{"id":9638,"date":"2024-01-11T16:10:05","date_gmt":"2024-01-11T13:10:05","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9638"},"modified":"2024-01-11T16:10:08","modified_gmt":"2024-01-11T13:10:08","slug":"roxana-ruscior-si-omul-cu-masca-de-diavol-din-freisetzburg","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9638","title":{"rendered":"Roxana Ruscior \u0219i omul cu masca de diavol din Freisetzburg"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Roxana Ruscior, Diavolul din Freisetzburg<\/em>, Editura Litera, 2023<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Scriam num\u0103rul trecut despre gura de aer proasp\u0103t pe care romanul de inspira\u021bie istoric\u0103 Ho\u021bul din curtea miracolelor<\/em>, al lui Adrian Majuru, o aduce \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, \u00een care cotidianul \u0219i problemele imediate ale vie\u021bii actuale par c\u0103 au luat prim-planul. Iat\u0103 c\u0103 \u201eBiblioteca de Proz\u0103 Contemporan\u0103\u201d, colec\u021bia de proz\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a editurii Litera, propune un nou roman de inspira\u021bie istoric\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103 plasat mai restrictiv \u00een timp, \u00een perioada celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, dar beneficiind de o component\u0103 fantastic\u0103 foarte ofertant\u0103. Este vorba despre Diavolul din Freisetzburg<\/em>, al Roxanei Ruscior, roman care evoc\u0103 suferin\u021ba din lag\u0103rele naziste, dar se apleac\u0103 \u0219i asupra mitologiei construite de nazi\u0219ti, \u0219i asupra luptei pe care cei care au ajuns s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 asemenea orori o dau cu sine \u0219i cu cei din jur pentru a-\u0219i p\u0103stra umanitatea.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd ca personaj narator o femeie din Praga, care are origini rom\u00e2ne\u0219ti, ajuns\u0103 \u00een lag\u0103rul de la Freisetzburg datorit\u0103 unei presupuse activit\u0103\u021bi subversive contra protectoratului german, povestea se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe mai multe planuri, variind de la cel concret, al luptei pentru supravie\u021buire \u00eentr-un mediu horific, \u0219i cel fantastic, al legendelor legate de soarele negru Suntur<\/em> \u0219i de energia pe care o eman\u0103, de tunelurile secrete care duc spre lumea subp\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u0219i de r\u0103ul absolut care \u00eengroze\u0219te mai tare dec\u00e2t gardienii nazi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Scris \u00een mare parte sub forma unui jurnal secret, dar incluz\u00e2nd \u0219i pasaje scurte de relatare la persoana a treia, textul se parcurge u\u0219or, datorit\u0103 naturale\u021bei cu care \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sunt a\u0219ternute pe h\u00e2rtie. Dac\u0103 la \u00eenceput ne love\u0219te atmosfera \u00eenc\u0103rcat\u0103 de suferin\u021b\u0103 a lag\u0103rului, odat\u0103 cu cooptarea protagonistei \u00eentr-un proiect pseudo\u0219tiin\u021bific de cercetare, de c\u0103tre Werner Gluck, comandantul lag\u0103rului, centrul de gravita\u021bie se mut\u0103 c\u0103tre ocultism \u0219i legende. Iar apoi, dup\u0103 ce lucrarea comandantului este finalizat\u0103, \u00een lumina reflectoarelor intr\u0103 un personaj care p\u00e2n\u0103 \u00een acel punct p\u0103rea secundar, \u0219i anume medicul Karl von Arent, \u00een al c\u0103rui serviciu direct intr\u0103 eroina.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum se observ\u0103, romanul are mai multe planuri de construc\u021bie, \u0219i chiar dac\u0103 cel principal se va dovedi a fi cel al personajului Karl von Arent, foarte atent studiat \u00een partea a doua, nu sunt de neglijat nici componenta istoric\u0103, \u00een care asist\u0103m la finalul r\u0103zboiului \u0219i la ocuparea lag\u0103rului de c\u0103tre americani, nici cea mistic\u0103, \u00een care credin\u021bele promovate mai ales de Himmler sunt studiate \u00een am\u0103nunt, nici cea tragic\u0103, a ororilor de zi cu zi.<\/p>\n\n\n\n

De fapt, o mare calitate a acestui roman este \u00eensu\u0219i faptul c\u0103 leag\u0103 conving\u0103tor \u00eentre ele aceste planuri. Nu asist\u0103m la mai multe pove\u0219ti \u00een paralel, ci la una singur\u0103, care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-un mediu transcendental, \u00eentre dou\u0103 lumi, ambele inundate de r\u0103u. Din aceast\u0103 cauz\u0103, frica pe care Adela, eroina principal\u0103, o men\u021bioneaz\u0103 cam la fiecare pagin\u0103 a jurnalului e perfect justificat\u0103. Ea nu crede \u00een ocultismul nazist, \u00eens\u0103 nu poate ignora faptul c\u0103 haloul locului, ales tocmai datorit\u0103 apropierii de un loc cu rezonan\u021b\u0103 mistic\u0103, anume castelul Wewelsburg, \u00eei afecteaz\u0103 pe to\u021bi cei din jur, iar acest lucru \u00eei face misiunea de a supravie\u021bui cu at\u00e2t mai dificil\u0103. Ba mai mult, ea \u00eens\u0103\u0219i este chinuit\u0103 de co\u0219maruri repetitive care nu-\u0219i au sursa \u00een ororile din lumea real\u0103 din jurul ei, ci vin dintr-un alt loc. Personajul Adela este unul complex, chiar dac\u0103 pare c\u0103 este ghidat\u0103 numai de fric\u0103 \u0219i nimic altceva.<\/p>\n\n\n\n

\u201e<\/em>\u00ab<\/em>Trebuie s\u0103-\u021bi fie fric\u0103! Frica \u00ee\u021bi ascute sim\u021burile \u0219i-\u021bi d\u0103 putere s\u0103 te aperi, s\u0103 faci orice ca s\u0103 mai rezi\u0219ti o zi \u0219i apoi \u00eenc\u0103 una. Prada care se teme cel mai tare de v\u00e2n\u0103tor fuge mai repede \u0219i supravie\u021buie\u0219te. Dac\u0103 st\u0103 s\u0103 se lupte cu el, atunci moare. Tu e\u0219ti prada acum \u0219i, dac\u0103 vrei s\u0103 ai o \u0219ans\u0103 de sc\u0103pare, trebuie s\u0103-\u021bi fie fric\u0103. Foarte fric\u0103!<\/em>\u00bb<\/em> A\u0219a mi-a spus o fat\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een arestul Gestapoului din Praga, unde am z\u0103cut trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni p\u00e2n\u0103 s\u0103 aflu de ce anume eram acuzat\u0103. Primisem o celul\u0103 mic\u0103 \u0219i \u00eentunecoas\u0103, unde ar fi trebuit s\u0103 stau izolat\u0103, dar dup\u0103 prima zi de interogatoriu, c\u00e2nd m-am \u00eentors, tremur\u00e2nd nu at\u00e2t din cauza loviturilor primite, c\u00e2t de groaz\u0103 pentru ce avea s\u0103 urmeze, ea era acolo. Mi-a adresat doar cuvintele astea, apoi nu mi-a mai dat aten\u021bie.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Al doilea personaj care-\u0219i dezv\u0103luie treptat complexitatea este medicul nazist Karl von Arent. La \u00eenceput el pare a fi prototipul medicului sadic, lipsit de scrupule, care experimenteaz\u0103 f\u0103r\u0103 mustr\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103 pe de\u021binu\u021bi. Afl\u0103m apoi, pe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m cu lectura, c\u0103 lucrurile nu stau chiar a\u0219a, ba chiar c\u0103 aura de cruzime este un paravan auto fabricat, sub protec\u021bia c\u0103ruia medicul \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 menirea profesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mi-a pl\u0103cut mult curajul pe care Roxana Ruscior l-a ar\u0103tat umaniz\u00e2nd \u00een acest mod un nazist. Nu a ob\u021binut doar un personaj original, ci chiar o poveste inedit\u0103. Desigur, Karl nu e un \u00eenger. \u00cens\u0103 nici circumstan\u021bele \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 nu i-ar fi permis s\u0103 fie.<\/p>\n\n\n\n

Referindu-ne apoi la partea fantastic\u0103, putem remarca \u0219i aici o integrare perfect\u0103 \u00een poveste. Misticismul nu e doar butaforie, ci parte din intrig\u0103. \u0218i fantasticul nu e doar o motiva\u021bie pentru a o apropia pe eroin\u0103 de Werner Gluck, cel care crede cu pasiune \u00een toate miturile prizate de capii nazi\u0219ti, ci joac\u0103 un rol mai subtil, ap\u0103r\u00e2nd la r\u0103stimpuri la suprafa\u021b\u0103, apoi ie\u0219ind discret din scen\u0103, pentru a l\u0103sa locul problemelor imediate ale vie\u021bii lag\u0103r.<\/p>\n\n\n\n

Sunt multe personaje bine construite \u00een aceast\u0103 carte \u2013 de fapt, chiar \u0219i figuran\u021bii se bucur\u0103 de profunzime \u2013, \u00eens\u0103 de departe cel mai complex r\u0103m\u00e2ne medicul \u0219ef, Karl von Arent. Leg\u0103turile pe care construc\u021bia acestui personaj le realizeaz\u0103 sunt surprinz\u0103toare, la fel \u0219i munca sa din umbr\u0103, care, vom afla spre final, a direc\u021bionat ac\u021biunea \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. Tu\u0219ele subtile, precum boala, \u00eenclina\u021biile artistice sau copil\u0103ria nefericit\u0103 pun bazele unui personaj surprinz\u0103tor, care, de\u0219i total atipic, nu-l love\u0219te pe cititor ca fiind necredibil. Prin standardele lui morale impuse de educa\u021bia riguroas\u0103 pe care a primit-o, str\u0103daniile sale devin autentice, ele completeaz\u0103 personajul, nu-l neag\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDup\u0103 ce a murit fratele meu, tata a insistat s\u0103 fiu transferat ca medic-\u0219ef aici, la Freisetzburg. N-am avut de ales. Nu v\u0103zusem niciodat\u0103 un lag\u0103r, doar auzisem vorbindu-se despre aceste locuri, unde erau adu\u0219i condamna\u021bi \u0219i prizonieri de r\u0103zboi, ca s\u0103 munceasc\u0103 pentru proiectele importante ale Reichului. Iar eu, ca medic, trebuia s\u0103 am grij\u0103 s\u0103 nu apar\u0103 epidemii, de\u021binu\u021bii s\u0103 fie \u00een stare s\u0103 munceasc\u0103 bine \u0219i personalul nostru s\u0103 primeasc\u0103 \u00eengrijirile medicale necesare. Dac\u0103 a\u0219 fi \u0219tiut ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu adev\u0103rat \u00een lag\u0103rele de munc\u0103, nu m-a\u0219 fi \u00eenscris niciodat\u0103 \u00een Schutzstaffel.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen fine, nu pot \u00eencheia cronica f\u0103r\u0103 a men\u021biona finalul, \u0219i el reu\u0219it. Sau, mai bine spus, triada de scene care leag\u0103 succesiv firele ac\u021biunii. De la ancheta american\u0103, trec\u00e2nd prin \u00eent\u00e2lnirea dintre Karl \u0219i p\u0103rintele Gunther \u0219i p\u00e2n\u0103 la discu\u021bia dintre Adela \u0219i respectivul preot, seria de revela\u021bii se materializeaz\u0103 \u00eentr-un adev\u0103rat page-turner<\/em>. Surprinz\u0103toare sunt \u0219i felurile \u00een care personajul Karl, un sceptic declarat, ajunge s\u0103 fie motorul principal al laturii fantastice. Sunt \u0219i multe scene violente, foarte vizuale \u00een acest roman, \u00eens\u0103 povestea \u00een sine nu se construie\u0219te \u00een jurul lor. Ele fixeaz\u0103 cadrul, \u00eei dau greutate, dar ac\u021biunea \u00ee\u0219i vede de drumul ei.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u00eentre nazi\u0219ti a ales s\u0103 construiasc\u0103 un om, Roxana mai surprinde o dat\u0103, pun\u00e2ndu-i pe solda\u021bii eliberatori americani, \u0219i mai ales pe comandantul lor, Sparks, \u00een rolurile unor mercenari r\u0103zbun\u0103tori \u0219i \u00eenchiz\u00e2nd astfel cercul ororilor. \u0218i cred c\u0103 prin aceste artificii \u00eendr\u0103zne\u021be, precum \u0219i prin melanjul de fantastic \u0219i istoric, Roxana Ruscior a reu\u0219it s\u0103 scrie un roman nu doar interesant, ci \u0219i cu o mare doz\u0103 de originalitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Alexandru Lamba<\/p>\n","protected":false},"author":93,"featured_media":9639,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[679,106,1974],"coauthors":[1124],"class_list":["post-9638","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-alexandru-lamba","tag-cronica-literara","tag-nr-10-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/diavolul_din_freisetzburg.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9638","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/93"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9638"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9638\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9640,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9638\/revisions\/9640"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9639"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9638"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9638"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9638"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9638"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}