{"id":960,"date":"2021-02-22T23:00:17","date_gmt":"2021-02-22T20:00:17","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=960"},"modified":"2021-02-22T23:00:19","modified_gmt":"2021-02-22T20:00:19","slug":"apocalipsa-nevazuta-proza-anului-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=960","title":{"rendered":"Apocalipsa nev\u0103zut\u0103. Proza anului 2020"},"content":{"rendered":"\n
Un zeu f\u0103r\u0103 cot\u0103 aduce haosul<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

Cu un cinism des\u0103v\u00e2r\u0219it, anul 2020 ne-a ar\u0103tat numai teaser<\/em>e despre moarte \u0219i n\u0103ravul bolii; cu toate acestea, tr\u0103g\u00e2nd linie \u00een plan cultural, lucrurile s-au contabilizat onorabil. Scriitorii au publicat mult \u0219i prost despre pandemie; \u00een sine, tematica n-avea cum s\u0103 provoace imprevizibilul. Textele despre<\/em> \u2013 ap\u0103rute \u00een \u201en\u201d volume, individuale ori colective \u2013 trec, cel pu\u021bin cu un picior, prin locuri comune. \u00cen al doilea r\u00e2nd, nu po\u021bi vorbi despre 2020 f\u0103r\u0103 derive cinice ori f\u0103r\u0103 s\u0103 atingi, fie \u0219i la o adic\u0103, (auto)ironia sau umorul negru. De la glumele cu \u0219i despre h\u00e2rtia igienic\u0103, la invadarea celulelor cu tehnologii hi-tech, la vaccin \u0219i grimasele recept\u0103rii lui, la anul electoral \u0219i alian\u021ba virus-politician, p\u00e2n\u0103 la ce mai vre\u021bi… dar numai optimist (a se citi \u201enormalitate\u201d) n-a fost. Ba alerte apocaliptice, ba tragedii spontane, ba amenin\u021b\u0103ri…<\/p>\n\n\n\n

Brusc, provincia \u0219i localit\u0103\u021bile izolate au atras ca o vraj\u0103 \u00eencarcera\u021bii urbani. M\u0103 g\u00e2ndeam la scriitori retra\u0219i de mult\u0103 vreme din zarva urban\u0103, precum Alexandru Ecovoiu, de pild\u0103, care trebuie c\u0103 doar \u0219i-a prelungit lini\u0219tea, neafectat de transa media. Literatura \u0219i-a v\u0103zut de ale ei. Cu toate c\u0103 editurile n-au reu\u0219it s\u0103 ias\u0103 din turbulen\u021bele zilei. \u0218omaj tehnic, am\u00e2n\u0103ri, suspend\u0103ri, elimin\u0103ri, concedieri… \u00centre toate, un c\u00e2\u0219tig \u2013 sau cel pu\u021bin a\u0219a cred: cei din mica noastr\u0103 industrie au cerut pe o singur\u0103 voce, mai uni\u021bi ca niciodat\u0103, ajutor \u0219i implicare serioase din partea Guvernului. P\u00e2n\u0103 acum, apelurile se auzeau mai degrab\u0103 \u00een surdin\u0103 \u0219i se stingeau \u00eenainte de-a st\u00e2rni ceva credibil. Pe deasupra, se \u0219i dinamitau rapid, cu lupte interne, fratricide.  <\/p>\n\n\n\n

Criticul literar \u0219i pr\u0103bu\u0219irea autorit\u0103\u021bii. Noile autorit\u0103\u021bi: SPA-urile virtuale<\/strong><\/h5>\n\n\n\n

\u00cen ultimii ani s-a degradat o institu\u021bie, alt\u0103dat\u0103 celebr\u0103 \u00een anonimatul ei elitist \u2013 a cronicarului de proz\u0103: apar cronici pu\u021bine, cu minime dovezi de lectur\u0103 integral\u0103. Se poart\u0103 la rever furtul ideilor, lectura \u201epe s\u0103rite\u201d, diagonalele f\u0103r\u0103 nicio miz\u0103 critic\u0103 real\u0103, reveren\u021be gratuite \u00een fa\u021ba editurilor, nu a c\u0103r\u021bii, limbaje critice f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu textul propriu-zis… Multe altele. Parc\u0103 nicic\u00e2nd nu s-a transferat at\u00e2t de drastic\u0103 arderea pe rug a criticilor one\u0219ti \u00een spa\u021biul public. Nicic\u00e2nd scriitorii n-au tr\u0103it \u00eentr-o minciun\u0103 mai puturos ambalat\u0103 de ling\u0103i profesioni\u0219ti \u00een mediile de socializare.<\/p>\n\n\n\n

Fire\u0219te c\u0103 ei, scriitorii, nici nu mai au cum s\u0103 vad\u0103 adev\u0103rul despre \u201eopera\u201d lor; ci doar rea-voin\u021b\u0103, comploturi, execu\u021bii partizane, conspira\u021bii… Orice, dar nu onestitate. A\u0219a c\u0103 scrisul lor alearg\u0103 \u00een cerc \u0219i autorii z\u00e2mbesc t\u00e2mp \u00een bli\u021burile c\u0103pu\u0219elor aculturale coco\u021bate \u00een virtualit\u0103\u021bi ad\u00e2nc mirositoare. Verdictul sufl\u0103torilor de felul lor lini\u0219te\u0219te, dar e mincinos. Critica literar\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 cu un fel de SPA-uri online, unde scriitorii sunt \u00eempacheta\u021bi cu creme canonice \u0219i po\u021biuni magice. Revigora\u021bi, autorii a\u0219teapt\u0103 brusc un Nobel, recunoa\u0219tere, loje \u00een manuale \u0219colare… Deodat\u0103 au opinii… F\u0103r\u0103 s\u0103 le pese cu adev\u0103rat de realitatea oglinzii critice, scriitorii se las\u0103 \u00eemb\u0103ls\u0103ma\u021bi de elogiile impostorilor. S-au \u00eenmul\u021bit, \u00een schimb, cumva previzibil, cronicarii de poezie. Nu mai spun nimic \u00een plus, doar repet: c\u00e2t\u0103 vreme poe\u021bii sunt mereu \u0219i critici de poezie, \u00eentr-un procent cov\u00e2r\u0219itor, s\u0103 nu avem preten\u021bii la o literatur\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i cu valori reale. La noi, comentatorii de poezie nu sunt cronicari, de\u0219i destui se \u00eenchipuie. E ca alt\u0103dat\u0103, cu prestigiul reparatorului de Dacia 1310: oricum \u0219i \u00een orice condi\u021bii, de nic\u0103ieri, cineva, indiferent de preg\u0103tire sau posibilit\u0103\u021bi, \u00ee\u0219i d\u0103dea cu p\u0103rerea despre repara\u021bia ma\u0219inii. A\u0219a \u0219i azi, cu infla\u021bia aiuristic\u0103 de a\u0219a-zi\u0219i cronicari de poezie. O veste excelent\u0103, cu totul surprinz\u0103toare pentru mine: au ap\u0103rut mai multe voci de cronicari dramatici. Cea din urm\u0103 categorie nici nu prea avea, s\u0103 recunoa\u0219tem, obiect al muncii \u00een afara scenei: volumele cu texte dramatice apar la noi mai rar dec\u00e2t eclipsele.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCritica literar\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 cu un fel de SPA-uri online, unde scriitorii sunt \u00eempacheta\u021bi cu creme canonice \u0219i po\u021biuni magice. Revigora\u021bi, autorii a\u0219teapt\u0103 brusc un Nobel, recunoa\u0219tere, loje \u00een manuale \u0219colare…\u201d<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Dar s\u0103 revin la proz\u0103. Cum spun de un deceniu, proza rom\u00e2neasc\u0103 se afl\u0103 pe un grafic stabil valoric. Anual, cam 30 de c\u0103r\u021bi pot concura pentru premii sau o vizibilitate onorant\u0103. C\u00e2nd nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta e pentru c\u0103 criticii sau cronicarii \u2013 ori juriile improvizate \u2013 n-au citit proz\u0103. C\u0103ci, dac\u0103 poezia sau textele dramatice, ca eseurile \u0219i volumele de critic\u0103 \u0219i istorie literar\u0103, le po\u021bi parcurge cu oarecare lejeritate, av\u00e2nd h\u0103r\u021bile ideilor la vedere, proza te oblig\u0103 s\u0103 o cite\u0219ti cu alt\u0103 disciplin\u0103. Nu-\u021bi ofer\u0103 nimeni firul ro\u0219u, nici nu te \u00eenva\u021b\u0103 sau sugereaz\u0103 ce fir s\u0103 tai de la bomba conceptual\u0103; cronicarul trebuie s\u0103-\u0219i fac\u0103, numai \u00een urma lecturii, harta logistic\u0103 a c\u0103r\u021bii \u2013 pe care, cel mai adesea, nici autorul nu o vede. \u0218tiu, chestiunile se cunosc, reaminteam doar publicului nou, sper, al \u201eFamiliei\u201d, c\u00e2teva criterii de evaluare critic\u0103 \u00eentre genuri; c\u00e2t de simplist sun\u0103 nici nu conteaz\u0103, m\u0103car o idee s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Un pui de idee.<\/p>\n\n\n\n

O ierarhie aleatorie<\/strong><\/h5>\n\n\n\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Hulit mai ales de cei care nu-l citesc dar pretind contrariul, Nicolae Breban ofer\u0103 o lec\u021bie de proz\u0103 esopic\u0103 \u00een Act gratuit<\/em> (Polirom). Nuvelele prinse aici sunt tot at\u00e2tea oglinzi ale infirmit\u0103\u021bii memoriei. Filosofia actului gratuit trece la Breban \u00een purt\u0103tori de ontologii narcotice; ideea concretizat\u0103 \u00eentrece orice stimulent. De aceea, \u00een labirintul v\u00e2scos de siluete cotropite de suprasensuri se mi\u0219c\u0103 un autor-profet, adept al zeific\u0103rii de-o clip\u0103 \u0219i al refugiului \u00een for\u021ba disimul\u0103rii. Citi\u021bi-l pe Breban de acum \u0219i nu ve\u021bi sc\u0103pa de senza\u021bia unei misterioase energii vitale n\u0103scut\u0103 din accidentele unui exces de destin. \u00cen Act gratuit<\/em>, ideile cotropesc via\u021ba \u0219i via\u021ba se reduce la o ultim\u0103 conven\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Despre genocidul secund<\/em> scrie Eugen Uricaru \u00een Gr\u0103dina paradisului<\/em> (Polirom). Orice form\u0103 de ocupa\u021bie militar\u0103 sau ideologic\u0103 aduce cu sine \u00eentreaga ma\u0219in\u0103rie de propagand\u0103, mistificare \u0219i experiment; prin exterminarea discret\u0103 \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 a elementelor d\u0103un\u0103toare societ\u0103\u021bii perfecte, ar rezulta o… gr\u0103din\u0103 a paradisului. Despre un asemenea cinism ca spectacol mistic \u0219i dialog al fanatismului alienant citim \u00een acest roman ce atac\u0103 frontal sensibilit\u0103\u021bile autohtone legate de antisemitism. \u00cen fapt, un experiment nazist \u00eentr-un mic paradis moldovean; asist\u0103m la un ghem de confesiuni, religii, doctrine \u0219i conflicte dintre cele \u0219tiute \u0219i ne\u0219tiute \u00een romanele precedente. Dincolo de toate, r\u0103ul \u0219i insinuarea lui prin Neculai Cr\u0103ciun, cu onomastica lui miraculos-vindec\u0103toare; \u00een fapt, ilustrarea a dou\u0103 concepte \u00eenrudite: maleficul cu ambi\u021bia diabolicului. Cel mai complex personaj negativ din literatura noastr\u0103. Semn c\u0103 r\u0103ul, chiar contorsionat de un mic Mesia (Cezar, migr\u00e2nd \u0219i el din romanele anterioare), poate transforma un rai \u00een infern \u0219i iadul \u00eentr-un demonic paradis artificial.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

O adev\u0103rat\u0103 mitologie a feminit\u0103\u021bii realizeaz\u0103 Nora Iuga \u00een Hipodrom<\/em> (Polirom). Scriitoarea crede \u00een sacralitatea \u00eent\u00e2mpl\u0103rii mai mult dec\u00e2t \u00een moarte. Iar realitatea va fi dep\u0103\u0219it\u0103 mereu de poezia visat\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, realitatea Norei Iuga e o lung\u0103, fastuoas\u0103 aventur\u0103 a evenimentului str\u0103puns de rememorare. Nimic altceva dec\u00e2t ac\u021biune imprevizibil\u0103 \u0219i esen\u021bial\u0103, o adev\u0103rat\u0103 anomalie \u00een destin<\/em> \u2013 iat\u0103 epicentrul retrospec\u021biilor din Hipodrom<\/em>. Pentru degust\u0103torii de autofic\u021biuni vintage<\/em>, romanul este un spectacol al freneziilor crepusculare.<\/p>\n\n\n\n

Cum s\u0103 \u00een\u021belegi lumea din interior situ\u00e2ndu-te, \u00een acela\u0219i timp, \u00een afara ei? \u00cen Patimile dup\u0103<\/em> G\u00f6del<\/em> (Polirom) descoperim \u201eevanghelia\u201d unui matematician ce-\u0219i descoper\u0103 \u00een harul de IT-ist capacitatea zeific\u0103rii lumii. Apostol \u0219i Dumnezeu \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, Ciprian (Cip) renun\u021b\u0103 la matematic\u0103 numai pe jum\u0103tate, atunci c\u00e2nd folose\u0219te miezul ei pentru \u00eendosarierea existen\u021belor. Varujan Vosganian scrie despre mica distopie la vedere, despre specula\u021biile dovedite \u0219i noua putere internaut\u0103 \u2013 dinamit\u00e2nd serviciile clasice de supraveghere. Un Neo ambetat \u00een vie\u021bile sub lupt\u0103, dintr-un matrix de apartament \u00een care po\u021bi \u00eenghesui lejer c\u00e2teva lumi \u0219i contrarevolu\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Despre cum po\u021bi revigora baletul \u00eentunecat din psihologiile Hortensiei Papadat-Bengescu scrie Mihai Zamfir. Dospit proustian, la foc mic, c\u0103linescian, \u00cen a\u0219teptare<\/em> (Polirom) alunec\u0103 prin epoci \u0219i psihologii ca un meteorit artificial echipat cu focoase nucleare. De la patologii inanimate, la supravie\u021buiri politice \u0219i cl\u0103diri-portal, la erotomanii labirintice \u0219i travestiuri livre\u0219ti, Mihai Zamfir alimenteaz\u0103 ambiguitatea p\u00e2n\u0103 d\u0103 \u00een clocot. Scris cu evident\u0103 pasiune a \u00eenscen\u0103rii istoriei \u0219i a dramatiz\u0103rii tipologice, \u00cen a\u0219teptare<\/em> acoper\u0103, paradoxal, o \u00eentreag\u0103 mi\u0219care<\/em> interioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lumea-scen\u0103 se \u00eentinde de la un cap\u0103t la altul al continentului european \u00een noul roman semnat de Radu \u021auculescu. Basm neo-noir, Femeia de mar\u021bipan<\/em> activeaz\u0103 un bucluca\u0219 roman picaresc din care cresc suspansul, pove\u0219tile erotice \u0219i explozii carnavale\u0219ti, fuzion\u00e2nd, toate, \u00eentr-o realitate baroc\u0103 de neuitat. \u0218arje culturale \u0219i livre\u0219ti, vinuri onirice vechi, premonitorii, bucate cathartice pe s\u0103turate \u0219i multe alte scenarii misterioase se g\u0103sesc \u00een istoriile pe care Radu \u021auculescu le adun\u0103 cu haz regizoral. Nu g\u0103se\u0219ti la niciun t\u00e2n\u0103r prozator vitalitatea lexical\u0103 \u0219i entuziasmul plastic semnate de \u021auculescu. Radu, nu Ion.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Dac\u0103 Fellini ar regiza o dram\u0103 poetic\u0103 despre anii optzeci ceau\u0219i\u0219ti, Veronica D. Niculescu ar c\u00e2\u0219tiga pariul de influen\u021b\u0103 literar\u0103. To\u021bi copiii libr\u0103resei<\/em> spune povestea diamantelor ascunse \u00een noroiul urban, \u00een care o Cenu\u0219\u0103reas\u0103 ghinionist\u0103 face minuni ca libr\u0103reas\u0103. Minuni \u00eensemn\u00e2nd orice gest de bun\u0103tate \u00een copil\u0103riile dickensiene ale timpului. O via\u021b\u0103 secund\u0103, miraculoas\u0103, aduce la lumin\u0103 Veronica D. Niculescu, dintr-un comunism traumatic, ce-\u0219i \u00eenghite victimele din primii zori ai speran\u021bei. Ve\u021bi \u00eendr\u0103gi spontan aceast\u0103 voyeurist\u0103 cehovian\u0103, o Am\u00e9lie Poulain dezabuzat\u0103 \u00een totalitarismul rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Memorabil\u0103 elegie a degener\u0103rii este Bastian<\/em> de Dora Pavel. Conturul singur\u0103t\u0103\u021bii \u00een familie se umple de sens melancolic odat\u0103 cu o elaborat\u0103 disput\u0103 monologat\u0103. Expert\u0103 a disensiunilor \u00eentemni\u021b\u0103rii \u00een trecut, Dora Pavel \u00ee\u0219i a\u0219az\u0103 cititorul \u00een densitatea psihologic\u0103 specific\u0103 unei micro-saga. Excelent\u0103 atmosfer\u0103 \u0219i figuri de cea\u021b\u0103 patologic\u0103, o imersiune dubl\u0103, \u00een complexul amniotic \u0219i hipnoza oedipic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Printr-o fluid\u0103 oglind\u0103 realist\u0103 a complezen\u021bei, din inima Devei comuniste, travers\u0103m \u00een varianta ei elve\u021bian\u0103, ideal\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct, \u00een noul roman al Simonei Sora. Numai \u00een prozele scurte ale Gabrielei Melinescu am \u00eent\u00e2lnit reziduuri grote\u0219ti \u0219i denun\u021b\u0103ri de via\u021b\u0103 inactiv\u0103 cum citim aici. Istorie a rezonan\u021belor \u0219i destin bifurcat, \u00een Complezen\u021b\u0103<\/em> citim un dublu destin \u00eencol\u0103cit pe spirala psihologic\u0103 dintre dou\u0103 decenii de sumbr\u0103 splendoare. \u00centre o via\u021b\u0103 ne\u00eenceput\u0103 \u0219i o moarte incomplet\u0103, ca o elegie cu dou\u0103 noduri, Maia revine \u00een Complezen\u021b\u0103<\/em> pentru a preg\u0103ti frontierele  unei trilogii despre suspansul corporealit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
image description<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

O matrio\u0219k\u0103 biografist\u0103 \u0219i istorizant\u0103 propune Moni St\u0103nil\u0103 \u00een \u021aip\u0103 c\u00e2t po\u021bi<\/em>. Povestea tragi-comic\u0103 a identit\u0103\u021bilor sparte \u00een buc\u0103\u021bi, dintr-o fiin\u021b\u0103 poetic\u0103 evadat\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i. Dup\u0103 Garsonier\u0103 \u00een centru<\/em> (2005), \u00een sf\u00e2r\u0219it s-a mutat \u0219i Antoaneta Zaharia: nu oriunde, nu doar revenind printre litera\u021bi, ci la marginea romanului, odat\u0103 cu povestirile din \u00cen c\u0103utarea lui Porcelain<\/em> (Cdpl). De ast\u0103 dat\u0103 descoperim o hipersensibil\u0103 cu buletin de fantastic urban \u0219i colec\u021bionar\u0103 de mici felii de realism tragic. Fiecare text are deschis\u0103 larg o fereastr\u0103. Spre ce anume, r\u0103m\u00e2ne ca r\u0103sucirile din final s\u0103 v\u0103 \u00eendestuleze foamea de suspans \u0219i lec\u021bia despre fragilitatea uman\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i nu o recomand\u0103 niciodat\u0103 graba, Florina Ilis a scris \u0219i publicat \u00een contratimp o colec\u021bie de povestiri. Pandemia vesel\u0103 \u0219i trist\u0103<\/em> surprinde la scar\u0103 mic\u0103 lumea pandemic\u0103 asemeni unui caleidoscop de tensiuni reciclate, momente \u0219i acumul\u0103ri desc\u0103tu\u0219ate, feerii dezechilibrate \u0219i pilde \u00eensufle\u021bite. Un volum aproape spontan. Magistral spontan e Constantin Ab\u0103lu\u021b\u0103. Mica lui utopie caut\u0103 s\u0103 antreneze toate reveriile dintre cuv\u00e2nt \u0219i creier, \u00eembl\u00e2nzind dicteul automat cu fantast\u0103 religiozitate. Astfel trebuie s\u0103 citim Garsoniera solar\u0103 a m\u0103tu\u0219ii mele Heralda<\/em> (Casa de pariuri literare). Sminti\u021bi de realitate \u0219i captivi ai micilor ei sarcofage mistice, eroii schi\u021belor lui Ab\u0103lu\u021b\u0103 p\u00e2ndesc faptul divers ca pe cel mai des\u0103v\u00e2r\u0219it paradox. Ab\u0103lu\u021b\u0103 este cel din urm\u0103 artist care \u0219tie s\u0103 construiasc\u0103 p\u00e2nze lichide ale realit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Nicio alt\u0103 carte de proz\u0103 nu a provocat at\u00e2tea comentarii psihotice de cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi ale recept\u0103rii; pentru unii genial, pentru al\u021bii, catastrofal, Cronovizorul<\/em> lui \u0218tefan Manasia are de toate, de la erotism hiperrealist la supraproduc\u021bie de locuri comune. Nu m-ar surprinde, peste decenii, ca mo\u0219 Manasia s\u0103 povesteasc\u0103 nepo\u021bilor cum a scris proz\u0103 sedus de-o mahoarc\u0103 aristocrat\u0103. Cert e c\u0103 poetul poate construi tablouri \u00een proz\u0103 cu mai mult talent dec\u00e2t cei blagoslovi\u021bi din timp cu me\u0219te\u0219ugul.<\/p>\n\n\n\n

Cam unde era C\u0103rt\u0103rescu cu prestigiul \u00een 1994 e Dan Sociu ast\u0103zi pentru genera\u021bia lui. Nu-mi dau seama dac\u0103 Pluto \u00een Scorpion<\/em> trebuia s\u0103 fie \u00eenc\u0103 un jurnal poetic pe care poetul l-a transformat \u00een microproiectile bukowskiene, fie invers. Cu siguran\u021b\u0103, dac\u0103 volumul ap\u0103rea odat\u0103 cu primul comando dou\u0103miist, genera\u021bia nu era semi-ratat\u0103. \u00cencolo, Sociu se arunc\u0103 f\u0103r\u0103 para\u0219ut\u0103 \u00een orice imaginar care-i d\u0103 senza\u021bia unui deficit imunitar. Autofic\u021biune \u00een c\u0103dere liber\u0103, Pluto \u00een Scorpion<\/em> ne asigur\u0103 c\u0103 st\u00e2nca de jos e o c\u0103pi\u021b\u0103 de f\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

Prin trei nara\u021biuni cu poten\u021bial mito-poetic, deopotriv\u0103 faulkneriene \u0219i contrabalansate proustian, Andreea R\u0103suceanu aduce V\u00e2ntul, duhul, suflarea<\/em> \u00een detectivistica umbrelor vii ale trecutului. Pretutindeni, d\u00e2rele anxiet\u0103\u021bilor sau amprentele lor provoac\u0103 reconstituiri cangrenoase, pe care nici erotizarea sau evaziunile aproximative nu le vindec\u0103. Dimpotriv\u0103. Andreea R\u0103suceanu fic\u021bionalizeaz\u0103 istoriile pe scara inegal\u0103 a intensit\u0103\u021bilor, de aceea, reglajul interior al naratorilor, mica polifonie din roman angajeaz\u0103 mereu spectacolul senzorial. La final ai impresia c\u0103 autoarea putea foarte bine s\u0103 scrie un volum de picto-poezie \u00een decor de epoci amestecate.  <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

C\u00e2nd se las\u0103 cotropit de-o idee, Bogdan R\u0103ileanu scrie ca \u00een trans\u0103. Nu altfel \u00eemi apare S\u0103 nu la\u0219i moartea s\u0103 te g\u0103seasc\u0103<\/em>, alegoria unui… arhetip. Dac\u0103 Miori\u021ba<\/em> nu mai spune nout\u0103\u021bi, fic\u021bionalizarea unor perspective inedite ofer\u0103 surprize. Amestec ingenios de psihologii sadoveniene topite \u00een predisme molcome, discursul, ca atmosfera create \u00een stilul deja specific, au farmecul unui policier arhetipal<\/em>. La urm\u0103, \u00a0rezist\u0103 sentimentul c\u0103 povestea trebuia scris\u0103 \u00een alt secol. Sau poate a fost, iar talentatul domn R\u0103ileanu doar a transcris-o exemplar. Din balad\u0103 \u00een baladesc, Bogdan R\u0103ileanu scrie mica variant\u0103 a mor\u021bii ca un poem al presentimentului.<\/p>\n\n\n\n

Picto-romanul semnat de Lucian Dan Teodorovici & Felix Aftene este oglinda unor contamin\u0103ri. E imposibil s\u0103 nu adori picturile lui Aftene, dup\u0103 cum e dificil s\u0103 nu admiri proza lui L. D. Teodorovici. \u00cenfr\u0103\u021bi\u021bi, carevas\u0103zic\u0103, de supraproduc\u021bia de fantezie alegoric\u0103, doi arti\u0219ti \u00eensceneaz\u0103 mituri pornind de la banalitatea esen\u021bial\u0103: Musta\u021ba lui Dali<\/em>. Teodorovici umfl\u0103 cuvintele cu sensuri din \u00eencremenirile metafizice ale lui Aftene, intensific\u00e2nd ritualul letargicului abisal \u0219i duc\u00e2nd \u00een suprasens noul basm suprarealist. La r\u00e2ndul lui, pictorul traduce realismul magic \u0219i tragicul fantast din proza scriitorului \u00een portrete ale interioriz\u0103rii. E fascinant cum Aftene reu\u0219e\u0219te s\u0103 deschid\u0103 at\u00e2ta semnifica\u021bii \u00een ochii \u00eenchi\u0219i. Dup\u0103 cum deschid ochii toate cuvintele unui autor f\u0103r\u0103 secrete la vedere.<\/p>\n\n\n\n

  • \"\"<\/figure><\/li>
  • \"\"<\/figure><\/li>
  • \"\"<\/figure><\/li><\/ul><\/figure>\n\n\n\n

    Hazul nebun consacrat de primii Ca\u021bavenci academicieni \u00eel reforjeaz\u0103 Ioan T. Morar \u00eentr-un titlu al zilei: Fake News<\/em>. Amintiri spumoase, vesele \u0219i triste, farse ireale \u0219i mult\u0103, mult\u0103 incon\u0219tien\u021b\u0103 frumoas\u0103 adun\u0103 scriitorul \u00een texte despre lumea de ieri \u0219i azi. Singura carte de citit \u00een pandemie pentru o evadare cu z\u00e2mbetul pe buze \u00een comunismul f\u0103r\u0103 umor.<\/p>\n\n\n\n

    Seria Lelian<\/em> continu\u0103 acum cu \u00cembarcarea c\u0103tre Cythera<\/em> (Hyperliteratura). Meritul lui Soviany st\u0103 \u00een exuberan\u021ba natural\u0103 cu care urm\u0103re\u0219te un Verlaine dintr-un secol cu multiple desc\u0103tu\u0219\u0103ri \u0219i minime surprize psihologizante. Scrise sub pav\u0103za lui Dumas, aventurile poetului francez p\u0103streaz\u0103 za\u021bul melodramaticului \u0219i dinamica confesiunii romantice. \u00centre \u00eenchisorile literaturii \u0219i cele erotomane, Soviany analizeaz\u0103 un ini\u021biat f\u0103r\u0103 odihn\u0103 \u00een taine narcotice \u0219i sentimentale, totodat\u0103 \u2013 din ce \u00een ce mai dificil de ascuns \u2013 \u00een imaginarul viitorului ADN poetic. Deocamdat\u0103, cititorii fic\u021biunii biografice traverseaz\u0103 adolescen\u021ba p\u00e2n\u0103 la prima maturitate, cu exerci\u021bii voluptoase \u0219i depresii pe m\u0103sur\u0103. Ca peste tot \u00een proza lui, thanaticul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 miniaturizeze realitatea \u0219i o \u00eenghite cu totul.<\/p>\n\n\n\n

    \"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

    Bogdan Co\u0219a ia o gur\u0103 de aer rece, de ozon transilvan, \u00een C\u00e2t de aproape sunt ploile reci<\/em> (Trei). E reinventarea\/maturizarea lui stilistic\u0103. Prin \u00eentoarcerea la realismul old school rom\u00e2nesc, via Preda \u0219i Stancu, plus mixul aproape schizoid de limbaj abraziv \u0219i tura\u021bii tehnologice. La toate astea ajunge dup\u0103 calea lung\u0103 a unui, s\u0103-i zicem tehnorealism, prin care au trecut destui prozatori de azi \u0219i s-au pierdut \u00een alte cele.<\/p>\n\n\n\n

    Energia narcotic\u0103 din prozele lui Cosmin Leucu\u021ba din Cum te vei \u00eembr\u0103ca la sf\u00e2r\u0219itul lumii<\/em>? (CDPL) nu are rival \u00een anul tocmai \u00eencheiat. Dinamic transgresive, nea\u0219teptate \u00een solu\u021bii \u0219i banale \u00een replica vulgar\u0103, povestirile unesc deformarea clipei cu psihologismul t\u00e2lcuitor. <\/p>\n\n\n\n

    Sub pretextul unui mit autocrat, Ioana P\u00e2rvulescu rescrie un basm \u00eenc\u00e2nt\u0103tor despre \u00eenve\u015fm\u00e2ntarea lumii \u00een frivolitate. A\u015fa cum Iona din Prevestirea<\/em> (Humanitas) nu mai vrea s\u0103 ias\u0103 din sufletul femeii, ca un infern acceptat, a\u015fa \u015fi cititorul: accept\u0103 istoria nou\u0103 a lui Iona, cel care a uitat p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu \u015fi\u2011napoi c\u0103 este om. Ioana P\u00e2rvulescu asambleaz\u0103 metafic\u021biunea istoriografic\u0103 pe temelia psihologic\u0103 a unui anti-erou camuflat \u00een profet incert. Un puzzle hagiografic despre aventura unui posedat de sacralitate, rob al propriilor versiuni cu t\u00e2lc. \u00centr-un top al romanelor de export, cu \u0219anse de best-seller interna\u021bional, locul \u00eent\u00e2i l-ar ocupa \u00een 2020 Prevestirea<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

    Un castel de nisip livresc este microromanul Tata m\u0103 cite\u0219te \u0219i dup\u0103 moarte<\/em> (Humanitas). Din raionul tinere\u021bii sovietice, Mihail Vakulovski revine la dozatorul istoriei absurdiste, printr-o confesiune ce are toate datele r\u0103va\u0219elor celebrului praghez \u2013 minus reveren\u021bele \u0219i stupoarea oedipice. De pe umerii autoironiei ludice \u0219i prin ocheanul nostalgiei \u0219tirbe, M.V. \u00eenv\u0103luie cititorul cu sold\u0103\u021bei de memorie, ni\u0219te r\u0103zboinici harms<\/em>ieni purt\u0103tori de suprasarcini cu testosteron \u0219i biografiste. Ni\u0219te… testosterobiografisme. Deasupra tuturor, \u00eens\u0103, persist\u0103 sentimentul unei absen\u021be \u00een fa\u021ba c\u0103reia nu po\u021bi z\u00e2mbi. Pe cea din urm\u0103 o evoc\u0103 \u0219i Radu Paraschivescu \u00een Recviem vesel pentru tata<\/em> (Humanitas). Citim geneze \u00een sepia, la purt\u0103tor, r\u0103puse de cople\u0219itoarea absen\u021b\u0103 \u00eenainte de-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i scene comice \u0219i triste. Marele risipitor al genera\u021biei sale, capabil s\u0103 scrie un roman cult, dar \u00eendr\u0103gostit nefiresc de proza scurt\u0103 \u0219i publicistic\u0103, mi-a\u0219 dori ca Radu Paraschivescu s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la nara\u021biunile dense, care las\u0103 \u00een urm\u0103 demol\u0103ri interioare.<\/p>\n\n\n\n

    • \"\"<\/figure><\/li>
    • \"\"<\/figure><\/li>
    • \"\"<\/figure><\/li><\/ul><\/figure>\n\n\n\n

      Cu totul ignorat a fost bijuteria Casa noastr\u0103 cea de toate zilele<\/em> (2019, Tracus Arte), romanul fiind urmat anul trecut de povestirile din Ninge la Iasnaia Poliana<\/em> (Paralela 45). De oriunde le prive\u0219ti, ele sunt at\u00e2tea scenarii ale deform\u0103rii realit\u0103\u021bii. Nelipsit din vertijul thanatic al confrunt\u0103rilor suspendate, \u0218erban Tom\u0219a elaboreaz\u0103 austerit\u0103\u021bi sentimentale \u0219i excese labirintice, confuzii thanatice \u0219i acumul\u0103ri \u00eencremenite, toate str\u00e2nse, ca un ghem, \u00eentre frontiere mitic-absurdiste \u0219i moral-deziluzionante. \u00centr-un ecumenic derizoriu, \u0218erban Tom\u0219a \u00eenfr\u0103\u021be\u0219te simbolurile, dialogheaz\u0103 \u00een polifonii vesele \u0219i triste lumea ce nu se d\u0103 \u00eenvins\u0103. Scriitorul refuz\u0103 apocalipsa \u00eencercuindu-se de nara\u021biuni care salveaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 Povestea. De la apocalipsele bl\u00e2nd-parodice ale \u0219aizeci\u0219tilor la cele carnavale\u0219ti-anarhice ale lui Tom\u0219a ori, mai nou, Ganea, e cale lung\u0103, spre folosul prozei contemporane.<\/p>\n\n\n\n

      • \"\"<\/figure><\/li><\/ul><\/figure>\n\n\n\n

        Arc\u0103 a metafic\u021biunilor conspira\u021bioniste pe t\u0103r\u00e2mul unei ruralit\u0103\u021bi cu poten\u021bial mitic, Copiii lui Marcel<\/em> (Polirom) \u00eenc\u00e2nt\u0103 chiar \u0219i \u00een paginile de prisos. Debutul Emei Stere seam\u0103n\u0103 cu focurile de artificii ale celor care n-au s\u0103rb\u0103torit mult\u0103 vreme nimic: lansate deodat\u0103, exploziile privilegiaz\u0103 detectivismul social-politic \u0219i thrillerul contrafactual, toate pe fundalul utopiei balcanice, lumin\u00e2nd portretul unei Rom\u00e2nii \u00een miniatur\u0103. Patria autoizolat\u0103 \u00een satul unde s-a \u00eent\u00e2mplat deja totul. Poate chiar viitorul. Copiii lui Marcel<\/em> este povestea unei comunit\u0103\u021bi gata s\u0103 schimbe via\u021ba pentru o provocare la doi pa\u0219i de imagina\u021bie. Cu v\u0103dit\u0103 pl\u0103cere, Ema Stere se aventureaz\u0103 pe terenul accidentat aflat la interferen\u021ba antropologiei sociale cu psihologia suspansului, turn\u00e2nd schimb\u0103ri utopice \u00een intrigi cu poten\u021bial exotic. Imagina\u021bia une\u0219te tot cu naturale\u021be umorul, teatralitatea, situa\u021biile comice \u0219i tragicul pe sute de pagini; iar c\u00e2nd relaxarea discursului pare a disloca nara\u021biunea \u0219i totul e\u0219ueaz\u0103, taman atunci observ\u0103m c\u0103 a fost numai o pauz\u0103 de respira\u021bie. C\u0103ci totul reporne\u0219te, mai dinamic, pe harta unui maraton al schimb\u0103rilor \u0219i ini\u021bierii \u00een cascad\u0103. Tot la debut, prozele din Fragil<\/em> de Simona Go\u0219u (Polirom) vorbesc \u00eentr-o form\u0103 sau alta despre imposibilitatea maturiz\u0103rii \u0219i despre un anxios sindrom Peter Pan. Melodramatic\u0103 \u0219i capabil\u0103 de excese combinate, Simona Go\u0219u sparge colec\u021bia cu p\u0103pu\u0219i de por\u021belan \u00een orice complicitate simbolic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

        \u201eCum spun de un deceniu, proza rom\u00e2neasc\u0103 se afl\u0103 pe un grafic stabil valoric. Anual, cam 30 de c\u0103r\u021bi pot concura pentru premii sau o vizibilitate onorant\u0103. C\u00e2nd nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta e pentru c\u0103 criticii sau cronicarii \u2013 ori juriile improvizate \u2013 n-au citit proz\u0103.\u201d<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

        Amintesc colec\u021biile de biografii roman\u021bate: scrise \u00een contratimp, dar cu zv\u00e2c \u0219i entuziasm, ele provoac\u0103 oric\u00e2nd lecturi recuperatoare \u0219i altele, de distan\u021bare admirativ\u0103. Merit\u0103 aplaudat efortul Doinei Ru\u0219ti de-a porni \u00een plin\u0103 criz\u0103 o colec\u021bie de proz\u0103 la Litera (chiar dac\u0103 lipsit\u0103 de ecouri pozitive, deocamdat\u0103). De asemenea, de minim\u0103 vizibilitate (pe care \u00eenc\u0103 nu le-am citit) s-au amintit \u0219i c\u0103r\u021bi de Eugen Cadaru, Ci\u0219migienii<\/em> (Polirom), Bogdan Br\u0103tescu, 21 de zile<\/em> (Eikon), Monica Pillat, Dansul memoriei<\/em>, Val Butnaru, Manuscrisul lui Zograf<\/em> (Prut Interna\u021bional), Peter Demeny, Splendidul mistre\u021b<\/em> (Curtea Veche), antologia lui Radu Pavel Gheo, Un drum cu Ceap\u0103<\/em> (Polirom), debuturile Mariei Orban, Oameni mari<\/em> (Nemira) \u0219i al lui Liviu Ornea, Viitorul anterior<\/em> (Nemira), Drago\u0219 Ghi\u021bulete, Despre Iubire \u0219i (alte) ispite<\/em> (Polirom). Au mai ap\u0103rut volume de re\u021binut la Junimea, Tracus Arte, Paralela 45, Limes \u0219i Nemira. Spa\u021biul nu-mi permite s\u0103 le amintesc pe toate. \u00cenc\u0103 o dat\u0103: nu exist\u0103 ani slabi pentru proz\u0103 \u00een postcomunism, doar lecturi pu\u021bine sau superficiale.<\/p>\n\n\n\n

        Dou\u0103 men\u021biuni: cea mai bun\u0103 carte de proz\u0103 memorialistic\u0103 \u2013 Ana Blandiana, Sor\u0103 lume<\/em> (Humanitas) \u0219i cea mai important\u0103 reeditare: Nicolae Stan, Furnicarul<\/em> (Junimea).<\/p>\n\n\n\n

        \u00cen niciun an nu s-au amplificat \u0219i suprapus pe final-\u00eenceput de an at\u00e2tea titluri: pandemia a dat peste cap planurile editoriale, iar romane anun\u021bate \u00een 2020 au ap\u0103rut \u00een prima lun\u0103 din 2021. Astfel \u00eenc\u00e2t prev\u0103d un 2021 de excep\u021bie, dac\u0103 debutul se men\u021bine. Deocamdat\u0103 amintesc excelentul Om din eprubet\u0103<\/em> de Nichita Danilov, Vasile Ernu \u2013 S\u0103lbaticii copii dingo<\/em>, Adrian Schiop \u2013 S\u0103 ne fie la to\u021bi la fel de r\u0103u<\/em>, Cristian Fula\u0219 – Io\u0219ca<\/em>, debutul \u00een proz\u0103 al lui Bogdan Cre\u021bu \u2013 Cornul inorogului<\/em>, toate la Polirom \u0219i a\u0219a mai departe…<\/p>\n\n\n\n

        \n\n\n\n

        Foto: Pexels.com<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Un zeu f\u0103r\u0103 cot\u0103 aduce haosul Cu un cinism des\u0103v\u00e2r\u0219it, anul 2020 ne-a ar\u0103tat numai teasere despre moarte \u0219i n\u0103ravul bolii; cu toate acestea, tr\u0103g\u00e2nd linie \u00een plan cultural, lucrurile s-au contabilizat onorabil. Scriitorii au publicat mult \u0219i prost despre pandemie; \u00een sine, tematica n-avea cum s\u0103 provoace imprevizibilul. Textele despre \u2013 ap\u0103rute \u00een \u201en\u201d volume, individuale ori colective \u2013 trec, cel pu\u021bin cu un picior, prin locuri comune. \u00cen al doilea r\u00e2nd, nu po\u021bi vorbi despre 2020 f\u0103r\u0103 derive cinice ori f\u0103r\u0103 s\u0103 atingi, fie \u0219i la o adic\u0103, (auto)ironia sau umorul negru. De la glumele cu \u0219i despre<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":961,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28,129],"tags":[140,122,49,47,139],"coauthors":[],"class_list":["post-960","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","category-retrospective","tag-critica-literara","tag-marius-mihet","tag-nr-1-2021","tag-proza","tag-retrospectiva-anului-2020"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/pexels-oladimeji-ajegbile-2908773-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/960","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=960"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/960\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":981,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/960\/revisions\/981"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/961"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=960"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=960"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=960"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}