00een acceptarea violen\u021bei domestice, g\u0103sindu-\u0219i drept scuz\u0103 credin\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\u201eL\u0103sa\u021bi-l pe Dumnezeu afar\u0103, \u00een curtea m\u00e2n\u0103stirii, pe malul D\u00e2mbovi\u021bei sau la intrarea \u00een metrou! Oriunde vre\u021bi voi, dar nu aici! N-are nici un amestec \u00een boala voastr\u0103! Vor g\u00e2ndi unele dintre voi \u0219i vor pleca \u00eenainte de a se termina \u00eent\u00e2lnirea. Se vor opri \u00een centrul vechi, vor bea o cafea \u0219i, c\u00e2nd vor ajunge acas\u0103, vor schimba yala u\u0219ii de la intrare, num\u0103rul de telefon, jobul, buletinul \u0219i \u00ee\u0219i vor face programare la terapeut.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Celelalte ve\u021bi veni \u00een continuare aici \u00een fiecare miercuri la ora \u0219ase fix. Sau cu dou\u0103zeci de minute mai t\u00e2rziu. V\u0103 ve\u021bi aminti, ve\u021bi pl\u00e2nge, v\u0103 ve\u021bi promite \u0219i v\u0103 ve\u021bi min\u021bi. Ve\u021bi citi despre femei ca voi, v\u0103 ve\u021bi reg\u0103si \u00een pove\u0219tile celorlalte, ve\u021bi ofta pentru ele \u0219i pe drumul spre cas\u0103 v\u0103 ve\u021bi g\u00e2ndi c\u0103 poate nu sunte\u021bi at\u00e2t de bolnave pe c\u00e2t a\u021bi crezut.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Nici a doua poveste, cea care d\u0103 \u0219i numele volumului, \u201eB\u0103rbatul f\u0103r\u0103 cap\u201d, nu e complet integrat\u0103 \u00een \u00eentreg, de\u0219i ea introduce vocea narativ\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i care ne va \u00eenso\u021bi p\u00e2n\u0103 la finalul c\u0103r\u021bii. E mai degrab\u0103 o prezentare a conflictului, trauma copil\u0103riei dominate de un tat\u0103 abuziv fiind atacat\u0103 prin metafora mo\u0219tenirii genetice care provoac\u0103 durere. \u00cens\u0103 aici g\u0103sim o naratoare matur\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se vindece.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u0218i ce-a\u0219 mai fi iubit eu atunci? Cum a\u0219 mai fi scris eu \u00een agend\u0103 c\u0103 \u201e\u00cemi iubesc capul\u201d, de\u0219i a\u0219 fi vrut s\u0103-l lovesc de to\u021bi pere\u021bii din camer\u0103, s\u0103 \u00eel lovesc cu pumnii, cu palmele, s\u0103 am un cu\u021bit suficient de mare \u0219i de ascu\u021bit \u00eenc\u00e2t s\u0103-l pot desprinde de mine pentru totdeauna. S\u0103-l rup cu totul de restul corpului \u0219i s\u0103 nu m\u0103 mai doar\u0103 niciodat\u0103. \u0218i poate c\u0103 a\u0219 fi ajuns s\u0103 fac asta dac\u0103 \u00eentr-o zi n-a\u0219 fi scris din gre\u0219eal\u0103 <\/em>\u00ab<\/em>\u00eemi iubesc tat\u0103l<\/em>\u00bb<\/em>.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

O naratoare copil\u0103 g\u0103sim \u00eencep\u00e2nd cu \u201eMa\u0219ina de sp\u0103lat Albalux\u201d, punct din care textele cap\u0103t\u0103 un grad de coeziune \u00een plus. Unele dintre ele spun pove\u0219ti cu intrig\u0103 proprie din copil\u0103ria protagonistei, pu\u021bine dintre ele av\u00e2nd un strop de umor, cum e \u201eTu e\u0219ti mai mare!\u201d, cele mai multe fiind mai degrab\u0103 triste, precum \u201eEchilibru\u201d. \u00cens\u0103 dac\u0103 acestea dou\u0103 chiar au ac\u021biune interesant de urm\u0103rit, altele se rezum\u0103 doar la cr\u00e2mpeie de cotidian aparent banal, dar care relev\u0103 situa\u021bii traumatizante. Din p\u0103cate, datorit\u0103 abord\u0103rii \u0219i lipsei ac\u021biunii, cele mai multe dintre ele devin greu de individualizat. Cele dou\u0103 pe care le-am men\u021bionat sunt \u0219i cele mai complexe din punct de vedere narativ, sunt \u0219i memorabile, datorit\u0103 evenimentelor pe care le relateaz\u0103.  Exist\u0103 \u0219i pove\u0219ti interesante care reprezint\u0103 divaga\u021bii, cum ar fi \u201eCopilul cu ochi alba\u0219tri\u201d, o poveste de asemenea profund\u0103 \u0219i care r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria cititorului.<\/p>\n\n\n\n

Nu voi insista mai mult asupra calupului principal de proze, cel \u00een care naratoarea trece din copil\u0103rie \u00een adolescen\u021b\u0103 \u0219i apoi \u00een maturitate, analiz\u00e2nd diferitele etape ale rela\u021biei ei cu un tat\u0103 violent la \u00eenceput, apoi tot mai absent, p\u00e2n\u0103 la disolu\u021bie, \u0219i cu o mam\u0103 autoritar\u0103, dar dedicat\u0103 p\u00e2n\u0103 la martiraj. V\u0103 las s\u0103 descoperi\u021bi singuri oscila\u021bia \u00eentre r\u0103zvr\u0103tire \u0219i nevoie de iertare. Personal, la un moment dat am g\u0103sit monoton\u0103 at\u00e2t relatarea, c\u00e2t \u0219i repetarea procedeului cu explicarea cuvintelor, conform DEX-ului. \u00centruchiparea tuturor defectelor, sub semnul c\u0103reia cade tat\u0103l, pare s\u0103 se propag\u0103 asupra celor mai multe personaje masculine episodice. P\u00e2n\u0103 \u0219i b\u0103ie\u021bii sunt cu to\u021bii r\u0103i, lovesc, sufoc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219 men\u021biona \u00een schimb penultimul text, \u201eUltimul tat\u0103\u201d, care \u00eenchide rotund volumul, reevoc\u00e2nd diferitele ipostaze ale tat\u0103lui \u0219i impactul pe care momentele de maxim\u0103 tensiune l-au avut asupra protagonistei. Etapele degrad\u0103rii, reamintite prin tat\u0103l care love\u0219te, care crede \u00een Dumnezeu, care pl\u00e2nge, care nu \u0219tie c\u00e2nd e ziua fiicei sale \u0219i care zboar\u0103 se afl\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu rezultatul final, tat\u0103l care cere \u021big\u0103ri, \u00eentr-o reinterpretare a celebrei dileme morale a vatmanului care trebuie s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre a ucide un om sau a l\u0103sa s\u0103 moar\u0103 cinci.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu reu\u0219esc s\u0103 \u00eemi dau seama dac\u0103 mi-e mil\u0103 de tat\u0103l care cere \u021big\u0103ri, da, \u00eemi este, dac\u0103 e s\u0103 fiu sincer\u0103 cu mine, nu c\u0103 mi-ar conveni asta, \u0219i tocmai pentru c\u0103 mi-e mil\u0103 de el m\u0103 ridic de pe scaun cu toat\u0103 verticalitatea de care sunt capabil\u0103 \u0219i \u00eei ar\u0103t vatmanului cu degetul \u0219ina care trece prin spatele depoului.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen fine, proza care \u00eencheie volumul, \u201eRoberto\u201d, este \u0219i cea care rezolv\u0103 definitiv dilema dac\u0103 volumul este mai mult fic\u021bional sau mai mult autobiografic, introduc\u00e2nd-o pe autoare cu nume \u0219i prenume \u0219i insist\u00e2nd asupra deciziei de a le p\u0103stra pe acestea, \u00een ciuda \u00eenc\u0103rc\u0103turii cu care vin.<\/p>\n\n\n\n

\u201eC\u00e2te Marii, c\u00e2\u021bi Alexandru, c\u00e2\u021bi Bogdan exist\u0103? Mul\u021bi, nu-i a\u0219a? Eh, uite c\u0103 eu sunt singura, complet\u0103 \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, Lavinia cu un <\/em>\u00ab<\/em>c<\/em>\u00bb <\/em>care n-ar fi trebuit s\u0103 fie acolo, dar este, cum eu nu ar fi trebuit s\u0103 fiu pentru c\u0103 nu am cerut asta, dar sunt.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u0218i astfel ajungem la adev\u0103rata miz\u0103 a c\u0103r\u021bii, pe care abia acum o vedem, odat\u0103 cu acceptarea numelui. \u0218i anume asumarea identit\u0103\u021bii, indiferent c\u00e2t ar fi aceasta de dureroas\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Alexandru Lamba<\/p>\n","protected":false},"author":93,"featured_media":9930,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[679,106,2000],"coauthors":[1124],"class_list":["post-9929","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-alexandru-lamba","tag-cronica-literara","tag-nr-11-12-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Barbatul-fara-cap.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9929","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/93"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9929"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9929\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9931,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9929\/revisions\/9931"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9930"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9929"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9929"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9929"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9929"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}