{"id":9511,"date":"2023-12-20T08:33:57","date_gmt":"2023-12-20T05:33:57","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9511"},"modified":"2024-01-24T13:00:23","modified_gmt":"2024-01-24T10:00:23","slug":"secera","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9511","title":{"rendered":"Un gen de literatur\u0103 aparte"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"475\" height=\"700\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/secera.webp\" alt=\"\" class=\"wp-image-9512\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/secera.webp 475w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/secera-204x300.webp 204w\" sizes=\"auto, (max-width: 475px) 100vw, 475px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>\u201eO gre\u0219al\u0103 \u00een care cade mult\u0103 lume \u2013 \u0219i chiar din lumea acelora cari nu mai sunt copii \u2013 este credin\u021ba c\u0103 a scrie pentru copii e ceva foarte simplu \u0219i u\u0219or \u0219i c\u0103 literatura pentru copii ar fi un gen de literatur\u0103 inferioar\u0103. Mul\u021bi \u00ee\u0219i \u00eenchipuesc, desigur foarte gre\u0219it, c\u0103 ajungi a scrie literatur\u0103 pentru oamenii mari, \u00eencep\u00e2nd a scrie pentru copii \u0219i tineret \u0219i c\u0103 o bucat\u0103, \u00een proz\u0103 sau \u00een versuri, care nu e bun\u0103 pentru o revist\u0103 de ceea ce se nume\u0219te \u00ab literatur\u0103 pur\u0103 \u00bb poate merge foarte bine pentru o revist\u0103, destinat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd copiilor. Repet\u0103m c\u0103 aceste credin\u021be sunt c\u00e2t se poate de gre\u0219ite. Literatura pentru copii nu este un gen de literatur\u0103 inferioar\u0103, ci un gen de literatur\u0103 aparte. Al doilea. Nu numai c\u0103 nu e mai u\u0219oar\u0103, ci, dinpotriv\u0103, \u00een multe privin\u021be este mai grea dec\u00e2t literatura cealalt\u0103. Ca o dovad\u0103 este \u0219i faptul c\u0103 adev\u0103ra\u021bii scriitori pentru copii sunt pu\u021bini \u00een toate literaturile \u0219i la toate popoarele.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Am citat pe larg dintr-un editorial ap\u0103rut pe data de 18.09.1927 \u00een revista <em>Diminea\u021ba copiilor<\/em>. Citatul mi se pare la fel de sugestiv pentru situa\u021bia de acum o sut\u0103 de ani ca pentru felul \u00een care stau lucrurile ast\u0103zi. Persist\u0103 aceea\u0219i credin\u021b\u0103 veche c\u0103 literatura destinat\u0103 copiilor \u0219i adolescen\u021bilor este, \u00eentr-un fel sau altul, una de m\u00e2na a doua, ajung\u00e2nd s\u0103 fie practicat\u0103 doar de scriitorii insuficient de talenta\u021bi pentru a fi primi\u021bi \u00een liga profesioni\u0219tilor. O fantom\u0103 pare s\u0103-i b\u00e2ntuiasc\u0103 pe autorii de c\u0103r\u021bi pentru copii, fie ei rom\u00e2ni sau str\u0103ini, care poate fi formulat\u0103 sub forma unei \u00eentreb\u0103ri: \u201ePentru cine e mai dificil s\u0103 scrii, pentru copii sau pentru adul\u021bi?\u201d De obicei, e \u00eenso\u021bit\u0103 de o alta, la fel de incitant\u0103: \u201eC\u00e2nd o s\u0103 scrii \u0219u tu c\u0103r\u021bi <em>adev\u0103rate<\/em>?\u201d Dau ochii peste cap de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eemi sunt adresate. Par \u00eentreb\u0103ri-capcan\u0103, din seria \u201epe cine iube\u0219ti tu mai mult, pe mama sau pe tata?\u201d. M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 membrii altor categorii profesionale sunt \u0219i ei \u021binta acestor curiozit\u0103\u021bi. Oare e mai u\u0219or s\u0103 faci haine pentru copii dec\u00e2t pentru adul\u021bi? Dar medicamente, m\u00e2ncare sau creioane? Chiar, o fi mai pu\u021bin solicitant s\u0103 conduci un autobuz \u0219colar dec\u00e2t unul obi\u0219nuit? \u0218i ajung s\u0103 se specializeze \u00een pediatrie doar cei care nu s-au dovedit suficient de talenta\u021bi sau noroco\u0219i pentru a trata adul\u021bii bolnavi? Nu prea cred. Copiii reprezint\u0103 un public sincer \u0219i capricios, care nu se sfie\u0219te s\u0103-\u0219i exprime opiniile cu franche\u021be, adic\u0103 un public <em>adev\u0103rat<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity is-style-dots\"\/>\n\n\n\n<p>Romanul pe care \u00eel recomand de data asta se nume\u0219te <em>Secera<\/em> \u0219i a fost scris de Neil Shusterman. Pe l\u00e2ng\u0103 numeroase c\u0103r\u021bi pentru adolescen\u021bi, acesta a scris romane, non-fic\u021biune \u0219i scenarii pentru televiziune. A primit, printre altele, Horn Book Award \u2013 Boston Globe (2005), California Young Reader Medal pentru&nbsp;<em>The Schwa Was Here<\/em>&nbsp;(2008) \u0219i National Book Award for Young People\u2019s Literature pentru romanul&nbsp;<em>Challenger Deep<\/em>&nbsp;din 2015.<\/p>\n\n\n\n<p>Ideea din spatele c\u0103r\u021bii e simpl\u0103 \u0219i spectaculoas\u0103 ca \u00eentr-un roman de Saramago: \u00een viitor, foametea \u0219i s\u0103r\u0103cia au fost eradicate, la fel \u0219i bolile \u0219i r\u0103zboaiele, gra\u021bie avansului tehnologic. Nemurirea oamenilor \u00eens\u0103 are un pre\u021b: existen\u021ba unor uciga\u0219i profesioni\u0219ti, care se ocup\u0103 cu \u021binerea sub control a popula\u021biei. Secerile reprezint\u0103 o clas\u0103 special\u0103, singurii oameni care pot lua via\u021ba altora. Ace\u0219tia \u00ee\u0219i iau pe l\u00e2ng\u0103 ei ucenici pe care \u00eei ini\u021biaz\u0103 \u00een tainele eutanasiei controlate \u0219i \u00een m\u00e2inile c\u0103rora s\u0103 lase, la un moment dat, drept mo\u0219tenire, <em>job<\/em>-ul de uciga\u0219 oficial. Povestea c\u0103r\u021bii se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul destinului a doi astfel de ucenici adolescen\u021bi, Citra \u0219i Rowan, care se trezesc implica\u021bi \u00eentr-o \u00eencreng\u0103tur\u0103 de intrigi politice \u0219i jocuri de putere care \u00eei pun \u00een fa\u021ba unor decizii morale problematice.<\/p>\n\n\n\n<p>Mi-a pl\u0103cut sfatul dat de Neal Shusterman \u00eentr-un interviu celor care se viseaz\u0103 autori, \u0219i anume c\u0103, dac\u0103 vrei s\u0103 fii scriitor, trebuie s\u0103 cite\u0219ti. S\u0103 cite\u0219ti mult \u0219i divers, s\u0103 ie\u0219i din zona de confort \u0219i s\u0103 nu te fere\u0219ti de lectura unor c\u0103r\u021bi pe care nu le-ai alege \u00een mod obi\u0219nuit. Asta \u00eemi aminte\u0219te de un alt interviu, de data asta cu Gellu Naum, care ducea ideea chiar mai departe, spun\u00e2nd c\u0103 \u00een anumite perioade citea tomuri de \u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 chimie, fizic\u0103, matematic\u0103 \u2013 din care nu \u00een\u021belegea neap\u0103rat mare lucru, dar care \u00eel ajutau s\u0103 vad\u0103 c\u0103 realitatea \u0219i cunoa\u0219terea sunt structurate pe paliere diferite, dar care comunic\u0103 pe c\u0103i neb\u0103nuite.<\/p>\n\n\n\n<p>Cartea face parte dintr-o trilogie intitulat\u0103 <em>Arcul Secerii<\/em>, a\u0219a c\u0103 dac\u0103 o citi\u021bi \u0219i v\u0103 place, pute\u021bi continua experien\u021ba \u0219i cu urm\u0103toarele dou\u0103 volume, <em>Tunetul<\/em> \u0219i <em>Toll<\/em>, ap\u0103rute toate la aceea\u0219i Editur\u0103 YoungArt. Traducerea din limba englez\u0103 \u00eei apar\u021bine lui Dan Sociu, iar categoria de v\u00e2rst\u0103 c\u0103reia i se adreseaz\u0103 este de peste 14 ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cartea pentru copii de Alex Moldovan<\/p>\n","protected":false},"author":10,"featured_media":9512,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[60,52],"tags":[94,95,1974,1908],"coauthors":[1128],"class_list":["post-9511","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cartea-pentru-copii","category-rubrici","tag-alex-moldovan","tag-cartea-pentru-copii","tag-nr-10-2023","tag-rubrici"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/secera.webp","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9511","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/10"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9511"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9511\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9705,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9511\/revisions\/9705"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9512"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9511"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9511"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9511"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9511"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}