{"id":9726,"date":"2024-02-10T12:45:50","date_gmt":"2024-02-10T09:45:50","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9726"},"modified":"2024-02-10T12:45:56","modified_gmt":"2024-02-10T09:45:56","slug":"vinturile-schimbarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9726","title":{"rendered":"V\u00eenturile schimb\u0103rii"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Mario Vargas Llosa, V\u00eenturile,<\/em> prefa\u021b\u0103 de Mircea Mih\u0103ie\u0219, traducere de Tudora \u0218andru-Mehedin\u021bi, Editura Humanitas Fiction, 2023<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eDe c\u00eend s-a generalizat obiceiul de a citi romane f\u0103cute pe computer, am renun\u021bat s\u0103 le citesc pe cele care se produc \u2013 ar fi ridicol s\u0103 spun \u00abse scriu\u00bb \u2013 \u00een zilele noastre. C\u00eend s-a inventat sistemul, p\u0103rea \u00eenc\u0103 un amuzament printre multele care apar \u00een fiecare zi, \u0219i care avea s\u0103 dureze at\u00eet c\u00eet \u021bin modele trec\u0103toare. Cine s\u0103 ia \u00een serios un roman fabricat de un computer dup\u0103 instruc\u021biunile clientului: \u00abVreau o poveste care s\u0103 se petreac\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, cu dueluri, iubiri tragice, destul de mult sex, un pitic, o c\u0103\u021belu\u0219\u0103 King Charles Cavalier \u0219i un pop\u0103 pederast\u00bb. La fel cum se comand\u0103 un hamburger sau un hot dog, cu mu\u0219tar \u0219i mult ketchup. \u00cens\u0103 moda a prins, a r\u0103mas \u0219i acum lumea \u2013 pu\u021bina lume care mai cite\u0219te \u2013 cite\u0219te numai romanele pe care le comand\u0103 scheletelor \u0103lora de metal sau plastic. Nu se mai poate spune c\u0103 exist\u0103 romancieri; mai bine zis, am devenit cu to\u021bii romancieri. Cu toate c\u0103 \u0219i asta e fals. Computerul este singurul romancier de pe planet\u0103 care mai e \u00een via\u021b\u0103 \u0219i mai mi\u0219c\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 un pasaj de la \u00eenceputul monologului protagonistului acestei povestiri de aproximativ 50 de pagini pe care romancierul prin excelen\u021b\u0103 Mario Vargas Llosa (n. 1936) a publicat-o \u00een toamna lui 2021 \u00een revista Letras Libras<\/em>. Plasat\u0103 \u00eentr-un viitor apropiat, povestirea la persoana \u00eent\u00eei a unui b\u0103tr\u00een \u00een v\u00eerst\u0103 de o sut\u0103 de ani este o elegie pentru umanism, o distopie progresist\u0103, un mono\/necrolog al omenirii de rit vechi.<\/p>\n\n\n\n

Ie\u0219it \u00eentr-o pia\u021b\u0103 madrilen\u0103 pentru un protest e\u0219uat \u00eempotriva \u00eenchiderii ultimelor cinematografe, b\u0103tr\u00eenul \u2013 b\u0103\u0219inos la propriu \u0219i totodat\u0103 r\u0103tutit \u00een v\u00eentul schimb\u0103rii \u2013 d\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 doar pentru a constata c\u0103 nu-\u0219i mai aminte\u0219te adresa. Astfel, \u00eel urm\u0103rim r\u0103t\u0103cind pe str\u0103zile ora\u0219ului \u00een a\u0219teptarea revenirii memoriei, periplu \u00een timpul c\u0103ruia peroreaz\u0103 \u00een capul s\u0103u cu privire la brava lume nou\u0103 pe care o va p\u0103r\u0103si \u00een cur\u00eend.<\/p>\n\n\n\n

Descrierea viitorului apropiat pe care b\u0103tr\u00eenul amnezic o face \u00een drumul spre cas\u0103, un fel de recapitulare \u00eenaintea capitul\u0103rii, pare un exerci\u021biu de imagina\u021bie pesimist\u0103 pe care eseistul aproape nonagenar Mario Vargas Llosa (vezi Civiliza\u021bia spectacolului, Note despre moartea culturii <\/em>\u0219.cl.) s-a \u00eentristat s\u0103-l pun\u0103 pe h\u00eertie c\u00eend \u00eenc\u0103 h\u00eertia nu a fost eradicat\u0103. C\u0103ci, dac\u0103 lumea viitorului nu mai cuprinde cinematografe, libr\u0103rii, biblioteci, ziare \u0219i reviste, iar arta a devenit exclusiv virtual\u0103 (\u201epicturile imateriale\u201d s\u00eent un fel de NFT-uri), nici h\u00eertia nu mai este agreat\u0103, dovedindu-se c\u0103 aceast\u0103 combina\u021bie de h\u00eertie \u0219i cerneal\u0103 de tipar este la fel de d\u0103un\u0103toare organismului precum str\u0103vechiul fumat (vinul a ajuns un \u201elichid farmaceutic\u201d) sau consumul de carne.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103 fie oare adev\u0103rat c\u0103 nu i-a mai r\u0103mas culturii nici o func\u021bie de \u00eendeplinit \u00een via\u021ba asta? C\u0103 ra\u021biunile ei vechi, de a spori sensibilitatea, imagina\u021bia, de a te face s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti pl\u0103cerea frumuse\u021bii, de a dezvolta spiritul critic al oamenilor, nu mai s\u00eent de nici un folos fiin\u021belor omene\u0219ti de azi, pentru c\u0103 \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnologia le pot substitui cu prisosin\u021b\u0103?\u201d, s\u0103 \u00eentreab\u0103 b\u0103tr\u00eenul. C\u0103ci \u00een aceast\u0103 Paper Free Society<\/em> din care religiile au disp\u0103rut (dup\u0103 modernizare, recte \u201eabolirea Infernului\u201d, Biserica \u0219i-a pierdut misterul \u0219i a \u00eencetat s\u0103 mai fie un refugiu), cultura este doar distrac\u021bie (departamentele de filozofie au fost scoase din facult\u0103\u021bi), iar ideologiile au fost \u00eenlocuite de politic\u0103, \u0219tiin\u021ba \u0219i tehnologia fiind acum noua dictatur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cancerul a fost eradicat \u0219i oamenii tr\u0103iesc peste suta de ani, doar \u201em\u0103celul dintre israelieni \u0219i palestinieni continu\u0103, ca demonstra\u021bie cotidian\u0103 a voca\u021biei noastre autodistructive\u201d, \u00eens\u0103 existen\u021ba a fost redus\u0103 la dimensiunea ei practic\u0103, fiind golit\u0103 de cultur\u0103 \u0219i spiritualitate. \u201eLibertatea este perdeaua de fum inventat\u0103 de tehnologia care-i distreaz\u0103 pe to\u021bi.\u201d \u00cen mod ironic, dup\u0103 c\u0103derea \u00een irelevan\u021b\u0103 a Bisericii, \u201eacest bastion al machismului \u0219i conservatorismului, al intoleran\u021bei \u0219i dogmatismului cum a fost odinioar\u0103\u201d, locul preo\u021bilor a fost luat de \u0219amani, prezic\u0103tori \u0219i hipnotizatori, p\u0103g\u00eenismul primitiv fiind reac\u021bia la progresul care a limitat spiritualitatea la experien\u021ba ecranelor.<\/p>\n\n\n\n

Un alt element satiric puternic al acestei distopii umaniste este Fr\u0103\u021bia Dezechilibra\u021bilor, o mi\u0219care de protest a tinerilor, un fel de hipsteri \u201evegetarieni recalcitran\u021bi\u201d, care s-au retras din societate doar pentru a nu face nimic: \u201eei ap\u0103r\u0103 cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare tr\u00eend\u0103veala\u201d \u0219i castitatea \u00eentr-un alt fel de mi\u0219care ecologist\u0103 abstinent\u0103 autodistructiv\u0103 a omenirii. \u201eIdeea pe care \u0219i-o fac tinerii \u0103\u0219tia despre cur\u0103\u021benie e morbid\u0103 \u0219i nevrotic\u0103\u201d, spune b\u0103tr\u00eenul, \u0219i multe dintre tendin\u021bele de azi s\u00eent duse la extrem: fumatul ori trasul cu pra\u0219tia \u00een p\u0103s\u0103ri te poate b\u0103ga cu anii \u00een pu\u0219c\u0103rii, \u0219obolanii s\u00eent proteja\u021bi prin lege, s-au oficializat c\u0103s\u0103toriile mixte dintre oameni \u0219i animale \u0219.a.<\/p>\n\n\n\n

\u201eV\u00eenturile<\/em> e \u00abcronica unei mor\u021bi anun\u021bate\u00bb. Deznod\u0103m\u00eentul e \u0219i previzibil, \u0219i inevitabil. Ca produs al unei civiliza\u021bii expirate, naratorul, care-\u0219i asum\u0103 vetuste\u021bea cu un soi de ferocitate m\u00eendr\u0103 de sine, nu-i poate supravie\u021bui\u201d, scrie Mircea Mih\u0103ie\u0219 \u00een substan\u021biala sa prefa\u021b\u0103, vorbind despre tonul povestirii ce oscileaz\u0103 \u00eentre lamento \u0219i rechizitoriu pentru a se stinge, adaug eu, \u00een epitaf. B\u0103tr\u00eenul b\u0103\u0219inos, singur, inadecvat \u0219i amnezic, g\u0103se\u0219te drumul spre cas\u0103 doar pentru a muri. E singura libertate care i se mai permite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rubrica Flashbook de Marius Chivu<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":9727,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[88,758,87,2000],"coauthors":[1242],"class_list":["post-9726","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-flashbook","tag-mario-vargas-llosa","tag-marius-chivu","tag-nr-11-12-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Vanturile.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9726","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9726"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9726\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9729,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9726\/revisions\/9729"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9727"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9726"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9726"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9726"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9726"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}