{"id":9546,"date":"2023-12-23T10:45:02","date_gmt":"2023-12-23T07:45:02","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9546"},"modified":"2023-12-23T11:34:13","modified_gmt":"2023-12-23T08:34:13","slug":"varujan-vosganian-mirajul-povestirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9546","title":{"rendered":"Varujan Vosganian \u2013 mirajul povestirii"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Varujan Vosganian, personalitate polivalent\u0103, s-a impus repede ca unul dintre cei mai importan\u021bi scriitori contemporani de dup\u0103 1990. Narativitatea este nota stilistic\u0103 definitorie at\u00e2t a poeziei c\u00e2t \u0219i a prozei sale. \u201ePoeziile mele pot fi povestite, iar prozele pot fi recitate\u201d m\u0103rturisea doar aparent paradoxal \u00eentr-un interviu. Capodopera sa, Cartea \u0219oaptelor<\/em> (2009, reeditat\u0103 \u00een 2012 \u0219i 2017), i-a adus o reputa\u021bie interna\u021bional\u0103, fapt confirmat de seria lans\u0103rilor, lecturilor publice pe diverse meridiane, dimensiunea poeticit\u0103\u021bii volumului fiind certificat\u0103 expres de Premiul Europei Centrale \u201eAngelus\u201d (Polonia). Tulbur\u0103torul, magistralul s\u0103u roman a fost de altfel multipremiat. Indic acum, selectiv, Premiul \u201eIon Creang\u0103\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, Premiul \u201eCartea anului 2009\u201d al revistei Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em>. Prozatori, critici ai elitei literare au \u00eent\u00e2mpinat cu \u00eenc\u00e2ntare surprinz\u0103toarea crea\u021bie (N. Breban, N. Manolescu, E. Negrici, Daniel Cristea-Enache etc.). Cartea a beneficiat de traduceri \u00een zeci de limbi (englez\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103, francez\u0103, german\u0103, polonez\u0103, ebraic\u0103, persan\u0103 etc.), de nominalizarea Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, a Uniunii Scriitorilor din Armenia \u0219i a Uniunii Scriitorilor de limb\u0103 ebraic\u0103 din Israel pentru Premiul Nobel, de o receptare encomiastic\u0103 (\u00een cercul referin\u021belor sunt invocate poemele homerice, Un veac de singur\u0103tate<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Adept ferm al democra\u021biei, om politic, demnitar (deputat, senator, ministru), intelectual rasat, poliglot, prim-vicepre\u0219edinte al Uniunii Scriitorilor, Vosganian are con\u0219tiin\u021ba substan\u021bei axiologice a culturii, a finalit\u0103\u021bii ei pentru societate. El relev\u0103 \u00eentr-un dialog cu Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu magia, farmecul irepetabil al literaturii, socotind crea\u021bia \u201eforma sublim\u0103 a libert\u0103\u021bii\u201d, con\u0219tient c\u0103 \u201eadev\u0103rata realitate este cea a c\u0103r\u021bilor, nu cea a istoriei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Glosele noastre marginale vor viza acum doar romanul Cartea \u0219oaptelor<\/em>. Autorul posed\u0103 voca\u021bia de a fic\u021bionaliza existen\u021ba familiei sale, a armenilor supu\u0219i tragediei genocidare. Pentru acest popor oprimat, Poetul (personajul Daniel Varujan, ucis cu pietre) devine conduc\u0103torul, m\u0103rturise\u0219te o dat\u0103 naratorul, altfel spus Scriitorul \u00eembog\u0103\u021be\u0219te existen\u021ba prin verosimilitate, salveaz\u0103 condi\u021bia tragic\u0103 a cona\u021bionalilor s\u0103i. Pe m\u0103sur\u0103 ce scrie, Vosganian realizeaz\u0103 c\u0103 \u00eenainteaz\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00een timp ce bunicii lui \u00eentineresc, iar el \u00eei \u201eleag\u0103n\u0103\u201d fictiv (fic\u021biunea devine\/este realitatea adev\u0103rat\u0103). \u00cen acest mod, autorul edific\u0103 cenotaful s\u0103u scriptural emo\u021bionant, prob\u0103 a dimensiunii tragediei. Genocidul armenilor acoper\u0103 o spa\u021bio-temporalitate \u00eendelungat\u0103, de la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX (1895), prin cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale (1915, 1916, 1918, 1922), dar \u0219i \u00een comunism, un secol de pribegie pe mapamond. Ei au emigrat, au traversat de\u0219erturi, continente, m\u0103ri, oceane (Mediterana, Atlanticul), victime ale unei extermin\u0103ri planificate. Seria pribegiilor sub\u00eentinde planeta, din Trabizonda la Berlin, din Buhara la New York, din Lubianka, halta de triere pentru Siberia, din Chi\u0219in\u0103u la Stalingrad, prin porturile lumii (Odesa, Marsilia, Br\u0103ila, Constan\u021ba), din Alep (Siria) p\u00e2n\u0103 \u00een Argentina, Australia, Canada sau Liban. Majoritatea convoaielor erau formate din femei, copii \u0219i b\u0103tr\u00e2ni, b\u0103rba\u021bii fiind uci\u0219i prioritar. Moartea insidioas\u0103 e o prezen\u021b\u0103 ubicu\u0103 decis\u0103 de tentativa de neantizare a unui popor. Asasina\u021bi de turci, kurzi, ceceni, beduini, ipostazele crimei sunt multiple. Uciga\u0219ii recurg la torturi inimaginabile: victimele pier de cu\u021bit, de glon\u021b, spinteca\u021bi cu baioneta, scufunda\u021bi \u00een apa \u00eenghe\u021bat\u0103, ar\u0219i de vii \u00een biserici, \u00eenfometa\u021bi, \u00eengropa\u021bi de v\u00e2nturi \u0219i nisip, v\u00e2ndu\u021bi ca sclavi, da\u021bi pentru haremuri, cadavre \u00eens\u00e2ngerate plutind pe Tigru \u0219i Eufrat, \u00eenc\u00e2t apa avea gust de carne omeneasc\u0103 etc. Al\u021bii, prad\u0103 p\u0103s\u0103rilor de\u0219ertului (vulturi, corbi) \u00een drumul infernal al muribunzilor scheletici (dizenterie, epidemii de tifos), martiriza\u021bi \u00een tabere, \u00een lag\u0103re de concentrare, br\u0103zda\u021bi de copitele cailor, deversa\u021bi \u00een gropi comune, f\u0103r\u0103 identitate, f\u0103r\u0103 o rug\u0103ciune.<\/p>\n\n\n\n

\n

Vosganian, povestitor d\u0103ruit, posesor al unei limbi poematice, e un depozitar de trecut, de istorie tragic\u0103 \u2013 baia de s\u00e2nge a etniei sale. El evoc\u0103 demen\u021ba crimei, degenerescen\u021b\u0103 veritabil\u0103 care cuprinde spe\u021ba uman\u0103 \u2013 tip de c\u0103dere \u00een animalitate.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Exist\u0103 \u00een romanul acesta o puternic\u0103 infuzie a biograficului \u2013 amintirile intens melancolice ale b\u0103tr\u00e2nilor armeni ai copil\u0103riei autorului la Foc\u0219ani (str\u0103bunici, bunici, p\u0103rin\u021bi, unchi, m\u0103tu\u0219i aduna\u021bi \u00een cavoul familiei Seferian), dar lipsesc de fapt personajele imaginare. To\u021bi povestesc \u00een \u0219oapt\u0103, \u00eencerca\u021bi de un pl\u00e2ns vorbit (se sufer\u0103 surdinizat, se moare la fel, \u0219oapta se mo\u0219tene\u0219te \u00een familie), pentru aceia care n-au avut nici un morm\u00e2nt la c\u0103p\u0103t\u00e2iul c\u0103ruia s\u0103-\u0219i pl\u00e2ng\u0103 mor\u021bii. Armenii, un neam permanent \u00een exil \u2013 inteligen\u021bi, genero\u0219i, \u00eenzestra\u021bi artistic, nelipsi\u021bi de umor, de un puternic sentiment al vie\u021bii devin victime ale absurdit\u0103\u021bii lumii, prin\u0219i \u00een be\u021bia mor\u021bii biruitoare (c\u0103l\u0103ii \u2013 hoarde puse pe jafuri, violuri, carnagii). Autorul reu\u0219e\u0219te, calitate rar\u0103, s\u0103 ridice fiecare persoan\u0103 la rang de personaj, oferind o impresionant\u0103 galerie de biografii diferen\u021biate tipologic (sute de personaje, admirabil portretizate, fizic, psihic) \u2013 negustori, cafegii, generali, consuli, me\u0219te\u0219ugari, filantropi, creatori, politicieni \u2013 graficianul Cik Damadian, baritonul David Ohanesian, Johnny R\u0103ducanu, Grigore Trancu-Ia\u0219i (ministru averescan), Krikor Zambaccian, colec\u021bionar, critic de art\u0103, Manuc Bei, negustor, diplomat etc, etc. Dintre portretele memorabile impune chipul bunicului din partea tat\u0103lui, Garabet. Multiplu dotat, violonist, caligraf, fotograf, profesor de muzic\u0103, portretist, \u00een\u021beleptul bunic care aprecia c\u0103 nu generalii fac istoria, ci poe\u021bii, intuie\u0219te premonitoriu capacitatea fabulatorie a nepotului: \u201eNu e un copil obi\u0219nuit. E un copil b\u0103tr\u00e2n de zile\u201d, h\u0103r\u0103zit s\u0103 fie povestitorul C\u0103r\u021bii \u0219oaptelor<\/em>, \u201eVocea bunicului meu devenise vocea mea l\u0103untric\u0103\u201d. \u00centrebarea cine va scrie Cartea etniei sale (\u201ePoate c\u0103 tu, \u00eentr-o bun\u0103 zi\u201d) con\u021bine r\u0103spunsul. Zestrea genetic\u0103, afec\u021biunea, mentoratul bunicului au rodit \u00een sublimatul artistic al nepotului aliaj de talent, inteligen\u021b\u0103, sensibilitate catifelat\u0103, \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 liric\u0103. Al\u021bi actan\u021bi ai unor pove\u0219ti uluitoare sunt: legendarul general Dro, prototipul lupt\u0103torului care a condus Legiunea armean\u0103 de voluntarimasacrat\u0103 de comuni\u0219ti \u00een Caucazia; negustorul din Galata, ministru la Constantinopol, conduc\u0103tor din umbr\u0103 al masoneriei rom\u00e2ne, devenit v\u00e2nz\u0103tor de arme \u0219i negu\u021b\u0103tor de iluzii, anticomunist; Setrak, bunicul din partea mamei, s\u0103r\u0103cit, jidovit, \u00eenchis sub Antonescu \u00een lag\u0103rul de la Tg. Jiu, ulterior paznic de noapte la Liceul \u201eFra\u021bii Buze\u0219ti\u201d din Craiova; fostul rege al zah\u0103rului de la Chitila, \u00een comunism simplu negustor de nuci s\u0103rate, ilustr\u0103ri ale absurdit\u0103\u021bii existen\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Cartea scris\u0103 de personajul numit Autor e plin\u0103 de numele celor mor\u021bi, fiind tragica poveste a celor \u00eenvin\u0219i<\/em>, \u201eo culegere de psalmi\u201d, reprezentat\u0103 de \u0219apte cercuri<\/em> \u2013 drumul ini\u021bierii thanatice (partea a opta a romanului, o nara\u021biune a realit\u0103\u021bii \u00een trepte). Pentru mul\u021bi scriitori, memoria este un punct de plecare al fanteziei creatoare, cea care lanseaz\u0103 imagina\u021bia spre fic\u021biune (aliaj de amintiri \u0219i inven\u021bie), pentru a recupera timpul pierdut. \u00cen fic\u021biune amintirile se dizolv\u0103 \u00een aspira\u021bii, vise \u0219i invers, desigur. Vosganian nu c\u0103ut\u0103 adev\u0103rul obiectiv, ci unul subiectiv (adev\u0103rul literar nu coincide cu adev\u0103rul istoric, dar ajut\u0103 la exprimarea unui adev\u0103r profund despre destinul armenilor cu bulversanta lor istorie). Nara\u021biunea sa subiectiv\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 inven\u021bie \u00een integralitate, deoarece scriitorul pleac\u0103 de la fapte atestate: un milion \u0219i jum\u0103tate au fost m\u0103cel\u0103ri\u021bi, nu li s-a g\u0103sit morm\u00e2ntul, un milion \u0219i jum\u0103tate au supravie\u021buit. Adev\u0103rul literar, respectiv cel istoric sunt independente, autonome, dar complementare, f\u0103r\u0103 a-\u0219i uzurpa domeniile. Vosganian reface \u2013 travaliu al memoriei \u2013 un uria\u0219 puzzle<\/em> al unei istorii \u00eenc\u0103 ne\u00eemp\u0103cate. Planul strict documentar e \u00eentemeiat pe memoria dagherotipului \u2013 adev\u0103rat\u0103 fascina\u021bie \u2013 fotografiile fiind m\u0103rturii ale vremii, asemeni unui testament, o asigurare de via\u021b\u0103 al\u0103turi de h\u0103r\u021bi, cifre, statistici, \u00eensemn\u0103ri, consemn\u0103ri jurnaliere precum acelea ale bunicului Garabet, m\u0103rturii orale, investiga\u021bii la Centrul de cercet\u0103ri al diasporei armene etc.<\/p>\n\n\n\n

Cartea \u0219oaptelor<\/em> nu este\/nu devine desigur o carte de istorie, fiind \u00een realitate o carte a \u201est\u0103rilor de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, plin\u0103 de semnifica\u021bii majore \u2013 morale, politice, general-umane. Romanul nu dore\u0219te s\u0103 transmit\u0103 un adev\u0103r factual. El ocrote\u0219tede fapt verosimilul, temeiul neuit\u0103rii.<\/em> \u201e[\u2026] doar mor\u021bii spun mereu adev\u0103rul\u201d, articula Vosganian \u00eentr-un poem al s\u0103u (magma imaginarului s\u0103u poetic are incandescen\u021ba identic\u0103 cu aceea a prozei lui). \u00cen ampla tram\u0103 narativ\u0103 (peste 500 de pagini), autorul reu\u0219e\u0219te s\u0103 evite documentarul istorico-psihologic, terre \u00e0 terre<\/em>, asociind adev\u0103rul cu legenda (felul \u00een care se construie\u0219te aceasta). Cartea \u0219oaptelor<\/em> este o uria\u0219\u0103 saga romanesc\u0103, intens colorat\u0103, excelent orchestrat\u0103 naratologic. Armenii risipi\u021bi de masacre \u015fi exoduri, apatrizi, au vie\u021buit mereu \u00eentre du\u0219mani, de la babilonieni, per\u0219i, t\u0103tari, la turci, kurzi, ru\u0219i, av\u00e2nd cu totul efemer o Republic\u0103 Armean\u0103, dup\u0103 o mic\u0103 victorie \u00een 1918 \u00eempotriva trupelor turce\u0219ti. Vosganian, povestitor d\u0103ruit, posesor al unei limbi poematice, e un depozitar de trecut, de istorie tragic\u0103 \u2013 baia de s\u00e2nge a etniei sale. El evoc\u0103 demen\u021ba crimei, degenerescen\u021b\u0103 veritabil\u0103 care cuprinde spe\u021ba uman\u0103 \u2013 tip de c\u0103dere \u00een animalitate.<\/p>\n\n\n\n

Cartea \u0219oaptelor<\/em> e o lume doldora de fapte \u0219i via\u021b\u0103 (sute de personaje), cumul de pove\u0219ti adev\u0103rate cum demult n-am citit. O carte e \u0219i ea o lume, \u00eei spunea bunicul Garabet. Vosganian reface epopeea \u00een 12 p\u0103r\u021bi a unui popor f\u0103r\u0103 patrie, \u00eentr-un crescendo poten\u021bat spre final, proces anamnetic, deoarece nu at\u00e2t moartea sau via\u021ba prevaleaz\u0103, c\u00e2t memoria identitar\u0103, neuitarea. \u201eAcum, \u00eens\u0103, povestitorul sunt eu, un fel de scrib care vrea s\u0103 \u00eendrepte gre\u0219elile vechi. Sunt, a\u0219adar, un scorpion de c\u0103r\u021bi\u201d, se autodefine\u0219te Varujan Vosganian. Observa\u021bie comun\u0103, dar plin\u0103 de un t\u00e2lc ad\u00e2nc, suntem suma pove\u0219tilor noastre. Cartea \u0219oaptelor<\/em> ne ofer\u0103 povestea autorului, a familiei sale, prin extrapolare a comunit\u0103\u021bii armenilor, o tragedie umanitar\u0103. Autorul are o bun\u0103 memorie autobiografic\u0103, istoric\u0103 \u0219i identitar\u0103, dac\u0103 putem spune astfel. Romancierul transmite un sentiment foarte conving\u0103tor al psihismului armenilor, elemente ale spiritualit\u0103\u021bii acestora (tradi\u021bii, ritualuri, ceremonii). Scriitorul reconstituie prezen\u021ba armenilor la noi, odat\u0103 cu fascina\u021bia pe care au \u00eencercat-o pentru p\u0103m\u00e2ntul \u0219i poporul rom\u00e2n, ospitalitate socotit\u0103 o binecuv\u00e2ntare. S-au stabilit aici inclusiv membri ai unui posibil guvern \u00een exil al Armeniei. Cartea \u0219oaptelor<\/em> tezaurizeaz\u0103, recipient magic, pove\u0219ti\/povestitori, practic povestea armenilor, veche, str\u0103veche, mereu reinventat\u0103 prin mixaj de voci. O sugestiv\u0103 poetic\u0103 a fic\u021biunii \u00eenglobeaz\u0103 un serial de c\u00e2nturi tragice<\/em> ilustrate de cruciade ale femeilor, ale copiilor. Romanul s\u0103u \u00eenchide povestea scris\u0103 a unei traume istorice, restituind-o subtil prin farmecul relat\u0103rii \u00een con\u0219tiin\u021ba cititorilor. Registratura epic\u0103 evoc\u0103 o mare catastrof\u0103 decis\u0103 de impactul dictaturilor criminale asupra oamenilor, o tragedie planetar\u0103. Contextul geo-politic, \u00een care sunt mereu prezen\u021bi ru\u0219i, americani, chinezi, legionari, bol\u0219evici etc., consolideaz\u0103 arm\u0103tura epic\u0103. Pe filiera paradigmei metafizice a Vechiului Testament<\/em>, autorul prezint\u0103 analogiile de destin dintre armeni \u0219i evrei. Cartea \u0219oaptelor<\/em> nu-i o fic\u021biune ideologic\u0103, ci crea\u021bia unui povestitor des\u0103v\u00e2r\u0219it, care exploreaz\u0103 lumea. Romanul are suflu epopeic, totalizator, asociind memoria, fantezia, visul, materia evanescent\u0103, impalpabil\u0103 a realit\u0103\u021bii fictive, cu for\u021ba-i de seduc\u021bie \u00eenainte de a fi istorie, sociologie. Cartea lui Vosganian se elibereaz\u0103 de adev\u0103rata realitate, impun\u00e2nd \u00eens\u0103 o alta, un mit tragic, tip de transfigurare sugestiv\u0103 filtrat\u0103 de bagheta povestitorului. Lumea obiectiv\u0103, concret\u0103 devine una magic\u0103, halucinatorie pe alocuri, prin calitatea estetic\u0103 a scriiturii. Ea e cl\u0103dit\u0103 din substan\u021ba pove\u0219tilor str\u0103vechi, care nu vor disp\u0103rea niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Romanul acesta excep\u021bional s-a ivit din oroarea unei apocalipse. Tragedia armenilor cap\u0103t\u0103 materialitate; e drama tr\u0103it\u0103 de bunicii lui, victime ale genocidului Imperiului Otoman. \u00cen roman abund\u0103 groz\u0103vii, violen\u021b\u0103 extrem\u0103, degrad\u0103ri, cataclisme sociale, politice. Vosganian \u0219tie evita tezismul, oferind o disec\u021bie implacabil\u0103, sever\u0103 a traumelor omenirii \u2013 admirabil\u0103 voin\u021ba de a povesti totul, de a surprinde via\u021ba \u00een complexitatea ei. Cartea \u015foaptelor<\/em> este un roman cople\u0219itor, sintez\u0103 artistic\u0103 de realitate, fic\u021biune, autofic\u021biune, asocia\u021bie de epic, memorial, liric. Povestea, uneori pove\u0219ti \u00eentrep\u0103trunse subtil, omogenizeaz\u0103 superb rememorarea crimelor. Edificiul scriptural contrastant are substan\u021b\u0103, fluen\u021b\u0103, analogon<\/em> al lumii concrete. Din fic\u021biunea sa original\u0103 transpare un adev\u0103r profund, simbolic, despre oameni, destine, putere, societate, ideologii \u00een v\u0103lm\u0103\u0219agul alienant al istoriei. Scriitorul Vosganian ar putea spune, \u0219ans\u0103 izb\u0103vitoare, eu doar povestesc<\/em>, de\u0219i admite c\u0103 uneori i-a fost dificil s\u0103 men\u021bin\u0103 firul relat\u0103rii. Romanul s\u0103u e proba artistic\u0103 suprem\u0103 a r\u00e2vnitei t\u0103m\u0103duiri<\/em>. Cartea \u0219oaptelor<\/em> con\u021bine epura estetic\u0103 a unei lec\u021bii a trecutului. De\u0219i selec\u021bia timpului e mereu imprevizibil\u0103, prin acest roman emblematic al secolului XXI Vosganian \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te de pe acum postumitatea. Personajele lui au str\u0103b\u0103tut deja meridianele lumii, superb omagiu adus istoriei familiei \u0219i etniei sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Criterion de Valentin Chifor<\/p>\n","protected":false},"author":136,"featured_media":9547,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[371],"tags":[373,1974,1908,831,811],"coauthors":[1287],"class_list":["post-9546","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-criterion","tag-criterion","tag-nr-10-2023","tag-rubrici","tag-valentin-chifor","tag-varujan-vosganian"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Cartea-soaptelor.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9546","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/136"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9546"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9546\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9551,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9546\/revisions\/9551"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9547"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9546"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}