{"id":9712,"date":"2024-02-09T09:35:07","date_gmt":"2024-02-09T06:35:07","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9712"},"modified":"2024-02-09T09:35:15","modified_gmt":"2024-02-09T06:35:15","slug":"profesionalizarea-personajelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9712","title":{"rendered":"Profesionalizarea personajelor"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

S\u0103pt\u0103m\u00e2nile trecute am rugat-o pe colaboratoarea mea, Felicia H., s\u0103-\u0219i chestioneze elevii de la liceul la care pred\u0103, cu privire la meseriile sau carierele la care se g\u00e2ndesc ei \u00een acest moment al vie\u021bii lor, adic\u0103 \u00eentre 8 \u0219i 18 ani, acceptat fiind faptul c\u0103 orice ocupa\u021bie reprezint\u0103 \u201eun indicator socio-sintetic pentru originea social\u0103, nivelul de educa\u021bie, statutul social al individului\u201d (Negovan, 202: 1), precum \u0219i profilul societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u0219i activeaz\u0103 individul, \u00een cazul nostru, o lume cu provoc\u0103ri, oportunit\u0103\u021bi \u0219i schimb\u0103ri f\u0103r\u0103 precedent \u00een plan istoric. R\u0103spunsurile elevilor sunt diversificate, acoperind o plaj\u0103 mare de op\u021biuni, de la chef sau veterinar la poli\u021bi\u0219ti \u0219i ofi\u021beri de siguran\u021b\u0103 public\u0103 (clasa primar\u0103), de la arti\u0219ti \u2013 fotografi, actori, c\u00e2nt\u0103re\u021bi, designeri, scriitori \u2013 la antreprenori sau IT-i\u0219ti (gimnaziu), de la psihologi sau media manageri la directori executivi sau kinetoterapeu\u021bi (liceu). Este lesne de constatat, \u00eens\u0103, c\u0103, indiferent de nivelul lor studiu, o mare parte \u00ee\u0219i exprim\u0103 dorin\u021ba de a ajunge medici, profesori, avoca\u021bi, ingineri, adic\u0103, de a intra \u00eentr-un domeniu care s\u0103 \u00eei \u00eencurajeze s\u0103-\u0219i dezvolte o carier\u0103, s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 acel mod \u00een care s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 \u201esinele de-a lungul timpului, \u00een contexte specifice, prin ac\u021biune inten\u021bional\u0103\u201d (13), pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, s\u0103 \u00ee\u0219i asigure un statut social \u0219i un confort financiar certe, elemente esen\u021biale \u00een competi\u021bia \u0219i supravie\u021buirea diurn\u0103. C\u00e2nd autorii \u00ee\u0219i definitiveaz\u0103 traseele profesionale ale personajelor lor, ei iau \u00een considerare tendin\u021bele existente pe peisajul ocupa\u021bional \u00eentr-un context socio-istoric dat, ales pentru evolu\u021bia protagoni\u0219tilor lor, aten\u021bi fiind la modul \u00een care acestea \u00eei re\/configureaz\u0103 pe parcursul nara\u021biunii; f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, scriitorii opereaz\u0103 cu chestiunea identit\u0103\u021bii nelipsit\u0103, cum bine \u0219tim, \u00een textele literare din toate timpurile, o identitate care se decodific\u0103 prin multiple elemente, unul important fiind cel privitor la participarea personajelor pe pia\u021ba muncii, la modul \u00een care aspira\u021biile lor se realizeaz\u0103 \u0219i prin acest segment complex \u00een evolu\u021bia lor \u00een mediul \u0219i timpul care le-au fost atribuite.<\/p>\n\n\n\n

Calific\u0103ri \u0219i experien\u021be de munc\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

La fel ca \u00een via\u021ba real\u0103, personajele din romane \u00ee\u0219i onoreaz\u0103 contractele de munc\u0103<\/em> decise de autorii lor, prin informarea cititorilor cu privire la calific\u0103rile pe care le au \u00een domeniul de activitate \u0219i la locul de munc\u0103 pentru care au fost proiectate, \u0219i cu privire la ansamblul de competen\u021be profesionale dob\u00e2ndite \u00een evolu\u021bia lor narativ\u0103, asemenea lui Ingrid Bauer care \u201epoate s\u0103 coas\u0103 pe orice fel de material, dac\u0103 are acul potrivit \u2013 pe un pantof, pe o curea, chiar \u0219i pe un metal sub\u021bire \u0219i pe diverse feluri de plastic \u2013, dar c\u0103 cel mai mult \u00eei pl\u0103cea s\u0103 lucreze cu m\u0103tase\u201d (Levy, 2018: 114), c\u0103ci cusutul era ceea ce i se potrivea, ceea ce o f\u0103cea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 autentic\u0103, cusutul fiind \u201emodul \u00een care \u021binea ea lucrurile laolalt\u0103. \u00cei pl\u0103cea s\u0103 repare ceva ce p\u0103rea imposibil de reparat. Deseori lucra cu o lup\u0103 pentru a g\u0103si solu\u021biile \u00een cazul unei rupturi ascunse \u00een \u021bes\u0103tur\u0103. Acul era instrumentul  cu care g\u00e2ndea, broda tot ce-i venea \u00een minte (…). Ast\u0103zi brodase un \u0219arpe, o stea \u0219i un trabuc pe dou\u0103 c\u0103m\u0103\u0219i \u0219i pe tivul unei fuste\u201d (114). Este o \u00eendeletnicire care apar\u021bine categoriei de profesii \u201e\u00een care se lucreaz\u0103 cu lucruri\u201d, nu cu \u201eoameni sau informa\u021bii\u201d (Parkinson, 2002: 30), asemenea constructorilor de poduri, cu preg\u0103tirea proprie unui inginer de specialitate, din cartea lui Markus Zusak, Podul de lut<\/em> (2019), Clay Dunbar \u0219i tat\u0103l s\u0103u, Michael; cei doi, inspira\u021bi de  Le Pont du Gard dintr-o enciclopedie a podurilor \u2013 Cele mai impresionante poduri<\/em> \u2013,trec la ridicarea podului lor, considerat de Matthew (frate \u0219i fiu) \u201echiar \u0219i a\u0219a, pe buc\u0103\u021bele\u201d ca fiind \u201emai frumos dec\u00e2t a\u0219 fi putut crede. Arcele aveau s\u0103 fie superbe. Curbura pietrei (…). Exact ca la Pont du Gard, nu avea s\u0103 aib\u0103 mortar, era potrivit ca precizie \u0219i form\u0103. Sc\u00e2nteia \u00een aer ca o biseric\u0103\u201d, c\u0103ci \u201eClay \u00eel cizela \u0219i \u00eel modela \u0219i st\u0103tea l\u00e2ng\u0103 el. Podul acela era f\u0103cut din el \u00eensu\u0219i\u201d (Zusak, 2019: 409), mai cu seam\u0103 c\u0103 muncise o sut\u0103 dou\u0103zeci de zile consecutive la pod, \u201ecu foarte pu\u021bin somn, foarte pu\u021bin\u0103 m\u00e2ncare\u201d (504).<\/p>\n\n\n\n

O slujb\u0103, o meserie, o profesie trec dincolo de fundamentala \u0219i nelipsita preg\u0103tire \u00een domeniu, necesar\u0103 pentru a putea face fa\u021b\u0103 responsabilit\u0103\u021bilor \u0219i sarcinilor derivate din experien\u021ba practic\u0103rii ei, ajung\u00e2nd s\u0103 confere individului\/personajului o identitate profesional\u0103 ce reprezint\u0103 \u201eo combina\u021bie de identit\u0103\u021bi ale persoanei care influen\u021beaz\u0103 rolurile asumate \u0219i comportamentele consecutive acestor roluri \u00een contextul muncii \u0219i ocupa\u021biilor\u201d (Negovan, 2021: 63); este acea identitate voca\u021bional\u0103 care poate conferi individului\/personajului \u201esentimentul coeren\u021bei sale interne \u00een lumea muncii \u0219i a profesiilor, \u00een contextul carierei sale profesionale\u201d (64), a\u0219a cum se poate observa \u00een cazul artistului Khalid ibn Isa, care picteaz\u0103 ca s\u0103 se elibereze \u201ede via\u021ba \u00een limitele imagina\u021biei tat\u0103lui meu \u0219i s\u0103 mi-o reinventez \u00een limitele imagina\u021biei mele\u201d (Alharthi, 2022: 228), arta devenind pentru el \u201eo necesitate ca cerul \u0219i apa, din clipa \u00een care am \u00een\u021beles c\u0103 nu voi putea tr\u0103i f\u0103r\u0103 imagina\u021bia mea proprie. Imagina\u021bia (…),  asemenea artei, d\u0103 valoare existen\u021bei mele (\u2026); f\u0103r\u0103 imagina\u021bie via\u021ba devine pur \u0219i simplu insuportabil\u0103 (\u2026). Am tr\u0103it prin tablourile mele \u0219i nimic din afar\u0103 nu m\u0103 mai interesa (…). Eram mul\u021bumit cu imagina\u021bia mea \u0219i capacitatea mea de a picta era frenetic\u0103, nebuneasc\u0103\u201d (229).<\/p>\n\n\n\n

Cariere semnificative<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Secven\u021bele privitoare la cariera personajelor \u00eei dezv\u0103luie cititorului abilitatea acestora de a-\u0219i \u201ecunoa\u0219te calit\u0103\u021bile \u0219i defectele, interesele \u0219i scopurile, cuno\u0219tin\u021bele \u0219i deprinderile, atitudinile \u0219i preferin\u021bele pentru o anumit\u0103 categorie de activit\u0103\u021bi\u201d (Negovan, 2021: 63), justific\u00e2ndu-le astfel apari\u021bia pe anumite platforme profesionale, precum \u0219i felul \u00een care profesionalizarea lor le determin\u0103 evolu\u021bia \u00een spa\u021biul nara\u021biunii. Aceasta, pe de o parte, le permite, \u201edezvoltarea personal\u0103 \u00een contextul \u0219i prin mijlocirea carierei\u201d (Negovan, 2021: 21), iar pe de alt\u0103 parte, le asigur\u0103  o identitate de carier\u0103, bazat\u0103 pe angajabilitatea lor \u0219i pe abilit\u0103\u021bile lor de a \u201eidentifica \u0219i folosi oportunit\u0103\u021bile de dezvoltare a carierei\u201d (62). Complexitatea unei traiectorii profesionale se manifest\u0103 \u00een func\u021bie de domeniul ales de autori pentru personajele lor \u0219i de interesul acestora pentru a g\u0103si c\u0103i optime de \u00een\u021belegere \u0219i \u00eemplinire a acestui aspect al existen\u021bei lor. Un personaj-om de \u0219tiin\u021b\u0103, adic\u0103 un profesionist pentru care \u201eprofesia este \u00een acela\u0219i timp o form\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i o cultur\u0103\u201d (Steckwek, 2002: 141), \u00ee\u0219i asum\u0103 un tip comportamental caracteristic unei activit\u0103\u021bi metodice, \u201ece promite rezolv\u0103ri ale problemelor cu un anumit grad de certitudine\u201d (141), asemenea profesoarei Julie Crawley, de la Muzeul de Arheologie Peabody, autoare a unui curs de istorie a medicinii, care era \u201edeopotriv\u0103 medic \u0219i istoric, o femeie care putea citi o via\u021b\u0103  \u00eentreag\u0103 de suferin\u021b\u0103 \u00een oasele unui om mort. Se putea uita la craniile de pe raft v\u0103z\u00e2nd, \u00een fiecare dintre ele, un istoric personal al durerii (…); oasele \u00eenc\u0103-\u0219i spun povestea. \u0218i, judec\u00e2nd dup\u0103 numeroasele fotografii f\u0103cute de Julie Crawley la situri arheologice din lumea \u00eentreag\u0103, s\u0103pase dup\u0103 aceste povestiri ani buni de zile\u201d (Gerritsen, 2006: 219).<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd autorii opteaz\u0103 pentru o anumit\u0103 carier\u0103 profesional\u0103 a unui personaj, ei au \u00een vedere complexitatea acestei decizii, inevitabil influen\u021bat\u0103 de \u201eprocesele, func\u021biile \u0219i st\u0103rile psihice ale individului\u201d, v\u0103zute ca fiind \u201eintegrate pe cele trei coordonate principale: dinamica energetic\u0103, rela\u021bional-social\u0103, instrumental-performa\u021bional\u0103\u201d (Negovan, 2021: 144); este o condi\u021bie respectat\u0103 tacit \u00een cazul muncii scriitorilor, a\u0219a cum rezum\u0103 Vlad Zografi aceast\u0103 stare de fapt: \u201eScriitorii scriu un roman, controleaz\u0103 cu mare talent fiecare cuv\u00e2nt pus acolo, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 o via\u021b\u0103 secret\u0103 a romanului, secret\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de propriii  lui creatori, ceea ce nu le scade meritele artistice, ba chiar dimpotriv\u0103. Iar dac\u0103 scriitorii nu sunt cople\u0219i\u021bi de ignoran\u021ba lor, n-ar trebui s\u0103 fim nici noi, prizonieri \u00een c\u0103ma\u0219a de for\u021b\u0103 a  logicii\u201d (Zografi, 2016: 445). Implica\u021biile profunde asupra dezvolt\u0103rii individuale a oric\u0103rui personaj \u0219i asupra eficien\u021bei \u00een toate activit\u0103\u021bile \u00eentreprinse de acesta, sunt stadii \u00een demonstrarea importan\u021bei aspira\u021biei spre o carier\u0103 \u0219i a modalit\u0103\u021bilor de folosire a propriilor resurse cognitive \u0219i materiale \u00een acest scop, a\u0219a cum se poate remarca \u00een felul \u00een care \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te Erica Berg criza de inspira\u021bie: \u201eFaptul c\u0103 r\u0103m\u0103sese \u00een urm\u0103 cu cartea o stresa enorm \u0219i decise s\u0103 \u00ee\u0219i descarce con\u0219tiin\u021ba \u0219i s\u0103 scrie pentru o vreme. St\u0103tu \u00een fa\u021ba computerului \u00een camera ei de lucru (…). La \u00eenceput lucrurile merser\u0103 \u00eencet, dar dup\u0103 o vreme sim\u021bi un av\u00e2nt creator (…). Invidia scriitorii care puteau p\u0103stra o disciplin\u0103 strict\u0103 la lucru. Ea trebuia s\u0103 se for\u021beze de fiecare dat\u0103 s\u0103 se a\u0219eze la mas\u0103 \u0219i s\u0103 scrie (…) din cauza unei frici \u00eenr\u0103d\u0103cinate c\u0103 \u0219i-ar fi pierdut abilitatea de ultima dat\u0103 c\u00e2nd scrisese ceva (…), iar ea \u0219i-ar da seama c\u0103 nu va mai avea s\u0103 a\u0219tearn\u0103 vreodat\u0103 nicio propozi\u021bie pe h\u00e2rtie\u201d (Lackberg, 2018: 160).<\/p>\n\n\n\n

Succesul \u00een carier\u0103, adic\u0103 suma de \u201erealiz\u0103ri, reale sau autopercepute, acumulate \u00een cadrul tuturor experien\u021belor de munc\u0103\u201d (Negovan, 2021: 91), este, \u0219i \u00een cazul personajelor, intrinsec determinat de motiva\u021bia muncii lor, de acel set de \u201efor\u021be energizante care sus\u021bin comportamentele specifice muncii\u201d, ini\u021biindu-le \u0219i determin\u00e2ndu-le \u201eforma, direc\u021bia, intensitatea, durata\u201d, prin triada de caracteristici, \u201eselec\u021bia, activarea, \u0219i sus\u021binerea direc\u021biei comportamentelor \u00een atingerea scopului\u201d (113). Motiva\u021bia sus\u021bine, prin toate formele \u0219i manifest\u0103rile ei, parcursul individului\/personajului spre atingerea satisfac\u021biei \u00een cariera pentru care s-a optat, acea mul\u021bumire care dep\u0103\u0219e\u0219te neajunsurile \u0219i greut\u0103\u021bile episodice ale oric\u0103rei profesiuni, a\u0219a cum explic\u0103, cu firescul rolului s\u0103u, detectivul William Fawkes, zis Lupul: \u201eMeseria asta (…) nu-i prie\u0219te nim\u0103nui. E ca un drog, o dependen\u021b\u0103 despre care \u0219tii c\u0103 te-ar putea ucide oric\u00e2nd. Devii at\u00e2t de obsedat de momentele c\u00e2nd e\u0219ti pe culmi, \u00eenc\u00e2t nu mai observi cum ajunge s\u0103-\u021bi destrame toate celelalte aspecte ale vie\u021bii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu-\u021bi mai r\u0103m\u00e2ne nimic\u201d (Cole, 2021: 79).<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Alharthi, Jokha, 2022 (2010), St\u0103p\u00e2nele lunii<\/em>, Bucure\u0219ti: Litera (trad. Nicole Dobri\u0219an)<\/p>\n\n\n\n

Cole, Daniel, 2021 (2019), Sf\u00e2r\u0219itul partidei<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Trei (trad. Mihaela Doag\u0103)<\/p>\n\n\n\n

Gerritsen, Tess, 2006 (2003), P\u0103c\u0103toasa<\/em>, Bucure\u0219ti: RAO International Publishing Company (trad. Ivona Pu\u015fca\u015f)<\/p>\n\n\n\n

Lackberg, Camilla, 2018 (2002), Prin\u021besa ghe\u021burilor<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Trei (trad. Simona \u021aen\u021bea)<\/p>\n\n\n\n

Levy, Deborah, 2018 (2016),\u00a0Lapte fierbinte<\/em>, Bucure\u0219ti: Litera (trad. Adriana B\u0103descu)<\/p>\n\n\n\n

Negovan, Valeria, 2021, Psihologia carierei<\/em>, Bucure\u0219ti: METEOR PRESS<\/p>\n\n\n\n

Parkinson, Mark, 2002(2001), Ghidul carierei<\/em>, Bucure\u0219ti: ALL Beck (trad. Dana-Ioana Chiri\u021b\u0103)<\/p>\n\n\n\n

Steckwek, Rudolf,  2002 (1999), \u201eOmul de \u0219tiin\u021b\u0103\u201d, \u00een Frevert, Ute, Haupt, Heinz-Grehard, coord., Omul secolului XX<\/em>, Ia\u0219i: Polirom (trad. Maria-Magdalena Anghelescu) (pp. 140-168)<\/p>\n\n\n\n

Zografi, Vlad, 2016, Efectele secundare ale vie\u021bii<\/em>, Bucure\u0219ti: Humanitas<\/p>\n\n\n\n

Zusak, Markus, 2019 (2018), Podul de lut<\/em>, Bucure\u0219ti: RAO Distribu\u021bie (trad. Adriana B\u0103descu)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rubrica Save as… de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":9714,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,2000,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-9712","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-11-12-2023","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Vermeer.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9712","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9712"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9712\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9718,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9712\/revisions\/9718"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9714"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9712"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9712"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9712"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9712"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}