{"id":9802,"date":"2024-02-16T17:27:07","date_gmt":"2024-02-16T14:27:07","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9802"},"modified":"2024-02-16T17:27:13","modified_gmt":"2024-02-16T14:27:13","slug":"splendorile-fara-liman-ale-povestilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9802","title":{"rendered":"Splendorile f\u0103r\u0103 liman ale pove\u0219tilor"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"600\" height=\"825\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Theodoros.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-7331\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Theodoros.jpg 600w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Theodoros-218x300.jpg 218w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Theodoros-480x660.jpg 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Mircea C\u0103rt\u0103rescu, <em>Theodoros<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Primul lucru, unul care \u021bine de percep\u021bia imediat\u0103, este masivitatea. O carte de peste 600 de pagini, pentru a fi citit\u0103, trebuie s\u0103-\u021bi \u00eenfr\u00e2ng\u0103 o anume rezisten\u021b\u0103 interioar\u0103, s\u0103 te determine s\u0103 treci peste g\u00e2ndul c\u0103 vei fi nevoit s\u0103-i consacri zile bune din via\u021ba ta. O investi\u021bie de timp deloc lesnicioas\u0103, \u021bin\u00e2nd cont de criteriul parcimoniei \u00een privin\u021ba disponibilit\u0103\u021bii de a-\u021bi angaja spiritul \u00eentr-o aventur\u0103 cu profit doar prognozat (chiar dac\u0103 e\u0219ti avizat cu privire la cota autorului). Dincolo de acest blocaj, <em>Theodoros<\/em> \u021bi se ofer\u0103 cu o pl\u0103cere a lecturii care motiveaz\u0103, ba chiar premiaz\u0103, investi\u021bia de timp \u00een prealabil sc\u0103ldat\u0103 de mefien\u021b\u0103. Masivitatea c\u0103r\u021bii este compensat\u0103 de fluen\u021ba lecturii, chiar dac\u0103 Mircea C\u0103rt\u0103rescu te solicit\u0103 v\u00e2rtos \u0219i te oblig\u0103, pentru a deslu\u0219i subtilit\u0103\u021bile nara\u021biunii, la cuno\u0219tin\u021be extinse nu doar de istorie, ci \u0219i din sfera mitologic\u0103, a Vechiului Testament cu prec\u0103dere. Asta pentru c\u0103 incipitul livresc, o scrisoare a lui Ion Ghica c\u0103tre Vasile Alecsandri (27 iulie 1883), deschide mai apoi spre o luxurian\u021b\u0103 epic\u0103 neb\u0103nuit\u0103, aliment\u00e2nd tehnica \u201epove\u0219tilor din pove\u0219ti\u201d, cu plonjeuri \u00een timpul fabulos al regelui Solomon \u0219i al reginei din Sheba, spre politicile coloniale ale reginei Victoria, dar \u0219i spre San Francisco, acolo unde a tr\u0103it Norton I, autoproclamatul \u00eemp\u0103rat al Statelor Unite, fost negu\u021b\u0103tor, dar \u0219i corsar \u00een ceata comandat\u0103 de Theodoros \u2013 Joshua Abraham Norton, evreu de origine.<\/p>\n\n\n\n<p>Personajului principal, cel ce leag\u0103 toate episoadele demersului fic\u021bional \u00een stil baroc, suport\u00e2nd dou\u0103 \u201esublim\u0103ri\u201d, din Tudor \u00een Theodoros \u0219i din Theodoros \u00een Tewodros, este \u00eenso\u021bit (sau nu) \u00een cei 50 de ani, c\u00e2\u021bi i-au fost da\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, de o suit\u0103 de personaje de toate st\u0103rile \u0219i de toate condi\u021biile morale. \u00cen afara autointitulatului \u00eemp\u0103rat al Statelor Unite, deja pomenit, atrag aten\u021bia, dup\u0103 ce facem o selec\u021bie foarte sever\u0103, personajele feminine, \u00eencep\u00e2nd cu Makeda (regina din Sheba), continu\u00e2nd \u00een acela\u0219i plan u\u0219or fantasmatic, aduc\u00e2ndu-ne aminte de <em>Solenoid<\/em>, cu Stamatina, fiica nefericit\u0103 a lui Vod\u0103 Dimitrie Ghica, h\u0103r\u0103zit\u0103 Zbur\u0103torului, cea care \u00eel conjur\u0103 pe Tudor s\u0103 nu conteneasc\u0103 a o c\u0103uta, dincolo de orice \u00eemprejur\u0103ri vitrege, \u00eendemnul ei devenind un leitmotiv cu impact obsesiv pentru brigand: \u201e<em>Caut\u0103-m\u0103! Caut\u0103-m\u0103! Chiar \u0219i-n necredincio\u0219ie \u0219i-n tr\u0103dare! Toce\u0219te nou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 de opinci de fier \u0219i toiagul de fier din m\u00e2n\u0103 ca s\u0103 dai de ascunz\u0103toarea mea de la cap\u0103tul lumii! Te a\u0219tept acolo doar nu-nceta s\u0103 m\u0103 cau\u021bi!<\/em>\u201d. Mai sunt apoi cel pu\u021bin dou\u0103 personaje feminine ce se deta\u0219eaz\u0103 din fundalul ce con\u021bine multe altele. Este vorba despre o a doua iubire imposibil\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme fata de care se \u00eendr\u0103goste\u0219te la prima vedere, Nura, are deja inima f\u0103cut\u0103 dar Djamilei, o alt\u0103 femeie. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, Mentewab, alintat\u0103 cu apelativul rom\u00e2nesc <em>Porumbi\u021ba<\/em>, \u00eei este consoart\u0103 pe tronul Etiopiei, portretul f\u0103cut fiind conving\u0103tor: \u201e<em>Mentewab avea pielea neag\u0103 \u0219i ochi mai mari \u0219i mai grei dec\u00e2t cei ai altor femei, mai ales c\u00e2nd erau \u00eenl\u0103crima\u021bi, iar pe chipul ei oval tr\u0103s\u0103turile \u00eei erau desenate cu pensula cea mai fin\u0103 [&#8230;]. O astfel de frumuse\u021be p\u0103stra Mentewab \u00een toate \u00eencheieturile ei gra\u021bioase, \u00een luminile \u0219i-n \u00eentunecimile trupului ei ce cur\u00e2nd \u021bi-a ajuns mai de pre\u021b dec\u00e2t \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba ta<\/em>\u201d (p. 423). Moartea femeii ce le f\u0103cuse uitate pe Stamatina \u0219i pe Nura declan\u0219eaz\u0103, \u00eens\u0103, metamorfoza. Tewodros al II-lea se transform\u0103 \u00eentr-o bestie \u00eensetat\u0103 de s\u00e2nge \u0219i de carnagii f\u0103r\u0103 num\u0103r, iar trupul lui, aflat mereu sub efectul drogurilor, celebr\u00e2nd noapte de noapte orgii desprinse parc\u0103 dintre cele zugr\u0103vite de Marchizul de Sade \u00een <em>Cele o sut\u0103 dou\u0103zeci de zile ale Sodomei<\/em>, devine hidos: \u201e<em>Ajunsese\u0219i, la patru\u0219cinci de ani, p\u00e2ntecos, buh\u0103it la fa\u021b\u0103, \u00eenc\u0103run\u021bit, cu ochii abia mai z\u0103rindu-se ca dou\u0103 linii din cearc\u0103nele vine\u021bii, cu pielea g\u00e2tului zb\u00e2rcit\u0103 ca pergamentul. Crucea de voinic ce fusese\u0219i se-necase-n p\u0103cat \u0219i-n os\u00e2nz\u0103, \u0219i cu \u0103st hoit, oglindirea vie a sufletului t\u0103u vierm\u0103nos, aveai s\u0103 p\u0103\u0219e\u0219ti cur\u00e2nd \u00een fa\u021ba \u00eenfrico\u0219atei Judec\u0103\u021bi\u201d<\/em> (p. 573). Dou\u0103 portrete \u00een antitez\u0103, dou\u0103 ipostaze umane, prima, \u00een crugul frumuse\u021bii, a doua, ilustr\u00e2nd diavolescul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen privin\u021ba personajelor masculine, l\u0103s\u00e2ndu-i la o parte pe Regele Solomon, pe Menelik, fiul acestuia z\u0103mislit de p\u00e2ntecul Makelei \u0219i pe Zbur\u0103tor, foarte bine croite, credibile, cu o expresivitate ce-\u021bi st\u0103ruie \u00een minte, sunt Sisoe (Mitrofan), \u201ezugravul de sub\u021bire\u201d, c\u0103zut \u00een mare amor cu so\u021bia boierului Tache Ghica, n\u0103b\u0103d\u0103ioasa \u0219i nurlia Mari\u021ba, cel ce-a pictat toate p\u00e2nzele de pe catargele cor\u0103biilor aflate \u00een st\u0103p\u00e2nirea pira\u021bilor condu\u0219i de Theodoros cu scene biblice \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate cu m\u0103iestrie, precum \u0219i t\u0103tarul Ghiuner, cu o biografie \u021besut\u0103 din fapte brave, violente, marcate de-o nesmintit\u0103 fidelitate fa\u021b\u0103 de boierul Ghica \u0219i fa\u021b\u0103 de Tudor\/ Theodoros. Al treilea ar putea fi Kassa Haile Giorgis, cel cu care fiul Sofianei face schimb de identitate pentru a deveni legitim la tronul Etiopiei, chiar dac\u0103 nu era un urma\u0219 direct al dinastiei inaugurate de Menelik, ci, dimpotriv\u0103, mama \u201eprimit\u0103\u201d la pachet cu identitatea nou\u0103 avea prostul renume de v\u00e2nz\u0103toare de <em>kosso<\/em>, un leac \u00eempotriva limbricilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Cartea se cite\u0219te cu nesa\u021b \u0219i cu pl\u0103cere, constituind, f\u0103r\u0103 a risca m\u0103guliri de\u0219arte, o prob\u0103 de virtuozitate scriitoriceasc\u0103. For\u021ba imaginativ\u0103, aplombul \u00een a utiliza un lexic specific veacului al XIX-lea, plin cu sugestii \u0219i cuvinte adaptate, tocmai pentru a crea iluzia de-a fi acolo \u0219i atunci, ingeniozitatea \u00een asamblarea nara\u021biunii, transla\u021bia real-fantastic, sunt tot at\u00e2tea atribute ale unui text ce-l poate \u00eenc\u00e2nta pe cel ce nu e, \u00eenainte de toate, c\u00e2rcota\u0219. C\u00e2teva scene vin \u0219i accentueaz\u0103 un \u00eentreg asamblat cu mult\u0103 aten\u021bie \u0219i sensibilitate. Cele mai izbutite transcend realul pentru a g\u0103si rezolv\u0103ri \u00eendr\u0103zne\u021be \u00een supranatural. Una dintre acestea este zborul efectuat cu zmeul de c\u0103tre puberul Tudor, \u00een\u0103l\u021bat deasupra Bucure\u0219tilor, iar mai apoi zbur\u00e2nd spre C\u00e2mpina \u0219i \u00eent\u00e2lnindu-l pe Zbur\u0103tor, cel ce c\u0103l\u0103torea prin v\u0103zduh pentru a ajunge la Stamatina. O a doua este finalul \u00eencle\u0219t\u0103rii epopeice \u0219i frisonante dintre cioclii sadici, deda\u021bi la toate blestem\u0103\u021biile \u00een toiul ciumei (jefuind, viol\u00e2nd, ucig\u00e2nd) ce-a b\u00e2ntuit \u00een iarna \u0219i prim\u0103vara anului 1833, pe de o parte, \u0219i ciuma\u021bi, pe de alta. O \u00eenfr\u00e2ngere ce p\u0103rea gata pecetluit\u0103, pentru c\u0103 mai to\u021bi ciuma\u021bii fuseser\u0103 deja m\u0103cel\u0103ri\u021bi, este invalidat\u0103 de interven\u021bia a ceva cu totul miraculos, a\u0219a c\u0103 o lumin\u0103 cereasc\u0103 emanat\u0103 de la o icoan\u0103 restabile\u0219te binele \u0219i z\u0103d\u0103rnice\u0219te gloria r\u0103ului. Cei ce au citit <em>Solenoid<\/em>-ul sau <em>Melancolia<\/em> nu se las\u0103 surprin\u0219i de astfel de rupturi totale de planuri, de intruziunile miraculosului \u00een lumea realit\u0103\u021bilor de duzin\u0103, intruziuni av\u00e2nd menirea de-a aureola existen\u021bele personajelor sau de a le pune \u00een criz\u0103. Mai sunt \u0219i alte astfel de puncte de inser\u021bie a magicului, toate valid\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 linia de meta-plan a epopeii ce-l are erou sau antierou, dup\u0103 plac, pe fiul umilului Gligorie I\u0219licarul. La un moment dat, ceva \u00ee\u0219i caut\u0103 sensul \u00een parabolic, abandon\u00e2nd firul unui destin de om, inventat \u0219i mereu glosat \u00een pasta aventurilor \u00een cascad\u0103. Este vorba despre c\u0103utarea Chivotului, o relicv\u0103 sf\u00e2nt\u0103, obiectul sacru ad\u0103postit \u00een Templul lui Solomon, con\u021bin\u00e2nd cele dou\u0103 table de legi scrise cu degetul de c\u0103tre Dumnezeu, pe Muntele Sinai, \u00een prezen\u021ba lui Moise. Furat de Menelik, Chivotul ar fi ajuns \u00een Etiopia, iar drumul lui Theodoros \u00een speran\u021ba g\u0103sirii lui trece obligatoriu prin punctele unui itinerariu desemnat de fiecare liter\u0103 a cuv\u00e2ntului SAVAOTH (Dumnezeul O\u0219tilor Cere\u0219ti). P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nelegiuitul, \u00eensetatul de s\u00e2nge, hidosul Tewodros, va reu\u0219i, \u00eencunun\u00e2nd un efort ce i-a pre-comandat cumva deambul\u0103rile. Este ie\u0219irea din poveste pe care Mircea C\u0103rt\u0103rescu a g\u0103sit-o, \u00een cele din urm\u0103, dup\u0103 ce a pornit de la un text scurt \u0219i destul de ambiguu, scris \u00eentr-o epistol\u0103 de c\u0103tre beiul Ghica, destinatarul fiind poetul pastelurilor. Romanul \u00eentreg este astfel ranforsat cu un sens av\u00e2nd o maxim\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 mitic\u0103. Era necesar\u0103 o astfel de arm\u0103tur\u0103 extras\u0103 din istoria cu iz mitologic, ceva ce ne duce cu g\u00e2ndul la <em>Indiana Jones \u0219i c\u0103ut\u0103torii Arcei Pierdute<\/em>? Fiecare \u00ee\u0219i poate r\u0103spunde singur, dup\u0103 ce cite\u0219te cartea.<\/p>\n\n\n\n<p>Ceea ce mi s-a p\u0103rut for\u021bat, oarecum st\u00e2njenitor dac\u0103 ar fi s\u0103 aducem \u00een discu\u021bie molima ce b\u00e2ntuie mai nou, <em>corectitudinea politic\u0103<\/em>, este legat de modul \u00een care autorul vrea cu orice pre\u021b s\u0103-l transforme pe Tudor, devenit succesiv Theodoros \u0219i Tewodros, dintr-un copil \u0219i t\u00e2n\u0103r ce-i ura pe evrei, ace\u0219tia fiindu-i \u021binta a fel de fel de r\u0103ut\u0103\u021bi \u0219i gesturi umilitoare, conform scrisorii lui Ion Ghica, \u00eentr-un iubitor al iudeilor, asum\u00e2ndu-\u0219i culpa, dup\u0103 ce realizeaz\u0103 propria impostur\u0103 moral\u0103. Altfel dec\u00e2t ceea ce a p\u0103\u021bit Saul pe drumul Damascului, provoc\u00e2ndu-i celebra convertire cu efect dramatic \u00een istoria cre\u0219tinismului, Tudor se vede captivul lui Moshe Telalul, \u00eentr-o scen\u0103 suprarealist\u0103, cu aspect de miracol, petrecut\u0103 \u00een mijlocul unei realit\u0103\u021bi sordide, specific\u0103 unui Bucure\u0219ti de dinainte de mijlocul veacului al XIX-lea, c\u0103ci Moshe \u201e<em>nu mai era umilitul telal cu <\/em>haini vechi cumpar<em>, ci Moise \u00eensu\u0219i \u00een m\u00e2nia sa cea mai mare, ca-n ziua c\u00e2nd, auzind poporul lui Israel benchetuind \u00een jurul vi\u021belului de aur, a izbit furios tablele legii de piciorul muntelui<\/em>\u201d (p. 389). Mai multe pietre c\u00e2t ro\u021bile de car, \u00een culori minunate \u2013 rubin, topaz, smarald, turcoaz, safir, opal, agat, ametist, crisolit, onix \u0219i jasp \u2013 cobor\u00e2r\u0103 din cer \u00een mijlocul oborului de vite, str\u0103juind un st\u00e2lp cu pietre nestemate, \u00eenalt de cinci st\u00e2njeni, spre surpriza unor t\u00e2rgove\u021bi n\u0103uci\u021bi. Este suficient pentru ca Tudor s\u0103 fie vindecat de ur\u0103 \u0219i s\u0103 regrete un comportament de zurbagiu. Metamorfoza nu este, totu\u0219i, total\u0103, pentru c\u0103 dac\u0103 ar fi fost, \u00eentregul roman ar fi trebuit s\u0103-\u0219i modifice sever noima \u0219i desf\u0103\u0219urarea: \u201e<em>Ai \u021binut din acea zi \u0219i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii tale \u00een mare cinste poporul evreiesc, pe care at\u00e2t \u00eel hulise\u0219i \u0219i-l batjocorise\u0219i la tinere\u021bele tale f\u0103r\u0103 de minte. Dar p\u0103catul trufiei nu te-a p\u0103r\u0103sit nici atunci, c\u0103ci avea s\u0103 plece de la tine abia \u00een ultimele tale clipe pe p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2nd \u021bi-ai v\u00e2r\u00e2t, la Magdala, \u021beava rece a pistolului d\u0103ruit de \u00eens\u0103\u0219i regina Victoria, \u00een gur\u0103 \u0219i \u021bi-ai zburat crierii, zic\u00e2nd adio iubirii, m\u0103ririi \u0219i m\u00e2ntuirii totdeauna<\/em>\u201d (p. 391). Cred c\u0103 nu era un minus dac\u0103 lipsea din carte aceast\u0103 scen\u0103. Autorul ar fi putut, pur \u0219i simplu, s\u0103 ignore pasajele din scrisoarea de la care a pornit totul, t\u00e2n\u0103rului Tudor fiindu-i puse \u00een c\u00e2rc\u0103 fapte evaluate ast\u0103zi ca fiind cu totul reprobabile, pe bun\u0103 dreptate, dar \u00een epoc\u0103 trec\u00e2nd drept n\u0103zdr\u0103v\u0103nii, gesturi fire\u0219ti, deloc condamnabile, conform mentalit\u0103\u021bilor unei societ\u0103\u021bi valahe \u00een mod activ \u0219i tradi\u021bional antisemite.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Theodoros<\/em> are loc pe primul raft al romanul rom\u00e2nesc contemporan. Nici \u00eentr-un caz nu merita un tratament aspru din partea unui critic cu influen\u021b\u0103, g\u0103zduit \u00een cea mai prestigioas\u0103 revist\u0103 autohton\u0103. Dincolo de dreptul fiec\u0103ruia de a se exprima critic \u00een conformitate cu opiniile proprii, nu se face s\u0103 te dedai la jocul c\u0103ut\u0103rii nodului \u00een papur\u0103, \u0219i asta nu neap\u0103rat pentru a diminua statutul unui scriitor cu cot\u0103 adesea invidiat\u0103, ci mai degrab\u0103 pentru a-i face loc pe soclu altuia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronica ideilor de Florin Ardelean<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":7331,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75,52],"tags":[77,76,533,2000,1615],"coauthors":[1201],"class_list":["post-9802","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","category-rubrici","tag-cronica-ideilor","tag-florin-ardelean","tag-mircea-cartarescu","tag-nr-11-12-2023","tag-theodoros"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Theodoros.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9802","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9802"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9802\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9803,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9802\/revisions\/9803"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7331"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9802"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}