{"id":9904,"date":"2024-02-23T20:15:09","date_gmt":"2024-02-23T17:15:09","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9904"},"modified":"2024-02-23T20:15:17","modified_gmt":"2024-02-23T17:15:17","slug":"viata-intre-vis-si-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9904","title":{"rendered":"Via\u021ba \u00eentre vis \u0219i realitate"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"675\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/LuminitaCoperta-675x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-9905\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/LuminitaCoperta-675x1024.jpg 675w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/LuminitaCoperta-198x300.jpg 198w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/LuminitaCoperta-768x1166.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/LuminitaCoperta-1012x1536.jpg 1012w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/LuminitaCoperta-480x728.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/LuminitaCoperta.jpg 1080w\" sizes=\"auto, (max-width: 675px) 100vw, 675px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Lumini\u021ba Rusu, <em>Via\u021ba prin lentile groase<\/em>, Paralela 45, Pite\u0219ti, 2023<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>S\u00eent c\u0103r\u021bi care \u00eencep \u00een <em>allegro vivace<\/em> \u0219i-o \u021bin tot a\u0219a p\u00een\u0103 nu te mai conving, altele o pornesc \u00een <em>andante molto cantabile<\/em> \u0219i te \u00eenv\u0103luiesc constant \u00een tonul \u0219i ritmul acesta p\u00een\u0103 te adorm, altele se rostogolesc de la primele pagini \u00een <em>presto prestissimo<\/em> \u0219i te bombardeaz\u0103 de la \u00eenceput cu scene \u0219ocante \u00een speran\u021ba c\u0103 te vor impresiona, dar ele se dovedesc a fi doar cli\u0219ee (copiate dup\u0103 cele din filmele hollywoodiene) al c\u0103ror efect este acesta: p\u00een\u0103 la urm\u0103 te plictisesc \u0219i la\u0219i deoparte cartea definitiv. Nimic din toate astea nu se \u00eent\u00eempl\u0103 cu cartea despre care voi vorbi \u00een r\u00eendurile urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe Lumini\u021ba Rusu o cunosc de mai mult\u0103 vreme, profeseaz\u0103 \u00een domeniul farmaceutic \u0219i \u00een timpul liber\u2026 scrie proz\u0103. A publicat dou\u0103 volume de povestiri, iar de cur\u00eend un microroman, <em>Via\u021ba prin lentile groase<\/em> (Editura Paralela 45, 2023), lansat la Festivalul Interna\u021bional de Carte Transilvania, festival din al c\u0103rui grup organizatoric face parte. O cunosc bine \u0219i afirm, f\u0103r\u0103 ezit\u0103ri, c\u0103 este un om de un altruism uneori de-a dreptul\u2026 enervant. O zic cu simpatie, desigur. Dar acum nu despre om vreau s\u0103 scriu, ci despre scriitor (de parc\u0103 scriitorii n-ar fi tot oameni\u2026!). Povestirile publicate anterior s\u00eent bine scrise, cu aten\u021bie la micile detalii, cu subiecte \u201edomestice\u201d ale c\u0103ror ascunse conota\u021bii autoarea le descifra \u00eentr-un stil lipsit de agresivitate, bine temperat, atins din c\u00eend \u00een c\u00eend de o atmosfer\u0103 poetic\u0103 \u0219i de-o triste\u021be duioas\u0103, aproape melancolic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Hm, am morm\u0103it c\u00eend i-am v\u0103zut noua carte \u0219i am citit titlul, p\u0103i dac\u0103 te holbezi la via\u021b\u0103, la lume prin lentile groase, mai mult ca sigur ri\u0219ti s\u0103 o vezi deformat\u0103! Sartre afirma cum c\u0103 el se uit\u0103 la lume \u201eprin gaura cheii\u201d. M\u0103 rog, asta se \u0219i poate vedea din scrierile lui eseistico-filosofice, cum c\u0103 privea lumea prin diferite g\u0103uri. Dar acum este vorba despre proz\u0103, despre o autoare care scrie proz\u0103 cu pl\u0103cere, deloc \u201e\u00eencr\u00eencenat\u0103\u201d, cu adev\u0103rat\u0103 bucurie! Bine, bine, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219i cititorilor ar trebui s\u0103 le provoace aceea\u0219i\u2026 bucurie, mi-am zis \u0219i am purces la citirea romanului. Dup\u0103 primele pagini \u00eens\u0103, aflu c\u0103 Mioara Postolache, medic de profesie, a venit la cabinetul Emiliei, fosta ei coleg\u0103 de facultate, deoarece are\u2026 cancer! O clip\u0103 m-am blocat! Asta-mi lipsea, o carte despre bolnavi de cancer, despre saloanele din spitale, mai urmeaz\u0103 s\u0103 apar\u0103 ni\u0219te violuri, ni\u0219te descrieri detaliate despre abuzuri \u00een copil\u0103rie, h\u0103r\u021buieli sexuale \u0219i alte subiecte asem\u0103n\u0103toare la mare mod\u0103 acum! A\u0219a mi-am zis, dar \u201estilul\u201d <em>leggermente molto veloce<\/em> al autoarei m-a f\u0103cut s\u0103 mai citesc c\u00eeteva pagini, apoi altele \u0219i altele\u2026<\/p>\n\n\n\n<p>Datele se adun\u0103 \u00een jurul personajului principal precum boabele pe un ciorchine tot mai bogat \u0219i mai str\u0103lucitor. Afl\u0103m c\u0103 Mioara s-a mutat la \u021bar\u0103 \u00eentr-un sat pierdut \u00een mun\u021bi numit &nbsp;Usc\u0103\u021bei, unde so\u021bul ei, Ovidiu, este primar, are o fat\u0103 \u0219i doi b\u0103ie\u021bi studen\u021bi \u0219i o cas\u0103 cu trandafiri sub geamul sufrageriei. De-a dreptul idilic, carevas\u0103zic\u0103. Iar s\u0103tenii numesc cr\u00ee\u0219ma <em>M\u00e2n\u0103stire<\/em>, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 habar de-un roman celebru scris de un autor la fel de celebru, pe nume Mario Vargas Llosa \u2013 <em>Conversa\u021bie \u00een Catedral\u0103 <\/em>\u2013 catedrala respectiv\u0103 fiind, de fapt, o cr\u00ee\u0219m\u0103! \u0218i uite a\u0219a continu\u0103 s\u0103 se deruleze cartea Lumini\u021bei \u00eentr-un pl\u0103cut ritm de <em>moderato cantabile<\/em> c\u00eend, dintr-odat\u0103, apare <em>disonan\u021ba<\/em>! Un acord care r\u0103stoarn\u0103 brusc totul, te azv\u00eerle \u00eentr-alte tonalit\u0103\u021bi. Pe eroin\u0103 o cheam\u0103, de fapt, Mioara Ardelean \u0219i este c\u0103s\u0103torit\u0103 de dou\u0103zeci\u0219idoi de ani cu medicul Vlad, \u0219i nici vorb\u0103 de primar, sat Usc\u0103\u021bei, c\u0103su\u021b\u0103 cu flori etc. A avut un accident \u00een urm\u0103 cu ani de zile \u0219i de atunci tr\u0103ie\u0219te \u00eentre vis \u0219i realitate, se afl\u0103 internat\u0103 \u00eentr-un sanatoriu la psihiatrie\u2026 Din acest punct, romanul continu\u0103 p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u0219it pe dou\u0103 planuri, \u00een dou\u0103 armonii diferite, nu at\u00eet \u00een stil, c\u00eet \u00een con\u021binut, ca poveste. Autoarea a g\u0103sit un \u201etruc\u201d cu care \u00ee\u021bi \u021bine curiozitatea treaz\u0103 p\u00een\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n\n\n\n<p>Cartea este un balans \u00eentre vis \u0219i realitate, uneori at\u00eet de fin f\u0103cut \u00eenc\u00eet po\u021bi confunda u\u0219or realitatea cu visul, \u0219i invers! Este un amestec armonic ingenios dozat care-i ofer\u0103 cititorului ocazia s\u0103 cunoasc\u0103 mai multe personaje secundare foarte bine creionate (Nina Balerina sau mo\u0219 Vasile Surtuc, de exemplu) doar din c\u00eeteva tr\u0103s\u0103turi, fiecare cu povestea vie\u021bii lui, plus o imagine exact\u0103 a unui sat din zilele noastre at\u00eet de democratice, plus o atmosfer\u0103 aparte, plin\u0103 de nelini\u0219ti, dar \u0219i de speran\u021be. Cum spuneam, din c\u00eend \u00een c\u00eend umorul discret \u201egarnise\u0219te\u201d <em>allegro ma non tropo<\/em> replici ori descrieri (\u201e\u2026\u0219i Cioran m-ar \u00eenveseli mai mult dec\u00eet tine\u2026\u201d, \u201e\u2026c\u00eend ajungi cu el la orizontal\u0103, \u00ee\u0219i pune \u00eent\u00eei hainele \u00eemp\u0103turite pe sc\u0103unelul de l\u00eeng\u0103 pat, s\u0103 nu se \u0219ifoneze\u2026\u201d).<\/p>\n\n\n\n<p>Jocul diverselor tonalit\u0103\u021bi, ca un joc de oglinzi \u00eentr-un parc de distrac\u021bii, \u00een\u0219el\u0103tor \u0219i incitant totodat\u0103, continu\u0103 p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u0219itul c\u0103r\u021bii, un sf\u00eer\u0219it deschis a\u0219a cum \u00eei st\u0103 bine unei scrieri valoroase. Te pune pe g\u00eenduri \u0219i te face s\u0103 te \u00eentrebi, aproape filosofic: Deci, cum e via\u021ba? Iar r\u0103spunsul nu este cel ferm precum al lui Calderon de la Barca \u2013 <em>Via\u021ba e vis.<\/em> \u2013 ci mai degrab\u0103: Via\u021ba e un balans \u00eentre vis \u0219i realitate!<\/p>\n\n\n\n<p>Cu aceast\u0103 a treia ei carte de proz\u0103, Lumini\u021ba Rus ni se arat\u0103 ca o prozatoare de cert\u0103 calitate, care cu siguran\u021b\u0103 ne va surprinde pl\u0103cut cu viitoarele ei scrieri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Radu \u021auculescu<\/p>\n","protected":false},"author":107,"featured_media":9905,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,2000,363],"coauthors":[1275],"class_list":["post-9904","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-nr-11-12-2023","tag-radu-tuculescu"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/LuminitaCoperta.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9904","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/107"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9904"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9904\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9906,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9904\/revisions\/9906"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9905"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9904"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}