{"id":9475,"date":"2023-12-18T19:12:13","date_gmt":"2023-12-18T16:12:13","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9475"},"modified":"2023-12-19T14:05:30","modified_gmt":"2023-12-19T11:05:30","slug":"despre-neputinta-si-coplesitorul-calvar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9475","title":{"rendered":"Despre neputin\u021b\u0103 \u0219i cople\u0219itorul calvar"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
\u0218tefan Zeletin, Retragerea. Povestea unui dezastru, octombrie-decembrie 1916<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2023<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Pentru cineva hr\u0103nit cu s\u00e2rguin\u021b\u0103 din oferta istoriografiei rom\u00e2ne\u0219ti mainstream<\/em> \u0219i ad\u0103pat v\u00e2rtos de la izvorul na\u021bionalismului patriotard, cartea lui \u0218tefan Zeletin poate p\u0103rea pe c\u00e2t de ofensatoare pe at\u00e2t de nepotrivit\u0103. Efectul de urticarie al adev\u0103rului spus f\u0103r\u0103 menajamente este instant, persistent. Nu aceea\u0219i reac\u021bie o are, pe de alt\u0103 parte, cel deja familiarizat cu o anume \u201ebibliotec\u0103\u201d cu c\u0103r\u021bi ce nu menajeaz\u0103 stereotipiile \u0219i imagistica edulcorat\u0103 a trecutului nostru glorificat prin sindrom narcisiac. Din \u021aara M\u0103garilor. \u00censemn\u0103ri<\/em>, av\u00e2ndu-l ca autor tot pe \u0218tefan Zeletin, decenii \u00eentregi \u021binut\u0103 la index (ap\u0103rut\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 edi\u021bie, \u00een 1916 \u0219i reeditat\u0103, la Nemira, \u00een 1998), este o alt\u0103 carte ce demistific\u0103 \u0219i excaveaz\u0103 o realitate rom\u00e2neasc\u0103 nu doar inconfortabil\u0103, ci de-a dreptul ru\u0219inoas\u0103. Retragerea. Povestea unui dezastru\u2026<\/em> des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te un tablou grotesc, deplorabil, chiar descalificant.<\/p>\n\n\n\n

Segmentul de timp decupat este unul scurt, dar semnificativ. Lunile octombrie-decembrie 1916 au consemnat una dintre cele mai negre pagini de istorie na\u021bional\u0103. Un adev\u0103rat calvar. Dup\u0103 o ofensiv\u0103 cu aplomb de iure\u0219 \u00een Transilvania, armata rom\u00e2n\u0103 este respins\u0103, iar mai apoi obligat\u0103 s\u0103 suporte traumele unei retrageri cu amprent\u0103 de epopee tragic\u0103. Numai c\u0103 nu asta ar fi problema. At\u00e2tea \u0219i at\u00e2tea armate s-au retras, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 salveze situa\u021bii compromise. Specificul retragerii armatei rom\u00e2ne, de la T\u00e2rgu Jiu p\u00e2n\u0103 la Buz\u0103u, const\u0103 \u00een aceea c\u0103 suntem martorii n\u0103uci\u021bi ai unui scenariu de teatru absurd, \u00eemp\u0103nat cu elemente de grotesc, disperare \u0219i neputin\u021b\u0103. Sublocotenentul \u0218tefan Mot\u0103\u0219 (Zeletin) este protagonist \u00eentr-un \u201efilm\u201d cumplit, consemnat ca atare, chiar de pe linia frontului. Pana sa de scriitor consemneaz\u0103 un adev\u0103r pe care structurile de conducere ale armatei, precum \u0219i cele din mediul politic, \u00eencearc\u0103 s\u0103-l escamoteze tocmai pentru a evita povara unei vinov\u0103\u021bii cu valen\u021be de tic\u0103lo\u0219ie \u0219i indolen\u021b\u0103. \u00cen 1926, c\u00e2nd a ap\u0103rut prima edi\u021bie a c\u0103r\u021bii, trecuser\u0103 10 ani de la evenimentele cu pricina, iar o anume st\u00e2njeneal\u0103 a influen\u021bat receptarea ei. Timora\u021bi, \u0219ov\u0103ielnici \u0219i \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00eemb\u0103ta\u021bi de succesul apoteotic al Unirii de la 1 Decembrie 1918, am preferat s\u0103 ascundem sub covor o mizerie de care nimeni nu mai dorea s\u0103-\u0219i aduc\u0103 aminte. C\u00e2t despre r\u0103spunderi \u0219i analize lucide, nici nu putea fi vorba. Cartea Mare\u0219alului Averescu, Noti\u021be zilnice din r\u0103zboi (1916-1918)<\/em>, a evitat s\u0103 indice dramele retragerii din toamna anului 1916, prefer\u00e2nd s\u0103 scoat\u0103 \u00een prim-plan eroismul o\u0219tirii din vara anului 1917, situa\u021biile care au dus la armisti\u021biu, la Tratatul\/ Pacea de la Buftea-Bucure\u0219ti, iar mai apoi la sf\u00e2r\u0219itul fericit al r\u0103zboiului. C\u00e2t prive\u0219te m\u0103rturiile Reginei Maria, acestea au avut drept \u021bint\u0103 suferin\u021bele inimaginabile ale refugia\u021bilor din Moldova (decembrie 1916 – noiembrie 1918), un anume eroism al solidarit\u0103\u021bii, alimentat de chinurile n\u0103pastei, de sacrificiu, dar pun\u00e2nd o miz\u0103 \u0219i pe demnitate sau orgoliu na\u021bional, tocmai c\u00e2nd totul p\u0103rea pierdut.<\/p>\n\n\n\n

\n

Spovedania lui este cutremur\u0103toare, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i fi pierdut nici dup\u0103 un veac expresivitatea, tonul de autentic strig\u0103t al dezn\u0103dejdii \u0219i de cutezan\u021b\u0103 \u00een a indica vinova\u021bii pentru un dezastru complet lipsit de onoare.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

I-a revenit, \u00een aceste circumstan\u021be, lui \u0218tefan Zeletin datoria de a spune ceea ce nimeni nu dorea s\u0103 aud\u0103. Spovedania lui este cutremur\u0103toare, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i fi pierdut nici dup\u0103 un veac expresivitatea, tonul de autentic strig\u0103t al dezn\u0103dejdii \u0219i de cutezan\u021b\u0103 \u00een a indica vinova\u021bii pentru un dezastru complet lipsit de onoare. Citindu-i cartea nu \u00eencerci dec\u00e2t o stare de st\u00e2njeneal\u0103, obligat s\u0103 asumi, \u00een matrice etnic\u0103, o identitate ce te face p\u0103rta\u0219ul netrebniciilor, neputin\u021belor, la\u0219it\u0103\u021bilor \u0219i lamenta\u021biilor ce-au conturat o realitate ce insinueaz\u0103 dispre\u021bul de sine. Nicio scuz\u0103 nu atenueaz\u0103 verdictul drastic.<\/p>\n\n\n\n

Nara\u021biunea are un fir halucinant. Adesea r\u0103m\u00e2i blocat, incapabil s\u0103 \u00een\u021belegi dimensiunea uria\u0219\u0103 a incapacit\u0103\u021bii armatei rom\u00e2ne de-a face fa\u021b\u0103, c\u00e2t de c\u00e2t, opera\u021biunilor militare ini\u021biate de armata german\u0103. O impresie similar\u0103, de total\u0103 deconcertare, am avut-o doar citind m\u0103rturiile lui George Top\u00e2rceanu cu privire la dezastrul de la Turtucaia, \u0219i el fiind \u00eentr-o postur\u0103 similar\u0103 cu aceea a lui \u0218tefan Zeletin, pentru ca dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea ru\u0219inoas\u0103 de pe Dun\u0103re s\u0103 fie dus \u00een captivitate, \u00eentr-un lag\u0103r de prizonieri dintr-o v\u0103g\u0103un\u0103 balcanic\u0103 (Amintiri din Turtucaia; Pirin-Planina \u2013 episoduri tragice \u0219i comice din captivitate<\/em>). Patetismul celor tr\u0103ite \u0219i relatate de c\u0103tre autorul c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103, repus\u0103 \u00een circuitul public dup\u0103 aproape 100 de ani, este, totu\u0219i, cu mult mai percutant \u0219i asta datorit\u0103 mizeriei zugr\u0103vit\u0103 \u00een acvaforte, insist\u00e2nd asupra contrastului dintre cele p\u0103timite de trup\u0103 \u0219i via\u021ba luxoas\u0103, \u00een v\u0103dit dezinteres fa\u021b\u0103 de realitate, tr\u0103it\u0103 cu cinism de c\u0103tre ofi\u021berii oplo\u0219i\u021bi \u00een Marele Cartier General sau \u00een spatele frontului.<\/p>\n\n\n\n

Totul \u00eencepe pe Arge\u0219, c\u00e2nd Regimentul 69 infanterie este adus din Moldova pentru a stopa \u00eenaintarea germanilor, dup\u0103 ce n\u0103v\u0103liser\u0103 \u00een Oltenia, iar mai apoi au \u00eenaintat rapid spre Bucure\u0219ti. Dac\u0103 ini\u021bial optimismul a fortificat crezul t\u00e2n\u0103rului sublocotenent, mai apoi deziluziile vin \u00een cascad\u0103. Retragerea nu este altceva dec\u00e2t un lan\u021b penibil de e\u0219ecuri, totul fiind patronat cu indolen\u021b\u0103 \u0219i amatorism cras de structurile de decizie de la nivelul Diviziei, Corpului de armat\u0103 \u0219i Ministerului de R\u0103zboi. Un g\u00e2nd la \u00eenceput nerostit, dar mai apoi exprimat \u00een gura mare arunc\u0103 \u00eentreaga dram\u0103 a retragerii \u00een zona sugestiei unei conspira\u021bii: \u201eComandan\u021bii no\u0219tri ne-au retras f\u0103r\u0103 lupt\u0103 de pe toate \u00eent\u0103ririle naturale, unde ne puteam \u00eempotrivi du\u0219manului chiar numai cu armele, ori cu ciomegele noastre, \u0219i ne-au adus s\u0103 lupt\u0103m la c\u00e2mp neted ca oglinda, \u00eentr-o p\u00e2nz\u0103 de tr\u0103g\u0103tori, ce abia se v\u0103d unul cu altul, f\u0103r\u0103 armament, f\u0103r\u0103 alte \u00eent\u0103rituri dec\u00e2t o movil\u0103 de \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 \u00eenaintea capului, \u0219i toate acestea \u00eempotriva mitralierelor \u0219i artileriei germane. Nu se vedea aici limpede g\u00e2ndul de a ne da de-a gata \u00een m\u00e2inile du\u0219manului? Suntem v\u00e2ndu\u021bi!\u201d (p. 95) Faptele par a acredita un astfel de scenariu incredibil, tocmai datorit\u0103 faptului c\u0103 osta\u0219ii \u0219i ofi\u021berii de front au fost incapabili de-a pricepe c\u0103, de fapt, la mijloc nu este altceva dec\u00e2t o cras\u0103 incompeten\u021b\u0103, dublat\u0103 cu indolen\u021ba mai tuturor ofi\u021berilor superiori. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este dincolo de orice \u00eenchipuire. Marele Cartier General inventa lupte, c\u00e2nd de fapt retragerea a fost haotic\u0103, f\u0103r\u0103 minim\u0103 preg\u0103tire \u0219i coordonare, punctat\u0103 cu numeroase episoade de fug\u0103, de abandonare a frontului de c\u0103tre osta\u0219ii l\u0103sa\u021bi de izbeli\u0219te, \u00eenfrico\u0219a\u021bi \u0219i dep\u0103\u0219i\u021bi copios ca dotare material\u0103, armament \u0219i ca preg\u0103tire de lupt\u0103, de c\u0103tre un inamic formidabil. S-au consemnat \u0219i situa\u021bii cu totul hilare, \u00een care solda\u021bii germani strigau \u201eRetragerea!\u201d, pentru ca imediat apoi osta\u0219ii rom\u00e2ni s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een fug\u0103 tran\u0219eele sau, \u00een alt scenariu foarte frecvent, s\u0103 se predea, prefer\u00e2nd captivitatea unui calvar dus la limita suportabilit\u0103\u021bii. \u00cen plus, din satele \u0219i ora\u0219ele ce c\u0103deau \u00een m\u00e2inile armatelor Kaiserului primii care \u00ee\u0219i luau t\u0103lp\u0103\u0219i\u021ba erau reprezentan\u021bii autorit\u0103\u021bilor, primarul, notarul \u0219i jandarmii, drept pentru care, f\u0103r\u0103 a fi cine s\u0103 le spun\u0103 ce au de f\u0103cut, \u021b\u0103ranii \u00ee\u0219i luau lumea \u00een cap, abandon\u00e2ndu-\u0219i agoniseala de-o via\u021b\u0103 pentru a risca un viitor mult mai sumbru dec\u00e2t ocupa\u021bia str\u0103in\u0103. Autorul constat\u0103 un fenomen f\u0103cut posibil tocmai de degringolada \u0219i lipsa de ra\u021biune a celor ce trebuiau s\u0103 ac\u021bioneze responsabil, \u00een numele unui stat capabil s\u0103-\u0219i protejeze cet\u0103\u021benii: \u201eAtunci s-a n\u0103scut acea pagin\u0103 de jale \u0219i durere \u00een istoria neamului nostru: exodul popula\u021biei civile din p\u0103r\u021bile oltene \u0219i muntene, nu ordonat \u0219i chibzuit de sus, ci la \u00eent\u00e2mplare, \u00een haos \u0219i z\u0103p\u0103ceal\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, fiecare p\u0103r\u0103sindu-\u0219i casa \u0219i pornind \u00een lumea mare cu ceea ce putea lua pe d\u00e2nsul.\u201d (p. 78) Astfel, dezastrul militar a fost amplificat de o foarte dureroas\u0103 criz\u0103 umanitar\u0103, ale c\u0103rei victime au fost \u021b\u0103ranii lipsi\u021bi complet de mijloacele de subzisten\u021b\u0103, abandona\u021bi complet de c\u0103tre cei ce aveau ca scop doar salvarea propriei persoane \u0219i avut. \u00cen acela\u0219i context, referindu-se la nepriceperea solda\u021bilor proveni\u021bi \u00een cvasitotalitate din r\u00e2ndurile \u021b\u0103r\u0103nimii, la lipsa lor de instruc\u021bie \u0219i la comportamentul inadecvat al acestora \u00een situa\u021bii limit\u0103, \u0218tefan Zeletin caut\u0103 cauzele mult mai ad\u00e2nc dec\u00e2t din realitatea imediat\u0103: \u201eS-au g\u00e2ndit oare st\u0103p\u00e2nitorii no\u0219tri vreodat\u0103 s\u0103 lumineze mintea \u021b\u0103ranului? Ei l-au l\u0103sat vit\u0103, ca s\u0103-i poat\u0103 stoarce sudoarea mai bine; nu \u0219i-au \u00eenchipuit \u00eens\u0103 c\u0103 ast\u0103zi r\u0103zboiul nu se mai face cu vite. Acum \u021b\u0103ranii se duc la nem\u021bi (dezerteaz\u0103 \u2013 n.n<\/em>.) ca s\u0103 bea cafea diminea\u021ba \u0219i las\u0103 mo\u0219iile boierilor f\u0103r\u0103 ap\u0103rare. E r\u0103splata cerului pentru p\u0103catele lor de veacuri\u201d. (p. 114) Atitudinea sublocotenentului de pe linia frontului este adesea sarcastic\u0103, denun\u021b\u00e2nd crima unui stat ce \u0219i-a trimis cet\u0103\u021benii la moarte sigur\u0103, complet nepreg\u0103ti\u021bi pentru un r\u0103zboi declarat cu emfaz\u0103 \u0219i patriotism de doi bani drept unul al dezrobirii celor de-un neam \u0219i al re\u00eentregirii. O retoric\u0103 g\u0103unoas\u0103, o propagand\u0103 ieftin\u0103, \u00een contrast v\u0103dit cu realit\u0103\u021bile unui r\u0103zboi \u00een care am f\u0103cut, cel pu\u021bin \u00een prima lui faz\u0103, o figur\u0103 jalnic\u0103, acoperindu-ne de at\u00e2ta ru\u0219ine \u00eenc\u00e2t germanii considerau confruntarea cu armata noastr\u0103 complet nepreg\u0103tit\u0103 un fel de \u201epetrecere\u201d, un \u201er\u0103zboi vesel\u201d. O minciun\u0103 imens\u0103, bine disimulat\u0103 \u00een mesaje mobilizatoare, o minciun\u0103 patronat\u0103 de stat a aruncat un popor \u00eentreg \u00een disperare \u0219i-o perplexitate aproape candid\u0103. Lucian Boia (Primul r\u0103zboi mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpret\u0103ri<\/em>, Humanitas, 2014) are dreptate \u00een judecata sa: \u201eBr\u0103tianu a aruncat \u021bara \u00eentr-un ne\u00eenchipuit dezastru, singura justificare a deciziei luate fiind convingerea c\u0103, orice s-ar \u00eent\u00e2mpla, Antanta va c\u00e2\u0219tiga r\u0103zboiul, \u0219i Rom\u00e2nia, evident, \u00eempreun\u0103 cu ea. A\u0219a a \u0219i fost.\u201d Am jucat, a\u0219adar pe m\u00e2na altora, risc\u00e2nd cu tupeu de cacealmist, dar merg\u00e2nd \u0219i pe \u201efilosofia\u201d lui P.P. Carp, cel ce spunea c\u0103 Rom\u00e2nia are at\u00e2t de mult noroc \u00eenc\u00e2t nu e nevoie \u0219i de oameni competen\u021bi la oc\u00e2rmuirea neamului.<\/p>\n\n\n\n

\n

O minciun\u0103 imens\u0103, bine disimulat\u0103 \u00een mesaje mobilizatoare, o minciun\u0103 patronat\u0103 de stat a aruncat un popor \u00eentreg \u00een disperare \u0219i-o perplexitate aproape candid\u0103.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Gustul cititorului este unul amar. Pus \u00een fa\u021ba unor eviden\u021be venite din partea unui martor prins \u00een v\u00e2ltoarea evenimentelor frisonante \u0219i produc\u0103toare de ru\u0219ine, cel ce afl\u0103 doar acum despre retragerea din toamna anului 1916 se poate \u00eentreba cum de-a fost posibil. Un r\u0103spuns cinic ar fi acela c\u0103 n-a fost o \u00eent\u00e2mplare, ci o fatalitate aproape programat\u0103, c\u0103 ar fi fost nefiresc s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple groz\u0103viile relatate, at\u00e2ta vreme c\u00e2t o anumit\u0103 neputin\u021b\u0103 a f\u0103cut tot timpul cas\u0103 bun\u0103 cu destinul nostru ca neam. \u201e\u0218tiam noi bine c\u0103 nu ne-a \u00eenvins puterea du\u0219manului, ci p\u0103catele conduc\u0103torilor proprii: cu ace\u0219tia trebuia s\u0103 limpezim socotelile noastre\u201d (p. 164), noteaz\u0103 ofi\u021berul torturat de g\u00e2ndul revoltei, doar c\u0103 socoteala cu pricina n-a fost dec\u00e2t o idee ce-a r\u0103bufnit pe moment \u00eentr-un om evacuat de orice himere sau de-o eventual\u0103 m\u00e2ndrie de neam \u0219i de glie. Nota\u021biile de final trag linie \u0219i evalueaz\u0103 sinistra experien\u021b\u0103 a r\u0103zboiului din timpul retragerii. Fiii Rom\u00e2niei, cei trimi\u0219i pe \u201ec\u00e2mpul de onoare\u201d, nu cu du\u0219manul au dat piept, c\u00e2t cu \u201efoamea \u0219i oboseala\u201d, a\u0219a \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 constat\u0103m \u0219i un fapt cu totul reprobabil, gata s\u0103 ne fisureze iremediabil amorul de sine \u2013 osta\u0219ii acoperi\u021bi de-o glorie post-datat\u0103, din ra\u021biuni propagandistice, \u00een fapt au cer\u0219it \u0219i \u0219i-au jefuit semenii de-un s\u00e2nge, pentru  a putea supravie\u021bui \u00een numele unui instinct de conservare ce nu are prea multe de negociat cu morala. Toate aceste lucruri spuse pe \u0219leau, r\u0103bufnirea unui om nedispus la compromisuri dup\u0103 ce \u0219i-a pus pielea pe b\u0103\u021b \u00een folosul unor trep\u0103du\u0219i cu aur\u0103 de demnitari, toat\u0103 spovedania unui alt \u00eenvins f\u0103r\u0103 drept de apel explic\u0103 de ce Retragerea. Povestea unui dezastru <\/em>a fost reeditat\u0103 dup\u0103 o uitare centenar\u0103. Unde nu-i de laud\u0103 \u0219i de prosl\u0103vire, rom\u00e2nului nu-i prie\u0219te. Nu se face s\u0103-\u0219i strice siesta, s\u0103-\u0219i am\u0103rasc\u0103 naturelul <\/em>sensibil. La ce bun at\u00e2ta o\u021b\u0103r\u00e2re?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronica ideilor de Florin Ardelean<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":9476,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75],"tags":[77,76,1974],"coauthors":[1201],"class_list":["post-9475","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","tag-cronica-ideilor","tag-florin-ardelean","tag-nr-10-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Zeletin.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9475","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9475"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9475\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9486,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9475\/revisions\/9486"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9476"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9475"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9475"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9475"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9475"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}